Mariana Drãguţ, artista nãscutã la Prejna, plecatã prea devreme sã cânte stelelor din ceruri, sã glãsuiascã cu tril de argint printre îngeri, „amazoana” de pe calul alb din genericul emisiunii „Tezaur Folcloric”, a regretatei realizatoare Marioara Murãrescu, devenitã ea cântec şi dor, amintire, reprezintã inspiraţia, motivul, Festivalului Naţional de Folclor „Mariana Drãguţ”.
Dar oare ne amintim de Mariana Drãguţ ? Sau rãmâne doar legenda, legenda amazoanei, a vocii sale care şopteşte pe Cornetul ce strãjuieşte Prejna. Laureata prestigiosului “Festival Maria Tãnase”, membrã a Ansamblului Profesionist “Danubius” cu o voce deosebitã, o artistã apreciatã în care erau puse mari speranţe legate de cântecul popular din Munţii Mehedinţiului.
Despre ea, “amazoana” de pe genericul emisiunii “Tezaur Folcloric” – Marioara Murãrescu, celebra realizatoare a emisiunii, spunea. “povestea tristã o reprezintã faptul cã interpreta care este în imaginile din generic a murit”.
Se numea Mariana Drãguţ, una dintre laureatele “Festivalului Maria Tanase”, o fatã care cânta foarte frumos, dar care a avut o boalã necruţãtoare şi a murit foarte tânãrã „unii spuneau de ce-a pus amazoana aia în generic”? Ei, dar eu am rãmas cu amazoana mea! La filmãri multe interprete mergeau, conform obiceiurilor zonei, cãlare. Şi Angelica Stoican, şi fetele din grupul „Izverna“.
Filmarea din genericul emisiunii “Tezaur folcloric” s-a fãcut în zona Balta, iar artista apare cãlare, aşa cum este obiceiul în zona de munte a judeţului, în special a satului Prejna.
Mai avea multe de spus, mai avea multe doruri de cântat, de şoptit cu glasul izvoarelor, al vântului, al ierbii şi al munţilor Mehedinţiului.
Poate Dumnezeu a dorit ca ea sã se alãture altor voci de aur, şi acum alãturi de aceştia, plecaţi tot din Munţii Mehedinţiului, colindã cerurile şi munţii.
Muntenii spun cã trompeta lui Gherghina încã se aude peste vãi şi cântec minunat o însoţeşte. Tot ei spun cã în şuierul vântului, în murmurul izvoarelor, în glasul ierbii tot aceste voci şi sunete minunate se ivesc, ale celor care le-au cântat toatã viaţa, şi acum le încântã în nemurire.
Ediţia de anul acesta a Festivalului Naţional de Folclor “Mariana Drãguţ” s-a desfãşurat pe vremuri de pandemie, când toatã lumea se supune unor reguli speciale.
Organizatorii Festivalului Naţional de Folclor “Mariana Drãguţ” au fost Consiliul Judeţean Mehedinţi şi Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”.
Ca de obicei, organizatorii au realizat o manifestare artisticã extraordinarã, conducerile celor douã instituţii s-au implicat foarte mult pentru acest eveniment. O manifestare artistic supusã rigorilor legilor speciale care funcţioneazã în acest timp, în care pandemia generatã de virusul SARS COV încearcã aşa de greu umanitatea.
Dupã foarte mulţi ani, Festivalul Naţional de Folclor “Mariana Drãguţ” a avut loc, din nou, în municipiul reşedinţã de judeţ, la Palatul Culturii “Teodor Costescu”.
Juriul Festivalului a fost compus din: Emilia Mihãilescu, manager al Centrului Cultural “Nichita Stãnescu”. Doina Durdan, şefa Secţiei “Arte” profesorul Liviu Nanciu, şi Marian Magheru, profesor, maestru dirijor al Grupului Folcloric “Cetiniţa”.
Marele Trofeu a fost câştigat de interpreta de muzicã popularã, Sorina Boboruţã, din Drobeta Turnu Severin.
Premiul I, secţiunea solişti vocali a revenit Paulinei Scurtu, premiul II Medanei Pîrjan, premiul III a fost împãrţit de Alexandra Savu şi Oana Stroe.
Au fost acordate douã menţiuni: Mellora Ploştinaru şi Beatrice Ciotârlã.
A urmat un spectacol extraordinar susţinut de soliştii vocali şi instrumentişti ai Ansamblului Profesionist “Danubius” şi de dansatorii Ansamblului.
Şi în acest an a avut loc o ediţie foarte reuşitã a Festivalului Naţional de Folclor “Mariana Drãguţ”. Chiar dacã temporar, din cauza restricţiilor Festivalul a avut loc la Drobeta Turnu Severin, managerul Centrului Cultural “Nichita Stãnescu”, Emilia Mihãilescu, a fãcut toate eforturile ca manifestarea artisticã sã aibe loc, în onoarea celei ce a fost Mariana Drãguţ, sã se desfãşoare în cele mai bune condiţii, sã fie promovat folclorul autentic şi de bunã calitate.
Consiliul Judeţean Mehedinţi a asigurat, ca de obicei, logistica necesarã şi finanţarea manifestãrii, pentru cã indiferent dacã vorbim de culturã, de folclor autentic şi tradiţii , de orice domeniu al vieţii sociale sau culturale, nimic nu se poate realize fãrã fonduri.
Meritul Consiliului Judeţean Mehedinţi, a preşedintelui Aladin Georgescu este de necontestat, mereu au sprijinit tot ceea ce ţine de culturã, de patrimonial cultural al judeţului Mehedinţi. Dovada o constituie chiar Centrul Cultural Nichita Stãnescu, subordonat Consiliului Judeţean, care reprezintã principalul ordonator de credit, şi activitatea extrem de bogatã şi laborioasã a instituţiei pe tot teritoriul judeţului Mehedinţi, care cuprinde manifestãri cultural artistice, indiferent cã vorbim de spectacole, festivaluri de muzicã popularã sau de muzicã uşoarã, sau dedicate poeziei , scriitorilor, poeţilor, artiştilor plastici.
