Satul Crainici este menţionat într-o micã monografie a Raionului Strehaia cu aşezãmintele ţãrãneşti în anul 1330. În timpul domniei lui Negru Vodã au fost recrutaţi anunţãtori sau “crai” ce fãceau focuri pe vârful dealurilor şi anunţau pericolele ce veneau dinspre Dunãre. Unul din aceşti anunţãtori a reuşit sã uneascã aşezãrile dintre dealurile Cleşneştilor şi dealurile Belei numindu-l Crainici.
În fiecare an în luna iunie se desfãşoarã în satul Crainici, ce aparţine comunei Bala, un festival unic la nivel naţional al cozonacilor, ajuns la ediţia a V-a. Anul acesta a avut loc în ziua de Sf. Apostoli Petru şi Pavel, pe 29 iunie.
Dulce, savuros, aromat, cu stafide, nuci, brânza, ciocolatã sau rahat, simbol al sãrbãtorilor fundamentale ale creştinismului, cozonacul este de fapt o pâine mai specialã cu o reţetã veche ce a fost îmbunãtãţitã progresiv. Simbolismul sãu este asimilat de cel al pâinii: pâinea, sub forma ei euharisticã, se raporteazã la viaţa activã, iar miracolul ei (înmulţirea pâinilor) este de ordin cantitativ. Legatã şi de principiul activ al dospirii, devine simbol al transformarii spirituale.
Gospodinele din Crainici s-au apucat cu trei zile înainte sã coacã circa 200 de cozonaci, cu care şi-au întâmpinat oaspeţii în ziua de sâmbãtã a festivalului. În ziua concursului concurenţii s-au apucat sã plãmãdeascã aluatul pentru cozonac, pentru ca apoi sã îl punã la dospit la loc cãlduros, sã încingã cuptorul construit în faţa Cãminului Cultural din Crainici, iar când acesta a crescut suficient, vâlvãtaia focului din cuptor e pregãtitã pentru a primi spre coacere şi rumenire tãvile cu mândri cozonaci. Dupã circa un ceas, timp în care focul a dat culoare aurie mândrilor cozonaci, concurenţii i-au scos din tavi lasându-i sã respire acoperiţi cu un şervet pentru a nu se încruzi, iar dupã un timp cozonaci au fost feliaţi şi oferiţi spre degustare exigentului juriu.
Surpriza a constituit-o câştigãtorul de anul aceasta care a fost un bãrbat, singurul înscris în concurs, el fiind desemnat de juriu ca prezentând un cozonac îndeplinind toate condiţiile de la gust, la pufos, desfacere în pale-pale (fâşii), culoare etc.
Mihai Eugen Gherghel, originar din Braşov, dar stabilit de mai mulţi ani la Motru (Gorj) câştigãtorul premiului I: „Am învãţat sã fac cozonaci de la mama mea, care de meserie a fost bucãtar. Pasiunea mea pentru gãtit în timp a devenit o plãcere şi invitatat de organizatori am venit cu bucurie la acest concurs. În cozonac am pus zece ouã, 1kg fãinã, 300 g de zahãr, albuşurile se pun la umplutura din nucã. Dacã mã întrebaţi care ar fi secretul unui cozonac delicios cred cã acesta este dorinţa de a vrea sã pregãteşti un cozonac de casã bun, apoi sã pui pasiune şi sã-ţi fie drag de lucrul pe care îl faci, sã nu îl faci din obligaţie”.
Femeile din Crainici, pasionate de gãtit, au reînviat tradiţia în acest colţ de munte al Mehedinţiului. Datoritã lor a avut loc sâmbãtã, de Sfinţii Petru şi Pavel, cea de-a cincea ediţie a Festivalului Cozonacilor. Delia Mladen este sufletul acestui eveniment, care reuneşte tot satul. Festivalul s-a încheiat cu festivitatea de premiere, oficiatã de primarul comunei Bala, Valentin Ohima, iar pe tot parcursul desfãşurãrii concursului, de pe scena amenajatã în centrul satului au rãsunat, pâna în Plaiul Cloşanilor, acordurile tarafului ,,Brâuleţul” de la Motru, condus de maestrul Gheorghe Feraru, precum şi vocile tinerilor interpreţi de muzicã popularã din zonã.
