Pe cine trage în jos COVID 19?

Politicienii care sunt acum la guvernare se laudã de 3 luni de zile cum au reuşit sã punã cãpãstru coronavirusului şi România sã fie una din ţãrile care au reuşit lucruri bune în domeniul pandemiei de coronavirus. De o lunã de zile a dispãrut starea de urgenţã, a fost introdusã starea de relaxare şi s-a cam ales praful de reuşitele cu care se lãuda Guvernul Orban şi subalternii sanitari ai acestuia. Nici Tãtaru nu mai poate face minuni, indiferent de câte televiziuni îl sunã şi la câte întrebãri ar rãspunde. Fenomenul este clar scãpat de sub control şi politicienii care ne conduc nu mai au suflul de altã datã. Nu mai sunt aşa de îmbãrbãtaţi, nu mai zãmbesc aşa de mult. Sigur cã zâmbetele puteau avea legãturã cu licitaţiile organizate în pandemie şi mai ales cu cine le-a câştigat.

Acum pare cã se alege praful de tot şi cazurile de coronavirus apar de peste tot. Nimeni nu are soluţii şi, dupã o lunã de odihnã a organelor de lege şi ordine, acestea sunt scoase în stradã. Este un pic târziu pentru lege. Una peste alta a apãrut şi pleaşca de la Curtea Constituţionalã cu izolarea şi carantina şi foarte multe persoane au ieşit libere din spitale şi pot sã dea şi la alţii Coronavirus. Este o amplã rãspândire comunitarã a virusului şi tot ce s-a fãcut pânã acum devine absolut egal cu zero.

Miliarde şi miliarde de euro aruncate în gaura fãrã fund numitã pandemia de COVID 19. Dacã înainte guvernanţii ieşeau şi se lãudau cu cifrele, acum încep sã poarte mascã şi sã scoatã poliţia în stradã. Degeaba. Rãul a fost fãcut. Acum se contabilizeazã efectele dezastrului.

Este clar cã poliţia nu a mai vrut sã îi deranjeze pe cei care au fost liberi timp de o lunã şi jumãtate şi au beneficiat de pe urma relaxãrilor aprobate în starea de alertã. Guvernul a dat chix cu gestionarea situaţiei şi este clar cã asistãm la o creştere alarmantã a numãrului de infectãri. Testãm mult, avem multe cazuri. Testãm puţin, avem puţine cazuri.

A mai venit şi pleaşca de la CCR. Adicã toţi covizii au liber la plimbare. Uite cã pleaşca s-a mãrit şi nimeni nu o mai poate controla. Dacã la finalul stãrii de urgenţã premierul Orban se lauda cu succesele din pandemie, acum fuge de toatã lumea şi nu mai ştie cum sã reacţioneze.

Este cert cã prioritatea zero a guvernãrii nu este coronavirusul şi stãpânirea acestuia, ci organizarea alegerilor locale. PNL ştie cã se strânge laţul şi cã orice necaz legat de gestionarea pandemiei de coronavirus se va reflecta în sondaje. Mai este şi problema majorãrii alocaţiilor şi mai ales a pensiilor. Treaba este cã pensionarii încã fac parte din electoratul tradiţional al PSD. Prin urmare, social-democraţii vor exploata la maximum un eşec al PNL în ceea ce priveşte majorarea pensiilor. Liberalii nu au cum sã nu majoreze mãcar cu 1% pensiile, pentru cã ştiu cã PSD va face o temã de campanie din acest lucru. Cu siguranţã cã nici nu vor trebui sã facã mare lucru, pentru cã existã deja o aşteptare mare în rândul pensionarilor legat de creşterea pensiilor. Guvernanţii pot sã tragã de timp şi sã amâne din vorbe majorarea pensiilor pânã dupã alegerile locale. Astfel, se mai poate spera la un scor bun la locale. Nu mai este însã soluţie din octombrie încolo şi PNL trebuie sã punã ceva la pensii, dacã vrea sã mai aibe vreo şansã pentru alegerile parlamentare de la finalul anului, mai ales dacã vor avea loc. Depinde şi ce mãsuri vor fi luate în funcţie de pandemia de coronavirus şi dacã se va ajunge pânã în punctul în care se va decide amânarea alegerilor parlamentare. În mod cert guvernanţii vor face totul pentru a avea alegeri locale, fiind conştienţi cã orice lunã le este fatalã în privinţa imaginii. Aşadar, prioritate vor avea alegerile locale şi vom mai vedea politici de îmbunare a electoratului în lunile iulie sau august. Un mare rol va avea pânã la alegeri coronavirusul pentru cã populaţia va fi din ce în ce mai nemulţumitã, dacã evoluţia nu va exista şi nu se va produce o scãdere a cazurilor de COVID.   Pentru populaţie, prioritatea o reprezintã gestionarea pandemiei şi veniturile, iar pentru Guvern alegerile locale.