Cu douã-trei zile în urmã, nişte judecãtori de la deja vestita comisie (sau curte) de la Veneţia, ale cãrei recomandãri s-au intersectat frecvent cu procesul legat de Referendumul privind demiterea lui Traian Bãsescu, au venit în România pentru a constata, auziţi şi dumneavoastrã, starea de consituţionalitate din aceastã ţarã. I-auzi brâul!Eu m-aş gândi mai degrabã la coeficientul de coerenţã care rezultã din actele decizionale şi punctele de vedere exprimate, în timp, de reprezentanţii respectivei comisii (sau curţi) de la Veneţia. Care, o datã zic cã ideea de cvorum nu se aplicã în condiţiile unui referendum, iar altãdatã ne recomandã sã respectãm deciziile Curţii Constituţionale, cea care impusese ideea de cvorum la referendumul din 29 iulie. Poftim de mai înţelege ceva! În România, judecãtorii veneţieni au plecat la colindat pe la toţi factorii implicaţi – Curtea Constituţionalã, Preşedinţie, Guvern, Parlament etc.. Când au ajuns la Preşedinţie, Bãsescu a gãsit prilejul cel mai indicat sã miorlãie în stilul caracteristic, sã se vaiete, adicã, de tratamentul abuziv de care s-a… bucurat, pe parcursul procesului legat de referendum, din partea Guvernului şi a factorilor politici (adicã, mai concret, a USL). La ora când scriu, nu am cunoştinţã dacã delegaţia veneţianã şi-a schiţat mãcar câteva concluzii ferme în legãturã cu „starea de constituţionalitate” din România şi cu modul în care a decurs procesul legat de referendum. Pot doar sã bãnuiesc cã lacrimile de crocodil emise de Bãsescu au fost determinante în conturarea unor concluzii cât de cât limpezi. N-ar fi ceva cu totul neobişnuit, atâta vreme cât apologeţii dâmboviţeni ai bãsismului şi-au lãrgit considerabil câmpul de acţiune, devenind, vorba lui Marin Preda, pretutindenari. Adicã purtãtori de stindard ai bãsismului peste tot, în Europa şi în întreaga lume. Grupusculul de „intelectuali” pe care Traian Bãsescu i-a uns (prin procedee electorale, desigur, ultracorecte,) europarlamentari – Cristian Preda, Traian Ungureanu, Marijean Marinescu, în frunte cu tartoriţa lor, Madona dintre Ciocãlãi - a reuşit, într-un termen record, sã bãsifice o parte semnificativã a Europei politice. Dovada reuşitei acestui sinistru proces aţi avut-o, stimaţi cititori, în cursul şi dupã desfãşurarea referendumului privind demiterea lui Bãsescu, când, în România, au ajuns tot felul de emisari, de comisari sau ce mama dracului or fi fost, toţi croiţi sã pedepseascã poporul român, sã ne înjure în fel şi chip, sã dea ordine, sã ne bage pe gât pravile noi, sã pocneascã din bice pe lângã neamul de boi care, nu-i aşa, suntem (fãrã ca vreun lider politic autohton sã schiţeze mãcar un gest de revoltã, de demnitate, de opoziţie, de apãrare) cu unicul scop de a-l repune pe Bãsescu în tronul din Deal. Culmea e cã au reuşit cu brio. Şi cu preţul sfidãrii, cu preţul umilirii milioanelor de români care votaserã pentru a nu-l mai vedea, în viaţa vieţilor lor, pe numitul Bãsescu Traian cocoţat în cea mai înaltã demnitate din Stat. Sigur, ar mai fi de discutat cum trupa de comando propagandistic aflatã sub conducerea Madonei dintre Ciocãlãi a reuşit, într-un timp relativ scurt, sã motiveze câteva plutoane de vorbeţi cu oarece ecou în arealul european sã sarã necondiţionat în sprijinul unui preşedinte pe care ţara nu-l mai vrea, cu nişte argumente de te apucã nu râsul, ci voma cea mai scârboasã cu putinţã. Auziţi: Bãsescu – garanţia stabilitãţii, a credibilitãţii României, chintesenţa valorilor democratice, speranţa de mai bine a românilor, chezãşia ieşirii din crizã, aspiratorul investitorilor strãini şi propteaua monedei naţionale! Vã vine sã credeţi? A invitat cineva pe aceste capete ţuguiate mustind de aroganţã sã trãiascã mãcar o sãptãmânã în România lui Bãsescu? Nu. Ei habar nu au pe ce lume se aflã, dar sunt extrem de atraşi, în schimb, de mirosul tainului promis. Şi venind vorba de tain – chestiune în care Bãsescu este un vechi expert, dupã cum ştiţi – avem şi explicaţia ciudatei şi atât de rapidei bãsificãri a Europei. O Europã care, altminteri, îl ignorã cu desãvârşire în alte împrejurãri pe recent resuscitatul preşedinte de care românii, pare-se, nu pot scãpa ca de un blestem.
