Dupã peste 30 de ani de la trecerea la democraţie încã sunt mari restanţe peste tot în ţarã la foarte multe capitole de infrastructurã. Nu ştiu cum de s-a reuşit sã nu se facã aproape nimic în multe cãtune, sate, comune, oraşe şi municipii sau aglomerãri urbane. Hai sã vedem cum aratã litoralul românesc dupã 30 de ani. Staţiunile româneşti de la Marea Neagrã aratã ca şi cum nu ar fi trecut democraţia şi capitalismul peste ele. Sunt şi excepţii, dar reprezintã mult prea puţin. Sunt foarte multe locuri comune în textele celor care îşi dau cu pãrerea despre Litoral.
Aproape totul este prost şi foarte prost. De la servicii, la cazare şi mai ales preţuri. Este mizerie, câini comunitari, coji de seminţe, manelişti, pipiţe, porumb fiert, mucuri de ţigarã, fire între fese, rahat de toate felurile, terase, mici, bere îndoitã, mult plastic în mare şi pe lângã.
Cazarea este de mai multe feluri. Dai un ban, e cazare decentã, dar de la hotel la mare tot prin grobieni calci, printre buruieni şi mizerie treci. Mai este şi varianta în care eşti suficient de inconştient sã dai un ban ca în cele mai scumpe staţiuni ale lumii şi sã ai parte de o plajã exclusivistã, chiar în faţa unitãţii de cazare. Dar meritã sã arunci atâţia bani pe litoralul românesc? Rãspunsul este clar pentru toatã lumea. De banii respectivi eşti tratat regeşte în Bulgaria, Spania, Grecia, Turcia. Adicã se poate şi altfel.
Nimeni nu ştie cum de rezistã litoralul şi mizera turisticã de la Marea Neagrã, sectorul nostru? Ei bine, patronii ştiu cã sunt mulţi români patrioţi sau leneşi sau care se tem sã iasã din ţarã şi care vor merge tot timpul la Marea Neagrã, indiferent de jeg şi de preţuri şi manelari. Apoi, avantajul Mãrii Negre este cã un bazin important de turişti se aflã foarte aproape, respectiv la Bucureşti. Astfel, în douã-trei ore bucureşteanul este la malul mãrii şi seara se poate întoarce acasã. Bucureştenii întreţin prezenţa masivã a turiştilor. Ar fi nevoie ca într-un an turistul sã boicoteze masiv staţiunile de pe litoralul românesc şi sã plece masiv în vacanţã în alte ţãri. Acum este şi perioada pandemiei, dar, dupã, poate va merge şi experimentul acesta. Sigur cã unii spun cã va trebui sã ne obişnuim cu virusul şi nu vom reveni prea curând la starea iniţialã de libertate totalã.
Deci Litoralul românesc este o împestriţare de comunism, democraţie, capitalism, bizantinism, jeg şi nesimţire. Este greu sã faci turism în condiţiile respective. Este vorba şi de stat şi politica de stat cu privire la litoralul Mãrii Negre şi lipsa de investiţii şi de strategie pentru modernizarea serviciilor turistice de la Marea Neagrã. Jegul de la Marea Neagrã mai ţine şi de cât de gospodari sau de corupţi au fost primarii din zonele respective. Adicã, au fãcut investiţii, a existat o idee de bazã cu privire la modernizarea unitãţilor de cazare, a staţiunilor. Fiecare a fãcut ce a vrut sau, mai rãu, nu a fãcut mare lucru.
O situaţie similarã este şi cu alte zone din ţarã, turistice sau nu. S-a mai fãcut câte ceva, dar meritã menţionare doar pentru cã pot fi tratate izolat. Este adevãrat cã în Ardeal se simte un alt aer şi parcã lucrurile s-au mişcat mai repede şi se vede un oarecare avans faţã de Regat sau de Moldova. Altã mentalitate, altã filosofie de a munci şi de a trãi.
Dupã 30 de ani de capitalism şi democraţie şi alegeri libere suntem în pragul unui nou scrutin şi a unor candidaţi noi sau vechi. Se face tot ce s-a fãcut şi pânã acum: se promite la fel de mult ca în ultimii 30 de ani. Toţi sunt competenţi şi spun cã se pricep sã facã. Cert este cã în multe comune şi oraşe, suntem la momentul 0 cu dezvoltarea şi cu modernizarea. Avem oraşe şi cartiere întregi cu probleme majore legat de sistemele de alimentare cu apã şi canalizare. Sunt zone urbane fãrã canalizare.
Avem în ţarã încã şi gospodãrii nealimentate cu energie electricã. Sunt foarte multe gospodãrii cu toaleta în curte şi fãrã apã curentã, fãrã baie. Sunt multe gospodãrii care nu sunt racordate la reţeaua de gaze naturale. Nu avem iluminat public peste tot şi nici asfalt peste tot. Încã mai existã drumuri pietruite şi de pãmânt. Sunt multe clãdiri nereabilitate, sunt multe zone fãrã platforme economice. Unii dintre primarii care vor câştiga alegerile pe 27 septembrie vor fi nevoiţi sã o ia de la zero cu multe capitole. Generaţia zero, deşi au trecut 30 de ani de democraţie şi modernizare.
