Avem ecluzã, avem valoare, ne mai trebuie şi vapoare!
Dupã o muncã intensã depusã în ultimii ani, ecluza româneascã de la Porţile de Fier I a fost complet modernizatã şi redeschisã traficului navigabil, dupã ce şi Hidrocentrala a fost supusã unui proces de modernizare. Lucrãrile se prezintã foarte bine şi putem sã stãm cu fruntea sus în faţa oricui vine sã le vadã, mai ales cã turnul de comandã al ecluzei, vizibil şi pentru turiştii care tranziteazã Vama, aratã ca un diamant uriaş şi este complet digitalizat. Avem însã un motiv de jenã pentru cã am rãmas fãrã nave. Cel puţin, la inaugurarea lucrãrilor s-a folosit una închiriatã de la vecinii sârbi.
O navã sârbeascã plinã cu pasageri români şi câţiva oaspeţi din ţara vecinã a fost cea care a trecut prima prin ecluza recent modernizatã. Cãpitanul Ion Pufici, de pe „Djerdap”, ceea ce în românã înseamnã „Porţile de Fier”, a fost cel care a primit prima urare de „drum bun”. „Am trecut cu bine prin ecluzã. Avem un traseu spre Decebal, spre Cazane, şi apoi revenire la Orşova. Noi am fost angajaţi pentru acest eveniment pentru cã românii nu mau au o navã de acest gen”, a spus cãpitanul sârb într-o românã destul de bunã.
Acesta ar fi cam singurul motiv pentru care am putea lãsa fruntea jos în faţa vecinilor şi prietenilor de peste Dunãre. Putem sã ţinem capul sus însã atunci când vine vorba de felul în care aratã ecluza noastrã şi, mai ales, turnul de control al acesteia. Al nostru este ca din filmele americane. Nu degeaba cei care lucreazã în el l-au botezat „Diamantul” pentru cã aşa şi aratã, ca un diamant. Pânã şi administratorul judiciar de la Hidroelectrica, Remus Bogza s-a declarat mulţumit de felul în care se prezintã lucrãrile finale, personajul fiind cunoscut ca unul foarte strâns la pungã atunci când vine vorba de felul în care unitatea cheltuieşte banii aiurea. „Totul este complet digitalizat. Panoul nostru de comandã complet digitalizat este mai automatizat decât cel de la ecluza din Panama, cea care uneşte cele douã oceane, Pacificul şi Atlanticul. Ne-au vizitat chiar şi vecinii noştri sârbi, care au fost foarte încântaţi de ceea ce au vãzut. Au început şi ei acum lucrãri de modernizare, dar noi le-am luat-o înainte”, spune Borza.
Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Rodin Traicu, a fost prezent la inaugurarea ecluzei româneşti, mai ales cã, în tinereţe, acesta a lucrat la şantierul de construire a investiţiei modernizate acum. „Vã asigur cã meritã fiecare leuţ investit aici, iar la cum se prezintã lucrarea avem o dovadã a capacitãţii creatoare a poporului român, lucrarea fiind una din cele mai mari din Europa. Nu vã ascund fpatul cã sunt mândru cã astfel de obiective s-au realizat la noi şi cã am participat şi eu la realizarea lor, la mentenanţa lor. O bucatã din viaţa mea e lãsatã la Porţile de Fier I”, spune secretarul de stat.
Hidroelectrica a cheltuit aproape 60 de milioane de euro, echivalentul în lei, pentru a moderniza doar ecluza. Vapoarele vor putea circula de acum încolo în condiţii de deplinã siguranţã pe malul românesc, dupã ce, în ultimii ani, în timpul lucrãrilor, navele au fost nevoite sã foloseascã doar ecluza sârbeascã. Acum, în panoul de comandã totul este digitalizat şi de pe un panou cu ecran tactil oricine dacã pune degetul poate iniţia procedurile de ridicare sau de coborâre a uneia din cele cinci porţi gigantice de la Porţile de Fier I. „Sunt cinci porţi de fier uriaşe la aceastã ecluzã şi toate sunt unice în Europa. Una dintre ele ale 700 de tone, dar cea mai grea se apropie de 1000 de tone. Datele statistice din proiect sunt impresionante şi fac din aceastã lucrare ceva extrem de important la nivel de continent. Pe cea de 700 de tone am putut-o monta într-o perioadã de oprire a ecluzei cu ajutorul unei macarale plutitoare, în condiţii deosebit de dificile”, a explicat managerul de proiect, Tiberiu Ebetiuc, acesta fiind o adevãratã enciclopedie în privinţa datelor pe care le ştie despre ecluza româneascã.
Hidrocentrala de la Porţile de Fier I a fost datã în funcţiune la începutul anilor ‘70 şi de atunci şi pânã acum atâta partea sârbã, cât şi cea româneascã, a funcţionat fãrã cusur. Asta şi datoritã bunei colaborãrii dintre specialiştii celor douã ţãri care administreazã de atâta timp hidrocentrala. Ceea ce pe vremea lui Tito şi Ceauşescu a început cu câteva şedinţe a devenit în timp o tradiţie pe care şi specialiştii de acum o respectã pentru a asigura buna funcţionare a barajului. „Totul a fost bine coordonat încã de la început. Fiecare dintre pãrţi şi-a respectat promisiunile şi totul merge bine graţie unei comisii mixte. Sunt înţelegeri în care e bine stipulat cine face parte din comisie, ce atribuţii are aceasta şi sunt întâlniri bianuale, primãvara şi toamna. De 43 de ani suntem în aceste sesiuni mixte cu partea sârbã şi nu au fost nici un fel de probleme”, a explicat directorul Teodor Pavelescu.
Vasele care vor trece prin ecluza modernizatã nu vor plãti nici un leu drept taxã, deşi cei necunoscãtori în domeniu ar putea crede aşa ceva. Reglementãrile în vigoare de la nivel internaţional obligã autoritãţile sã asigure deplasarea navelor în condiţii de siguranţã în asemenea situaţii, realizarea ecluzei fiind o necesitate în contextul în care, în funcţie de debitul Dunãrii, diferenţa de nivel poate ajunge şi la 35 de metri.
Anual, la Porţile de Fier I sunt cam 1500 de ecluzãri, dar numãrul acestora ar putea creşte odatã cu finalizarea lucrãrilor de modernizare şi cu punerea în funcţiune a investiţiei.
