Sãptãmâna trecutã (n.r.- joi, dupã-amiazã), la Hotel Severin, a avut loc o conferinţã şi o lansare de carte, organizate de Editura Filos şi Centrul de Studii în Istorie Contemporanã, prin intermediul Sectorului Cultural al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, evenimente prin care se propune atenţiei publice unul dintre cele mai valoroase volume de memorialisticã despre fenomenul Piteşti publicate pânã în prezent. “Eu sunt scribul…” a lui Mihai Buracu cuprinde atât relatarea autorului despre experienţa sa în Piteşti (dar şi la Târgşor, Canal sau Borzeşti), cât şi poeziile pe care le-a compus în timpul detenţiei ori articolele publicate dupã 1990, toate puse în valoare de un studiu introductiv despre prezenţa lui Mihai Buracu în arhivele Securitãţii. “Eu sunt scribul… În mâna dreaptã ţin stilul, un beţigaş de lemn puţin cioplit, iar în mâna stângã ţin tãbliţa tãiatã dintr-un calup de sãpun de rufe. Citesc în oglinda neagrã a nopţii numele infernului pe care îl strãbat: PITEŞTI ITŞETIP Urlu. Sunt pruncul din pântecul morţii lepãdat în scutecul durerii. Buzele îmi sunt lipite cu leucoplastul fricii. Mi-e fricã. De mine însumi îmi e fricã cel mai mult. Urletul se prelinge pe tavanul şi pereţii urechii, dar nu rãzbate în afarã” Mihai Buracu (1930-2011).
