Bine cã s-au deschis târgurile. Bine cã se vor deschide terasele şi restaurantele şi chiar şi plajele. Dar mare pãcat cã teatrele rãmân închise. Pandemia, criza covid, toate mãsurile draconice impuse în aceste douã luni au lovit economia, nimic de zis, şi au lovit puternic în moralul oamenilor, în starea lor de spirit, în încrederea pe care o aveau unii în alţii. Dar înainte de toate pur şi simplu au îngenuncheat lumea culturii şi artei. Niciun spectacol nu a mai putut avea loc. Sute, mii de manifestãri cultural-educative – de la lansãri de carte la expoziţii şi spectacole de teatru – au fost anulate. O mulţime de instituţii de culturã au trebuit sã intre într-un ingrat „şomaj tehnic”.
Fãrã viaţã culturalã, fãrã spectacole, fãrã concerte, fãrã cenacluri, fãrã lansãri de carte, fãrã cinema, fãrã recitaluri, fãrã operã, fãrã balet, fãrã folclor, fãrã teatru peste întreaga ţarã s-a lãsat întunericul şi tãcerea, şi o atmosferã taciturnã, fãrã vigoare, unde singurele semne de viaţã sunt împinsul cãruciorului prin supermarket şi respiraţia anevoioasã prin masca de protecţie.
Cum pandemia nu a trecut, deşi dã semne de slãbire – slavã Domnului! – pe bunã dreptate te poţi întreba oare când vom reveni la o viaţã culturalã normalã.
Zilele acestea ministrul Culturii a organizat o întâlnire pe tema aceasta, invitaţii fiind mai cu seamã din zona industriei muzicale. Discuţiile au fost concentrate asupra situaţiei din domeniu şi la ele au participat şi premierul Ludovic Orban şi vicepremierul Raluca Turcan.
E foarte interesant ce a spus artistul Nicu Alifantis „Nu s-a luat nicio hotãrâre. S-a discutat, în principiu oamenii şi-au spus ofurile, vor sã înceapã spectacolele. Însã nu s-a emis nicio datã. Le dau dreptate aici. Nici Guvernul, nici artiştii nu pot sã prezicã, pentru cã suntem în faţa unui mare necunoscut. Decizia, pânã la urmã, e la epidemiologici”. Am ajuns la mâna epidemiologilor. „A fost o discuţie de pornire, care probabil va genera şi alte discuţii. Întâlnirea a deschis nişte uşi, o modalitate de comunicare. Aş minţi sã spun cã sunt foarte optimist, dar apreciez cã s-a creat un precedent în nişte discuţii cu oameni direct implicaţi. Ni s-a promis cã nu se vor mai lua hotãrâri fãrã sã fim consultaţi. Ar fi bine, pentru cã suntem din interiorul fenomenului şi le judecãm altfel”, a mai spus Nicu Alifantis, pe un ton evident sceptic.
Se pare cã la nivel guvernamental nu se gãsesc soluţii pentru lumea culturii. Când vom deschide teatrele şi sãlile de concerte? În ce condiţii? Dumnezeu ştie. Probabil dupã ce vom ieşi din aceastã dictaturã epidemiologicã.
