Afluxul de oameni spre centrele de vaccinare, mai ales spre cele “la liber” de prin parcãri şi sãli polivalente, o iniţiativã beneficã, dar hei-rupistã, în esenţa ei, nu înseamnã din perspectiva noastrã decât o eliberare de spaime. O eliberare de toatã teroarea care a fost indusã în viaţa românilor de o propagandã deşãnţatã privind acel Covid şi efectele sale devastatoare! Cât de devastatoare, nu vom şti niciodatã, la adevãrata amplitudine, pentru cã mereu s-a exagerat, în primul rând prin permanentul flux de ştitri dinspre acest eveniment. Jurnale de ştiri, articole în ziare, flayere şi afişe prin scãrile de bloc, prin staţii de autobuz, prin holuri de şcoli şi de hoteluri, peste tot, peste tot, o inundare sufocantã de propagandã care induce frica de moarte, ori, în cazul cel mai puţin grav, de focar de infecţie, tu, însuţi, sau cel de lângã tine! O semãnare monstruoasã de suspiciune, de nesiguranţã între noi, între prieteni, între rude, între colegii de serviciu, între vecini, între fiecare cu fiecare, ca necunoscuţi care trecem unul pe lângã altul, pe stradã, prin piaţã, prin parcuri…
O dezbinare a noastrã ca fiinţe umane de proporţii apocaliptice! O apocalipsã care are atâtea… beteşuguri, la rândul ei, încât este ridicolã, dar, în mare, la scarã macro, ea şi-a atins scopul, anume acela de a presãra teroarea şi de a “convinge” cã singura scãpare este vaccinarea, este ralierea la politica oficialã, şi cã nicio altã opinie, ori de unde ar veni ea, nu este validã.
“Rãzboiul vaccinurilor”, adicã ceea ce putem numi controversele din perspectiva eficienţei acestora, a efectelor negative ale unora dintre ele, a opiniilor altor virusologi şi specialişti în imunologie, diferite de cele ale oficialilor recunoscuţi şi promovaţi de guvern, acest “rãzboi” continuã şi acum, când campania pro-vaccin este la cote de alarmã, întrucât reacţia românilor la metodele de convingere de a se duce la centrele mobile sau de pe unde mai sunt ele înfiinţate, pe repede-înainte, este relativ sub aşteptãri, cu toatã propaganda media, care spune exact invers, cã este un mare succes!
De ce aceastã mobilizare, inclusiv, “în stradã” a cabinetului Cîţu? Din disperarea cã vaccinurile contractate şi sosite în ţarã vor ieşi din garanţia termenului de pãstrare, de vreo douã sãptãmâni, în medie. Ca sã nu mai vorbim de stocurile de ASTRA ZENEKA nefolosite, ştim de ce, şi din care, citim în media de cealaltã parte decât cea guvernamentalã, au fost donate vreo 100.000 doze Republicii Moldova, dar s-au cam refuzat, românii-moldoveni preferând Johnson&Johnson şi Sputnik-ul rusesc.
Afluxul spre centrele mobile, alea din parcãri, de prin stadioane, aflãm cã şi de prin alte locuri insolite, unde te poţi vaccina, în România, l-am explica exact prin acea eliberare de spaime, în general, spaima aceea indusã timp de un an de zile, cã mori, cã nu scapi orice a-i face de blestematul de Covid! “Mã vaccinez, zice românul, sã scap odatã de nebunia asta!” Dar lucrurile nu se opresc aici! Spaima din sufletul românului este îngroşatã, acum, de cealaltã faţetã a problemei, anume interdincţia celor nevaccinaţi de a merge în spaţii publice, de a folosi ca orice om liber oportunitãţi sociale, culturale, sportive. Germenele morţii, iatã, vine la pachet cu cel al discriminãrii, dar… justificatã de protecţia celor care s-au imunizat! Pentru discriminare nu existã justificare cu atât mai mult cu cât vaccinarea te protejeazã, dar nu total, ci doar mai atât cât sã nu fi expus prea violent (!) virusului la o nouã penetrare a sistemului tãu imunitar de cãtre el. Orice alt tratament contra-Covid este ignorat, orice opinie în acest sens este categorisitã drept atentat la sãnãtatea publicã, eşti supus, ca promotor, la dezaprobare, la stigmatizare publicã… Metode naziste, nu? Sau staliniste? Ori nedemocratice?
Eliberarea de spaime prin vaccinare are avantajele ei, desigur, ca şi vaccinarea în sine, dar a nu recunoaşte cã existã şi alternative doar pentru cã ai greşit iniţial, contractând stocuri uriaşe de vaccinuri, iar acum, pentru cã ai dus o campanie şubredã de convingere a populaţiei spre a le folosi, dai din colţ în colţ sã nu le ratezi definitiv prin ieşire din termenul de garanţie în starea de conservare, este o altã spaimã, dar a ta, ca guvern, de aceastã datã, pe care, subliminal, o induci populaţiei.
Noile “închisori” pentru cei care nu se vor vaccina, prin libera lor opţiune, vor deveni noile forme de marginalizare şi de aplicare a însemnelor de tip nazist – stea galbenã, de exemplu – pe care cei aflaţi în aceastã situaţie, vor trebui sã le poarte. Nu ai certificat de vaccinat ori unul cã ai trecut prin Covid, poţi… muri de marginalizare, pradã noilor depresii şi frustrãri!
