Mã nepoate, fu lume preamãritã pi la noi pi la Mehedinţi zilele trecute, cã la bairamuri sã întrec unii pe alţii sã participe. Acuma nu ar fi rãu dacã ne alegem şi cu ceva bun. Sã vedem câte din promisiunile lu’ nea Cuc di la Transporturi sã concretizeazã, ori câte din cele promise de omologul di la Turism, nea Trif, devin realitate.
Pã da, cã venirã, sã plimbarã, vãzurã ce mai ştiau deja, mai era şi unu mic de e parlamentar de Mehedinţi, mai sãrea din când în când sã-l vadã lumea. Mã nepoate, da sã vezi cum erau toţi cu veste roşii, de parcã sã fãcea bulionu’ şi altceva nimica. Şi sã-l fi vãzut pe primaru’ di la Burila cum fãcea când la stânga, când la dreapta, sã aparã în cadre la toate televiziunile. Ce sã mai tãvãlea Tanţa lu’ Precingine pe jos de râs, ziceai cã sã uitã la desene animate. Bine, pãnã la urmã sã luminã statuia lu’ Decebal şi Podu’ di la Mraconia, deşi unii ziceau cã s-a mai întâmplat şi pin Decembrie. Da a doua oarã probabel fu pe bune. Numai cã uitarã sã punã şi neşte toalete ecologice, sã nu strice bunãtate de naturã. Cã e pãcat.
Mã fraţilor, bate vântu’ pin pieţele severinene, mai ceva ca pe vremea rãposatului. Or fi magazinele astea mari de vinã, or fi preţurile, încã nu s-a stabilit, da când intrã Sucã în Piaţa Mircea sã închinã. Pã când zisã cã vrea douã kile de cartofi, sã auzi aşa un ecou, de zisã cã a greşit şi a intrat în vreo catedralã, ceva. Sã sperie şi ieşi.
Între timp, bine cã ajunsã şi tanti Weber pi la noi pi la Severin, sã-l mai scoatã şi pe nea Palaşcã pin oraş, sã vadã ce s-a mai mişcat între timp, ce s-a mai schimbat.
Vine vara, bine-mi pare, copiii sã duc la mare. Cam aşa era pe vremea lu’ al lu’ Zbanghiu. Numai cã acuma apãrurã neşte copii care servesc îngheţatã, pe o reclamã electoralã di la ALDE. Or fi luat exemplu di la Mehedinţi unde chiar şi ospãtarii pot ajunge politicieni. Auzi la ei, copii care sunt puşi sã serveascã îngheţatã, în loc sã o mãnânce. Poate reuşesc social-liberalii sã explice mai bine.
Acuma, cã şefii ‘mnealor, nea Tãri, îi îndeamnã pe români sã înveţe limba maghiarã, e altã poveste. Pãi poate aşa sã explicã cum a fost datã maghiarilor Moştenirea Gojdu! Cadou, fãrã numãr, fãrã numãr…
Supãrare mare, când întrebarã jurnaliştii dacã pot primi permis de parcare fãrã platã, în zona centralã a municipiului Drobeta Turnu Severin, pentru timpul în care vin la solicitarea oficialitãţilor locale. Primirã rãspuns pe loc, chiar di la şefu’comunicãrii, cã ziariştii sã mai şi plãteascã. Pãi şi dacã nu mai vin ziariştii, cui sã mai laudã ‘mnealor? Da sã nu obosiţi rãspunzând la întrebare.
Mã nepoate, la Zilele oraşului, ãl mai bine o duserã cei cu micii, cã şi pe ploaie şi pe vânt, mehedinţenii gãsirã timp de un mic şi o bere. Aşa, sã cinsteascã oraşu’, cum trebuie.
Mã nepoate, faceţi ceva cu patrimoniul, cã e mare pãcat. Pin Castelul Pleşa, di la Obârşia de Câmp, pasc oile şi caprele, aşa cã dacã nu sã implicã nimenea, s-ar putea sã nu mai rãmânã nici pereţii. Acuma, unii vor zice cã proprietatea e privatã, de când a fost revendicatã, dar pe principiul ãsta se alege praful şi pulberea. Da dacã nu intereseazã pe nimeni, în afarã de nişte capre nevinovate… Sã fi fost doar la fonfe’ anunţu’ cu intenţia Muzeului mehedinţean de a-l reda circuitului turistic? Cã pe atunci nu sã intrase în campanie!
Pãnã data viitoare, hai sã fiţi iubiţi şi optimişti!
