Histrionismul de joasã speţã, de mahala, al primarului Severinului este binecunoscut. Atâta doar cã el a trecut într-o etapã nouã de exprimare. Calitativ superioarã? Depinde, chestie de gusturi şi, evident, de maniere. Pânã acum, maestrul Gherghe se bãga în seamã cu mai toatã lumea (“muicã”, “nepoate”, “moşule”, “tataie”, “tanti”, “bãieţicã”), arãtând o preferinţã cu totul specialã pentru copii şi bãtrâni (alte preferinţe ţinându-le, desigur, ascunse.
Nu chiar atât de bine ascunse, dar asta are o importanţã secundarã. Acum, altãdatã, cine ştie… Ei, dar, cum spuneam, asta a fost pânã acum . De la o vreme, mai exact dupã câştigarea celui de-al doilea mandat de primar, dl. primar a demarat operaţiunea “urcarea la cer”. În fazele mai calme, dumnealui afişeazã o ţinutã asceticã propovãduind ţârcovniceşte iertarea generalã, urându-le celor care mai cârtesc pe seama lui “sã le dea Dumnezeu sãnãtate!”. Babele din tura de noapte la cine ştie ce priveghi şi-au fãcut, probabil, din el un idol. În fazele mai, cum sã zic, autoritariste, omul din capul trebii locale schimbã foaia şi vai de mama celui care-i apare în drum cu vreo chestie… necorespunzãtoare. Aşa cum i-a apãrut nefericitul director al Casei de Culturã, Valery Stãnescu, mai zilele trecute, când încerca sã suie Internetul la ultimul nivel al Castelului de Apã. Pardon, Castelul Artelor, cã ne-am mai emancipat şi noi.
Şi cum Internetul ãsta, de care aveau musai nevoie artiştii locali bãutori de cafea literarã, nu se comportã întotdeauna ca telefonul fãrã fir, tânãrul Valery se chinuia sã prindã nişte cabluri pe zidul exterior al clãdirii de curând reabilitate. Vãzând una ca asta, Gherghe, care-şi fãcea, ca de obicei, “rondul” însoţit de camere aservite de luat vederi, a tãbãrât, pur şi simplu, asupra lui V.S. fãcându-l, cum se spune, albie de porci. Nu ţin sã mã transform în avoocatul lui Valery Stãnescu. Dar sã beşteleşti în plinã stradã, pentru vina de a fi bãtut o clamã într-un zid, altminteri prost finisat, un director de instituţie şi sã impui a se face din asta o ştire TV de peste 10 minute mi se pare ceva de o josnicie incalificabilã. Pe care un primar adevãrat şi un om de caracter nu ar fi putut-o comite niciodatã. Nu este şi cazul lui Constantin Gherghe, personaj deficitar tocmai la capitolul caracter. Un deficit transformat, însã, în veritabil atu, atunci când a fost vorba sã obţinã al doilea mandat de primar.
