Cei care îşi plătesc ratele în funcţie de valoarea indicilor ROBOR sunt mai câştigaţi decât cei care le achită în funcţie de indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC).
Dacă valoarea IRCC pentru primul trimestru este de 2,41%, nivel care se va menţine până la finalul acestei luni, în schimb indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut de la 1,97 la 1,96%, cea mai redusă valoare începând cu 13 noiembrie 2017, când indicele a fost stabilit la 1,89%.
Indicele ROBOR la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 2,03%, un nivel apropiat de cel atins în 10 noiembrie 2017 iar cel la 12 luni s-a oprit la 2,09%.
Tendinţa descendentă este rezultatul celor trei modificări succesive ale dobânzii de politică monetară, ultima, efectuată la începutul lunii trecute, când a fost atins minimul istoric de 1,50%.
Deciziile BNR au fost luate pentru a stimula revenirea economiei româneşti dar şi pentru a ieftini împrumuturile realizate de Finanţe pe piaţa locală. În acelaşi scop, banca centrală a crescut lichiditatea din piaţa monetară, prin operaţiuni de tip repo dar şi prin cumpărarea de titluri de stat de la bănci.
Săptămâna trecută, euro a atins două noi recorduri istorice, ultimul iind stabilit la 4,8590 lei. Au urmat câteva şedinţe de uşoară apreciere pentru leu, pentru ca la finalul perioadei media să urce la 4,8586 lei, când tranzacţiile se realizau în culoarul 4,857 – 4,862 lei.
Toate speranţele de revenire în „V” a economiei pot fi năruite, după ce PSD, din motive populist-electorale, forţează creşterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020. O astfel de schimbare va împinge cu siguranţă ratingul de ţară în categoria „junk” (gunoi) investiţională, va deprecia puternic leul, va provoca creşterea costurilor la împrumuturile României, care va fi obligată să solicite un nou acord cu FMI.
Cursul dolarului s-a mişcat între 4,0866 şi 4,1265 lei, miercuri el fiind stabilit la 4,0974 lei. Volatilitatea s-a datorat mişcărilor perechii euro/dolar care s-a mişcat între 1,1758 şi 1,19 dolari.
Moneda elveţiană a fluctuat pe parcursul perioadei între 1,075 şi 1,085 franci/euro, cursul ei crescând de la 4,4765 la 4,5156 lei.
Decizia Londrei de a intra în era post-Brexit chiar fără încheierea unui acord comercial („no deal”) cu UE, a provocat deprecierea lirei sterline faţă de euro şi dolar cu 3%, cursul ei coborând vinerea trecută de la 5,3424 la 5,2304 lei, pentru ca la finalul perioadei să urce la 5,2943 lei.
La finalul perioadei, uncia de aur fluctua pe pieţele specializate în culoarul 1.958 – 1.968 dolari, valori apropiate de cele de marţi, ceea ce a făcut ca preţul gramului de aur să urce de la 258,2015 la 258,2908 lei.
Bitcoin a fluctuat pe parcursul perioadei în culoarul 9.800 – 10.900 dolari.
Analiza cuprinde perioada 9 – 16 septembrie
Radu Georgescu
