Campania de vaccinare în România va ajunge cel mai probabil la peste un milion de persoane în douã luni şi jumãtate, dacã se vor administra 20.000 de doze de vaccin în fiecare zi. S-a ajuns însã la un moment dat şi la 18.000 de doze într-o singurã zi, însã a fost o situaţie fericitã. Dacã se va pãstra acest ritm de vaccinare atunci va dura peste 3 ani de zile pentru a vaccina toatã populaţia României. Dacã scãdem persoanele sub 16 ani şi pe cei care nu vor sã se vaccineze am mai putea tãia un an din cei trei.
Este de aşteptat ca în etapa a treia sã creascã numãrul de vaccinuri pentru cã vor fi mult mai multe centre de vaccinare. Cu toate acestea este necesar ca fiecare persoanã sã aştepte 15 minute într-un cabinet medical sau într-un spaţiu special amenajat pentru a se urmãri evoluţia beneficiarului vaccinului. Adicã, dacã vor apãrea imediat efectele adverse.
Prin urmare ar fi un succes dacã aceastã campanie de vaccinare va dura mai puţin de un an de zile şi va fi vaccinatã mai mult de jumãtate din populaţia ţãrii. Nu este nici momentul propice pentru o campanie de vaccinare la care sã adere cât mai multe persoane. Cu cât ne vom apropia de varã va creşte numãrul celor care vor dori sã se vaccineze pentru cã va urma vacanţa şi se va circula foarte mult. În ţarã cu siguranţã cã se va solicita în foarte multe locuri adeverinţa de vaccinare. În afara ţãrii vor fi state care vor cere atât paşaportul de vaccinare, cât şi un test negativ.
Aşadar, ne îndreptãm cu toţii cãtre o „crotaliere” generalã. Cei care nu vor acum sã se vaccineze cu siguranţã cã în disperare de cauzã vor merge la un centru de vaccinare. Atunci vor avea sau nu la dispoziţie un vaccin anti-coronavirus. Deci ne îndreptãm cãtre o libertate de circulaţie condiţionatã de vaccinare. Este pentru prima datã în istoria omenirii când populaţia planetei ar putea sã beneficieze la scarã extinsã de o condiţionare cu privire la libertatea de mişcare. Nu ştie nimeni cum s-a ajuns aici, dar s-a ajuns şi lucrurile nu mai pot fi stopate, cu atât mai mult cu cât se spune cã va trebui sã învãţãm sã trãim cu acest coronavirus şi vor apãrea şi alţii poate şi mai puternici. Cert este cã deja dupã un an au început sã aparã şi alte tulpini ale virusului care îl fac şi mai uşor transmisibil de la o persoanã la alta.
România va primi prin mila UE doze de vaccin pentru populaţie şi se va merge la vaccinare, aşa cum se va putea. Vom face şi noi vaccinarea noastrã şi poate se va scãpa de virus sau se va reduce incidenţa la mia de locuitori. Cert este cã dacã în viitor vor apãrea şi alţi viruşi periculoşi atunci vom trãi vremuri foarte grele. Este nevoie ca dincolo de vaccin, în care toatã planeta îşi pune speranţa sau aproape toatã planeta, atunci cercetãrile nu se mai concentreazã pe gãsirea unui tratament, a unui medicament eficient în tratarea bolii în fazã de început.
Când vom vedea luminiţa de la capãtul tunelului în privinţa pandemiei, este greu de spus dat fiind faptul cã au apãrut noile tulpini, iar virusul se transmite şi mai repede decât prima tulpinã. Numai în Marea Britanie au fost 50.000 de infectãri noi în numai o singurã zi. Acest numãr ridicat de bolnavi ar putea încãrca spitalele şi nu se va mai putea acorda asistenţã medicalã, în special celor care au nevoie de secţiile ATI.
La capitolul ATI COVID ţara noastrã se prezintã în condiţii dezastruoase. Încã nu am ajuns la 1.500 de paturi care sã fie prevãzute şi cu echipamente pentru respirat. Dacã se va depãşi numãrul actual de paturi atunci vom intra din nou în crizã. Cu sau fãrã încredere în vaccin, cu siguranţã cã atunci când se va ajunge într-o nouã creştere a numãrului de cazuri populaţia se va îndrepta în numãr şi mai mare cãtre centrele de vaccinare puse la dispoziţie de cãtre stat. Nu se ştie care este situaţia centrelor care vor funcţiona în mediul rural şi dacã toatã lumea este pregãtitã sã participe la campania de vaccinare anti-coronavirus. Mai mult de jumãtate din populaţie locuieşte în mediul rural. Va fi de vãzut cum se vor descurca medicii de familie şi cabinetele din mediul rural.
