A terminat Liceul Teoretic din Strehaia, promoţia 1961. A venit la acest liceu în clasa a X–a şi aşa mult mai matur decât colegii lui. Era dintr-un sat apropiat, Cernaia, situat la 8 km. distanţã.
S-a nãscut la 19 mai 1938. Nu mai avea decât mamã – tatãl murise pe frontul din Rãsãrit. Mama, ţãrancã vãduvã, cu cinci copii se descurca destul de greu cu o pensie I.O.V.R.. De aceea Virgiliu pãrea mai maturizat între colegii sãi, mai rezervat. A beneficiat de drepturile unui orfan de rãzboi: învãţãmânt, asistenţã socialã. În familie copilul a cunoscut toate greutãţile, dar era bun la învãţãturã. Chiar dacã studiile liceale le-a început mai târziu, tânãrul nutrea respect şi ambiţie pentru carte. Venit de la Şcoala Normalã din Turnu-Severin dupã o întrerupere de doi ani, când mama pierduse pensia, la un liceu cu exigenţe sporite de disciplinã şi învãţãturã, s-a încadrat perfect în aceste cerinţe terminând cu rezultate bune liceul în 1961.
Ca elev la normalã fãcea note informative cãtre ziarele locale unde redactorii le transformau în note de la corespondenţii voluntari. Aşa s-a dezvoltat pasiunea pentru ziaristicã pe care şi-o satisface mai târziu. Urmeazã Facultatea de Limba şi Literatura Românã la Universitatea din Bucureşti între anii 1961-1966. S-a numãrat printre fericiţii studenţi ai iluştrilor profesori G. Cãlinescu, Al. Rosetti, Al. Graur, Al. Piru, Ov. S. Crohmãlniceanu, B. Cazacu, Mioara Avram, G. Ivaşcu, D. Micu ş.a. Licenţa o obţine cu teza „Publicistica lui George Cãlinescu” în anul 1966. Paralel cu facultatea face şi 3 ani de ziaristicã şi obţine 3 premii pentru reportaj şi publicisticã acordate de ziarele „Înainte”, „Scânteia tineretului”, „Viaţa studenţeascã” etc.
Cu experienţa pe care o avea este repede promovat. În august 1966 este numit redactor la ziarul „Înainte” din Craiova. Peste 2 ani se transferã la „Viitorul” Turnu-Severin, unde conduce secţiile de economie şi probleme ale tineretului. Dã dovadã de multã pricepere.
În iulie 1968 se cãsãtoreşte cu profesoara de matematicã Virginia Tabacov. Au trei copii şi mai mulţi nepoţi: Marilena – asistentã medicalã la cabinetul particular al soţului, Radu Trãilescu, medic dentist la Spitalul Judeţean – Turnu-Severin. A doua fiicã Daniela a fãcut Facultatea de Matematicã – Mecanicã la Timişoara. Este lector la Universitatea din Londra. Al treilea copil Vergiliu – Matei este inginer proiectant în roboţi industriali la Siemens – Timişoara.
Pasiunea pentru ziaristicã este constantã. Este ajutat şi de anii de ucenicie de corespondent din şcoalã. Peste 15 ani devine reporter special la „Scânteia”, pentru judeţul Mehedinţi. În anul şcolar 1977-1978 urmeazã cursurile postuniversitare pentru ziaristicã şi le absolvã cu teza: „Presa progresistã mehedinţeanã”. Dupã evenimentele din 1989 „Scânteia” dispare. În perioada 1990-2000 lucreazã la Inspectoratul Judeţean pentru Culturã Mehedinţi, ca inspector de specialitate şi consilier şef. Se pensioneazã în ianuarie 2001, dar continuã sã scrie despre mari oameni de artã şi culturã din judeţ. În 2006 publicã „Dicţionarul personalitãţilor mehedinţene” în douã volume, de aproape 1000 de pagini care cuprinde 2769 biografii.
Deşi este bolnav, munceşte foarte mult, cel puţin şase ore pe zi. A semnat peste 400.000 de articole şi a publicat peste 700 biografii ale personalitãţilor mehedinţene. Articolele publicate îl prezintã ca publicist, memorialist, critic şi istoric literar, editor, romancier. Dãm câteva exemple de biografii ale oamenilor de culturã publicate: „Dumitru Tomescu şi revista „Ramuri”, „Publicistul Constantin Papacostea-Pajurã”, „Constantin Rãdulescu-Motru – publicistul, „Prinţul Bibescu şi Corcova”, „Petre Sergescu sau vocaţia matematicii”, „Profiluri”, „Cu faţa spre trecut”, „Cultura românã şi Mihai Eminescu” de C. Rãdulescu-Motru, „Iulian Predescu. Taina cãrţilor”, „Un geniu al matematicii – Gheorghe Ţiţeica”; „Un nume pentru eternitate – Theodor Costescu”; „Ioan G. Bibicescu” şi altele.
Romanul „Tu eşti fratele meu” şi câteva reportaje sunt consacrate eroismului şi sacrificiului celor care au ridicat mãreţele construcţii ale Sistemelor de Navigaţie şi Hidrotehnice de la Porţile de Fier I şi II.
Este membru al Uniunii Internaţionale a Ziariştilor.
În prezent este bolnav şi locuieşte în Drobeta Turnu-Severin, cartierul Crihala. Totuşi, aşa bolnav lucreazã câte 6 ore pe zi. Este un exemplu de dãruire ideii de repunere în circuit a unor figuri importante din cultura Mehedinţiului peste care se aşterne uitarea. Este un autor unic de muncã şi sacrificiu, al ideii de redare circuitului valorilor oamenilor de valoare ai judeţului Mehedinţi şi de încadrare a lor în circuitul naţional.
Virgiliu Tãtaru este un maestru al condeiului de valoare naţionalã. Este şi pentru noi o mândrie ca absolvent al Liceului din Strehaia. Sã sperãm cã tratamentele zilnice îi vor asigura capacitatea de muncã pentru mulţi ani de acum înainte pentru a-şi împlini dezideratul vieţii: „Scrisul este raţiunea existenţei mele”.
Cu cele mai frumoase gânduri îi urãm ani mulţi plini de succese.
PROFESOR
DUMITRU BÃDESCU
STREHAIA – MEHEDINŢI
