*Cine oare a ţinut, mai zilele trecute, prima paginã a ziarelor româneşti (acelea care mai sunt) şi interesul tocşoiştilor de la televiziunile de ştiri bucureştene? Elena Udrea, stimaţi prieteni, a cãrei revenire în ţarã, cu întreg familionul din dotare, dupã sejurul, oarecum forţat, din Costa Rica, s-a transformat în eveniment de rezonanţã naţionalã. Respectiva muiere, care a polarizat ani în şir antipatia românilor, tranformându-i pe mulţi dintre ei în nişte irecuperabili misogini, pare cã nu este dispusã a face niciun pas fãrã sã fie sigurã cã este în centrul atenţiei, fãrã ca reflectoarele sã nu fie îndreptate asupra ei. A plecat din ţarã cu tam-tam, a revenit cu tam-tam, fiindcã, deh, aşa se construieşte statutul de vedetã, naţionalã şi, iatã, internaţionalã. Prin Costa Rica, bãieţii ãia rãi nu au prea bãgat-o în seamã, au bãgat-o la mititica, sã aibã de ce sã se vaite opiniei publice şi, eventual, sã aibã un locşor de unde sã-şi transmitã memoriile umanitãţii. Aşa se creazã miturile pe malurile Dâmboviţei, aşa ajung tot felul de persoane cu profil moral şi intelectual mai mult decât dubioase, peste noapte, staruri.
* Acum, pentru ca revenirea la vatrã sã aibã sarea şi piperul necesare şi sã nu se transforme într-un eveniment ca oricare altul, aceiaşi bãieţi responsabili cu imaginea i-au fãcut un traseu… spectaculos, cu avioane, trenuri şi maşini, astfel încât opiniunea publicã sã se trezeascã din amorţealã şi sã se pregãteascã pentru senzaţionalele dezvãluiri pe care madame Nutzi avea sã le facã. Fiindcã trebuie sã vã spun, dacã, mã rog, nu aţi observat, cã s-a întreţinut constant şi mitul acela cu „X rupe tãcerea”. Vã daţi seama, toatã lumea trebuia sã aştepte, cu respiraţia tãiatã, mãrturiile coanei Nutzi despre tenebrele epocii Bãsescu. De altfel, cucoana a avut grijã sã trimitã, asemeni lui Lãpuşneanu de pe patul de suferinţã, avertismente de genul „de mã voi scula, pre mulţi am sã popesc şi eu!”.
* Sigur, dumneaei, – Coana Nutzi, de! – are şi o echipã de suporteri care o încurajeazã de pe margine. E plin Internetul de ei. Unul era de pãrere cã dacã Udrea va începe sã vorbeascã (de parcã pânã acum ar fi fost mutã! – n.n.), cutremurul din 1977 „va fi istorie”!! Vã daţi seama, stimaţi prieteni, dragi fraţi şi cumnaţi, cu cine avem de-a face acilea?!
* Redevenind cât de cât serioşi, ce ar mai putea sã ne spunã Duduia despre tenebrele celor douã mandate bãsiste şi noi sã nu ştim? Mai nimic. Cel mult, nişte cancan-uri de alcov bãsisto-udrist, dar dumneaei, care pozeazã în femeie serioasã („damã bunã”, nu?) fãrã îndoialã cã nu se preteazã la aşa ceva, mai ales cã Bãse a fost mereu la datorie, sã-i repereze onoarea. Începuse, cu ceva timp în urmã, unul din fosta lor gaşcã, Cristescu parcã, sã scoatã la luminã chestiuni cancaniere doar bãnuite pânã acum, dar nişte… vigilenţi i-au închis gura la timp. Dar şi aici, ce ar fi putut sã ne spunã nou acest Cristescu? Tot mai nimic…
* Mai cu ceva haz a fost acea exclusivitate (oh, Doamne!) acordatã Antenei 3, apãrând cu copilul în braţe, de dupã o perdea, la o fereastrã!! Modelul bãsist cu perdeluţa, nu? Dragã Mihai Gâdea, te-ai tâmpit? De când ai ajuns sã alergi dupã astfel de exclusivitãţi? Şi tocmai cu Duduia? De unde ar putea rezulta interesul public, ca sã merite efortul, dar, mai ales, compromiterea profesionalã?! În sfârşit, sã zicem cã nu-i treaba noastrã. Ne-a plãcut însã „perversa” pe care i-a tras-o, în aceeaşi searã, prietenul Mircea Badea, în emisiunea sa. Tare, tare de tot! În sfârşit, acum toatã asistenţa, înmãrmuritã de emoţie, aşteaptã sã vadã ce va da pe gurã Elena Udrea. Mã tem sã nu fie decât vreo vomã trandafirie cu… adresã.
* Între timp, deşi suntem în plinã vacanţã, zbenguiala din viaţa politicã autohtonã continuã. Legatã, în special, de campania prezidenţialã. În legãturã cu care se fac, mai degrabã, pronosticuri şi calcule searbede. Toatã lumea se întrece în a-l da câştigãtor, şi încã din primul tur, pe Dulapul cel Sãsesc. Ce e cu voi, fraţi cãuzaşi? V-a luat bunul Dumnezeu minţile? Şi aici, numai PSD este de vinã. Din cel puţin douã motive. Cã nu şi-au apãrat convingãtor liderul, aşa pãcãtos cum era el, lãsându-l pradã adversarilor, care l-au bãgat urgent la pãstrare, şi cã nu şi-au pregãtit din vreme o soluţie viabilã de rezervã. Deşi soluţia cu tânãrul Liviu Pleşoianu le este la îndemânã şi este una mai mult decât viabilã. E tânãr, inteligent, are discurs dar… ce sã vedeţi, nu are sprijin politic. Ochii lui se pare cã nu sunt suficient de albaştri pentru gusturile mai recente ale Vioricãi Vasilica Dãncilã…
