Guvernul danseazã de douã luni de zile pe o sârmã pentru a putea organiza alegerile parlamentare. Problema este cã prin cablul respectiv circulã curent electric. Ne dãm seama ce fel de dans executã Guvernul dacã prin sârma respectivã circulã energie electricã. Ar fi putut circula gaze naturale, COVID, dar în ţara noastrã încã nu a apãrut tehnologia.
Dansul pe sârma bãgatã în prizã seamãnã cu o sârbã sau cu un dans etno dat pe repede. Frige tare şi destul de des dansul este executat de cãtre preşedintele Klaus, fostul lider al PNL, şi cel care îşi asumã aproape zilnic ieşirea la televizor. Iohannis iese în locul lui Orban, la încasare, pentru a-l scuti pe premier de lovituri. Este clar cã Guvernul este expus la maximum în perioada actualã, ca urmare a creşterii explozive a numãrului de cazuri de COVID 19. Ce poţi sã mai inventezi de la o zi la alta, sã nu introduci mãsuri dure de distanţare şi chiar de izolare, aşa cum a fost în perioada stãrii de urgenţã?!
În starea de alertã a fost mai lejer şi s-a ajuns la peste 10 mii de cazuri de coronavirus pe sãptãmânã. Acum s-a vãzut cã nu este o glumã şi cã situaţia pute rãu, mai ales cã în numai trei zile s-a ajuns de la peste 6 mii la peste 10 mii de cazuri de coronavirus în ţara noastrã în decurs de numai câteva zile. Nici nu mai sunt variante pentru reducerea din pix a numãrului de cazuri. Indiferent de cât de puţin s-ar testa procentul de infectare rãmâne unul extrem de ridicat. Cu siguranţã cã şi guvernanţii şi-ar dori sã fi avut loc deja alegerile parlamentare şi acum sã fie cu sacii în cãruţã. Astfel, s-ar fi putut lua mãsuri de 10 ori mai dure, aşa cum se întâmplã în unele state din Uniunea Europeanã. Acolo nu sunt însã programate alegeri.
Este totuşi destul de ciudat cã a fost luatã mãsura închiderii unitãţilor de învãţãmânt pentru urmãtoarele 30 de zile. Adicã se vor redeschide în data de 9 decembrie. Nici nu se mai ştie dacã se vor mai deschide, având în vedere cã pe 23 decembrie este programatã sã înceapã vacanţa de iarnã a elevilor şi a studenţilor. Adicã pentru douã sãptãmâni nu cred cã se va mai încurca cineva. Ulterior, ar trebui sã se revinã la şcoalã pe 10 ianuarie. Nimeni nu poate spune cã va fi aşa. Cert este cã toatã lumea spune cã dupã data de 6 decembrie vor fi luate mãsuri draconice şi nu vom mai putea pleca de acasã, decât în situaţii excepţionale.
Prin urmare, dupã alegeri ne va aştepta o viaţã extrem de grea şi nu numai pe cei care se aflã în câmpul muncii, ci mai ales pe cei care vor avea nevoie de spitale şi pe cei care nu vor merge la şcoalã. Se poate spune cã vor fi efecte devastatoare asupra învãţã-mântului, dacã elevii nu vor reveni mai repede la şcoalã. În UE doar Cehia şi Polonia au luat mãsura închiderii unitãţilor de învãţãmânt. În rest, se merge mai departe, chiar dacã este vorba de situaţii mult mai grave şi de mult mai multe cazuri de coronavirus. Elevii vor fi clar afectaţi şi educaţia online are o eficienţã relativã, chiar dacã înseamnã ceva totuşi decât nimic.
Klaus Iohannis a spus la tv cã alegerile trebuie organizate şi a dat exemplu anul 1945 când era rãzboi. Nu a spus cã şi şcolile funcţionau în perioada rãzboiului şi educaţia a mers mai departe. Nu au niciun fel de responsabilitate cu privire la viitor politicienii aflaţi la guvernare. E bine şi online decât nimic. Este adevãrat, dar ce au fãcut guvernanţii sã asigure condiţii egale pentru ca toţi elevii sã poatã participa la educaţia pe internet sau la televizor. Ce s-a fãcut pentru ca profesorii sã poatã preda lecţiile online? A trecut o jumãtate de an în care s-a adormit pe un pat de trandafiri, de parcã pandemia de coronavirus se sfârşise.
Efectele în viitorul mediu vor fi devastatoare, dacã educarea copiilor nu va continua din plin sub o formã sau alta. Şi aşa suntem jos de tot în clasamente când vine vorba de pregãtirea elevilor români. Acum nu o sã mai existe loc în clasamentele performanţelor pentu elevii din România. Şi parcã avem un preşedinte care a fost profesor. Ar fi trebuit sã facã mai mult pentru educaţie, dar pare cã este mai mult preocupat de politicã şi sã „încaseze” în locul PNL prin ieşirile public dese. Vedem cât va rezista dansul pe sârma electrificatã.
