Închiderea marilor pieţe financiare, cu ocazia trecerii între ani, nu a provocat şi oprirea calculatoarelor, care au continuat să tranzacţioneze cripto-monede
Bitcoin depăşea, în premieră, la jumătatea lui decembrie, pragul de 20.000 dolari, mai sus cu 300% faţă de începutul lui 2020.
În prima zi de ianuarie, pe portalul worldcoinindex.com a fost atins un record de 29.662 dolari, urmat sâmbătă de un altul de 29.935 dolari pentru ca duminică dimineaţă cotaţiile să explodeze până la 34.761 dolari, în timp ce pe coinbase.com, una dintre cele mai platforme, cotaţiile depăşiseră valorea de 136.000 lei.
Bitcoin a devenit un plasament tot mai agreat, în ciuda faptului că piaţa nu este reglementată în totalitate. Cripto-moneda este considerată drept un mijloc de protecţie în faţa inflaţiei, care ar urma să crească în cursul acestui an, urmare a măsurilor anti-criză luate de guverne şi marile bănci centrale.
Revenind la piaţa locală leul a avut, în ultima săptămână din 2020, o evoluţie uşor apreciativă faţă de euro. După o creştere a mediei la 4,8744 lei, tranzacţiile din ultima şedinţă s-au realizat între 4,867 şi 4,871 lei iar cursul a alunecat la 4,8694 lei, mai sus cu 9 bani comparativ cu finalullui 2019.
Media dolarului american a coborât joi la 3,9660 lei, mai jos cu circa 8% faţă de sfârşitul lui 2019, după un început de săptămână la 3,9904 lei.
Evoluţia se datorează deprecierii monedei americane faţă de cea europeană până la un minim al ultimilor doi şi jumătate de 1,2310 dolari, pieţele americane închizându-se joi la 1,2215 dolari, scăderea fiind de aproape 9% faţă de finalul lui 2019.
Pentru acest an, părerile sunt împărţite. O parte a analizelor consideră că vaccinarea anti-Covid ar putea oferi un avantaj economiei SUA, comparativ cu situaţia mult mai încordată din Europa, ceea ce ar avantaja dolarul.
Alţi analişti anticipează noi măsuri de susţinere a economiei care vor fi luate după data de 20 ianuarie de preşedintele ales Joe Biden. Însă adâncirea deficitului bugetar şi a celui de cont curent al SUA se va suprapune peste politica monetară a Rezervei Federale, care a anunţat că va accepta pentru o perioadă mai lungă un nivel al dobânzii sale cheie de 0 – 0,25% chiar dacă inflaţia va trece de pragul de 2%.
Moneda elveţiană a crescut anul trecut cu circa 9,5 bani, cursul de joi fiind stabilit la 4,4997 lei. Economiştii consideră că Banca Naţională a Elveţiei va menţine dobânda sa cheie la -0,75% şi că va continua să intervină în piaţă pentru a împinge cotaţiile peste 1,09 franci/euro.
Aprobarea utilizării în Marea Britanie a vaccinului anti-Covid produs de Oxford şi AstraZeneca, a adus o creştere a lirei sterline faţă de euro, iar cursul a urcat de la 5,3968 la 5,4201 lei.
Uncia a încheiat anul în culoarul 1.887 – 1.898 dolari, ceea ce a făcut ca preţul gramului de aur să urce de la 239,7780 la 241,4052 lei.
Piaţa monetară a fost calmă iar dobânzile interbancare au stagnat la valorile stabilite miercuri. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a oprit la 2,03%, cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 2,10% iar indicele la 12 luni la 2,13%.
Monedele din regiune au terminat 2020 pe depreciere. Media celei poloneze a urcat joi de la 4,5272 la 4,6148 zloţi/euro iar a celei maghiare de la 364,59 la 365,13 forinţi/euro.
