Campania electoralã din judeţul Mehedinţi este în plinã desfãşurare, motiv pentru care toate forţele politice locale implicate în aceastã bãtãlie încearcã sã uzeze la maximum de armele din dotare pentru a obţine un scor cât mai bun. Din aceastã cauzã, disputa este una durã, indiferent de colegii şi de candidaţi.
Totuşi, existã unele colegii în care, în ciuda diferenţei politice, rezultatul votului poate fi unul imprevizibil. Aceste colegii sunt II Senat şi IV Camera Deputatilor. În aceste colegii USL Mehedinţi dominã categoric din punct de vedere politic atât în ceea ce priveşte forţa organizaţiilor locale, cât şi numãrul primarilor. De partea cealaltã, ARD Mehedinţi a propus cei mai buni candidaţi posibili pe care îi avea. Pentru cã atât Ion Mîţu, cât şi Andi Nodiţ, candidaţii ARD pe Colegiul II Senat, respectiv, IV Camera Deputaţilor sunt persoane care au deţinut funcţii în administraţia publicã judeţeanã. Mai mult, ei şi-au luat în serios rolul de candidaţi, încercând sã desfãşoare o campanie intensã, aplicatã, strãbãtând, practic, la pas localitãţile din colegiile lor în dorinţa de a convinge cât mai mulţi alegãtori. Avantajul lor este acela cã au drept contracandidaţi de la USL Mehedinţi politicieni care nu sunt din judeţ şi pe care nu-i cunoaşte lumea. Tudor Chiuariu şi Marius Manolache, candidaţii USL Mehedinţi, sunt nume total necunoscute alegãtorilor din judeţ. Chiar şi aşa, aceşti candidaţi au un suport politic evident, consistent, fapt ce le permite sã fie încrezãtori în şansele de reuşitã.
Problema care se pune este aceea în ce mãsurã USL Mehedinţi va reuşi sã-şi mobilizeze propriul electorat. Dar mai ales care vor fi argumentele cu care vor îndemna cetãţenii sã voteze nişte candidaţi care nu au nicio legãturã nici cu acele localitãţi, nici cu judeţul Mehedinţi în ansamblul sãu. Aceastã situaţie face ca bãtãlia electoralã dintre USL şi ARD Mehedinţi sã fie una foarte disputatã, la baionetã cum se spune, iar rezultatul votului poate fi unul imprevizibil. În mod sigur, USL Mehedinţi va forţa prin intermediul aleşilor locali, ştiind cã proprii candidaţi au un real deficit de imagine, în comparaţie cu cei ai ARD. În ceea ce-i priveşte pe Ion Mîţu şi Andi Nodiţ, aceştia mizeazã pe faptul cã sunt locali şi cã sunt mult mai cunoscuţi atât datoritã funcţiilor pe care le-au deţinut, cât şi ca prezenţã în campania electoralã. Este limpede, din acest punct de vedere, cã Ion Mîţu şi Andi Nodiţ se luptã în primul rând cu o maşinãrie politicã, a USL Mehedinţi, foarte bine organizatã. Ei se bazeazã pe buna intenţie a alegãtorilor de a alege nişte oameni de-ai locului, dacã nu cumva opţiunea unora dintre ei va fi denaturatã de USL Mehedinţi prin tot felul de metode. Oricare ar fi strategiile celor douã mari alianţe electorale ale judeţului, este limpede cã votul exprimat pe aceste douã colegii va fi unul interesant, poate chiar şi unul imprevizibil. Pentru cã, pe de-o parte este dorinţa USL Mehedinţi de a se impune, iar, pe de altã parte, în cât de mare mãsurã vor accepta alegãtorii sã acorde votul şi încrederea unor candidaţi de import, pe care nu-i cunosc absolut deloc. Nu este exclus ca aceşti cetãţeni chiar sã voteze candidaţii USL Mehedinţi, însã tot la fel de adevãrat este şi faptul cã nu este exclus ca Ion Mîţu şi Andi Nodiţ sã se impunã tocmai pentru cã sunt din judeţ şi argumentele lor din perioada campaniei electorale au fost mai credibile, reuşind în felul acesta sã câştige încrederea locuitorilor cu drept de vot.
