Partidele tradiţionale au condus România pe un drum foarte periculos în ultimul an. Are şi pandemia rolul sãu în contextual politic şi electoral. Vor fi patru ani foarte grei pentru ţara noastrã. Votul din 6 decembrie şi rezultatul votului a scos la ivealã o nouã formaţiune politicã. AUR. Nu seamãnã cu nimic din ce a fost în trecut. Adicã partide de lider, de nişã, de patru ani de mandat, care au fost absorbite de alte formaţiuni politice mai mari. AUR este un partid înfiinţat în urmã cu un an de zile de personaje obscure pe care oamenii i-au vãzut pe la protestele împotriva mãsurilor luate în pandemie. Pe liderii partidului alegãtorii i-au vãzut mai mult pe reţelele de socializare decât în dezbateri publice cu alte formaţiuni politice. Este un partid care a intrat în forţã în parlament şi despre care se spune cã este susţinut şi promovat de reţelele ruseşti de propagandã. Şi unde este implicatã Rusia nu a mirosit deloc bine pentru România. Sper sã nu fie un început de ceva foarte urât pentru ţara noastrã. Sã nu ne aducem aminte peste ani cã aici au fost puse bazele nefericirii noastre.
Sigur cã în alte state existã partide extremiste. Sunt şi în Occident, dar România nu se aflã în Occident şi nici mãcar în centrul Europei. Este la periferie şi foarte aproape de Rusia. Cel mai important lucru este acum formarea unei majoritãţi parlamentare şi a unui guvern. Cert este cã va fi foarte greu sã fie constituitã o majoritate parlamentarã, având în vedere cã votul este împãrţit între partide. În mod cert partidele considerate mari vor veni cu propuneri de premier la negocierile cu preşedintele Klaus Iohannis. PSD are deja patru variante de premier: Grindeanu, Dâncu, Tudose şi Rafila. USR PLUS cu Dacian Cioloş. Este imposibil ca Ludovic Orban sã fie luat în calcul în continuare, mai ales cã a pierdut alegerile şi mai ales cã doreşte sã obţinã voturile din partea USR PLUS, a UDMR şi a minoritãţilor. Cineva va trebui sã cedeze la negocieri. Nu este însã nimeni sigur de majoritate. Nici mãcar cei de la PSD, care trebuie sã caute aliaţi la AUR sau la UDMR.
Maghiarii au revenit pe cai mari şi se vor regãsi în toate majoritãţile care vor putea fi constituite în urma negocierilor dintre partide. Cel puţin în momentul de faţã sunt excluse negocieri între PSD şi USR sau între PSD şi PNL, în cadrul unei guvernãri cu participare largã. Acest lucru ar presupune organizarea de alegeri anticipate peste un an sau peste doi ani. Vor fi majoritãţi fragile, mai ales dacã niciuna dintre acestea nu va cuprinde noua formaţiune politicã AUR, proaspãt votatã sã îi reprezinte pe români în Parlament.
PSD a câştigat alegerile şi, teoretic, va veni cu propunerea de premier. De asemenea, va trebui sã vinã şi cu o majoritate, deşi USR a anunţat prin vocea lui Dacian Cioloş cã nu va merge la guvernare cu PSD. Rãmâne de vãzut care va fi majoritatea pe care se va baza PSD, când va merge la negocierile cu preşedintele Klaus Iohannis.
PNL a pierdut alegerile, cu toate cã se afla la guvernare. A obţinut numai câteva procente în plus faţã de USR. Totul va depinde de negocieri. Acestea vor viza programul de guvernare axat pe sãnãtate, educaţie, economie, administraţie publicã şi infrastructurã. Apoi se va negocia pe ministere şi pe posturile de la nivel central. Va urma împãrţirea judeţelor şi mai important numele viitorului premier. Se contureazã o majoritate de dreapta condusã de PNL şi USR PLUS. Trebuie sã obţinã însã toate voturile necesare şi vor fi negocieri şi cu UDMR şi cu minoritãţile naţionale. Şi în aceste condiţii majoritatea va fi una fragilã. Se doreşte ca înainte de Crãciun sã fie anunţat numele viitorului premier şi sã fie instalat guvernul.
Aşadar, PSD a câştigat alegerile, însã AUR este de departe surpriza care dupã un an de la înfiinţare a reuşit sã intre în parlament. Se va vedea peste câţiva ani ce înseamnã acest lucru pentru România. Marele învins în aceste alegeri este în mod cert fostul premier Victor Ponta. Este clar cã acesta a continuat sã piardã pe toate planurile din momentul în care a ales sã demisioneze şi, ulterior, sã plece şi din PSD. Acest lucru a însemnat poate începutul sfârşitului pentru Victor Ponta. Acestuia îi va fi foarte greu sã mai revinã în viaţa politicã în urmãtorii ani şi mai ales pânã la urmãtoarele alegeri prezidenţiale.
Cert este cã România are nevoie de stabilitate şi de o guvernare cu orientare pro europeanã. Ce mai rãmâne dupã aceste alegeri este cã democraţia înseamnã şi responsabilitate. Şi din partea politicienilor care nu trebuie sã se joace de-a puterea şi cu nevoile poporului, pentru cã o vor pierde şi vor genera apariţia unor forţe extremist. Responsabilitate şi din partea electoratului care trebuie sã ştie cã, dacã nu participã la vot, soarta celor mulţi va fi decisã de puţini.
