Dragnea nu va ajunge preşedinte, decât dacã vor fi fraudate alegerile, spun unii observatori şi analişti ai vieţii politice din ţarã. Sunt luate în calcul sondajele realizate de institutele independente. Toate aratã cã Liviu Dragnea nu poate sã câştige singur alegerile în momentul de faţã şi are nevoie de un impuls de altã naturã. Un impuls care i-a şi adus lui Liviu Dragnea o condamnare penalã, dupã povestea morţilor care au votat la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Legea îi interzice unui cetãţean sã fie premier, dacã este condamnat penal, dar nu distinge în privinţa preşedintelui. Poate sã fie condamnat sau anchetat, pânã la urmã poate avea şanse sã îi fie acceptatã candidatura.
Este în mod clar cã Liviu Dragnea a început de câteva zile o campanie la nivel local de testare a şanselor sale în alegerile prezindenţiale. Vrea sã ia pulsul mulţimii şi al filialelor locale. Treaba este destul de volatilã cu ambele şi nu îşi poate face o imagine asupra şanselor sale de a deveni conducãtor ales al statului.
Dã cu tunul dupã Iohannis, îl întoarce pe toate pãrţile, dar sã nu ne amãgim cu lupta aceasta politicã. Pentru cã în politicã este posibil orice. Pânã la urmã, o candidaturã a lui Dragnea în alegerile prezidenţiale i-ar spori şansele lui Iohannis, mai ales dacã Dragnea ar accede în turul al doilea. Sunt şanse mici, aşa cum aratã sondajele, ca Liviu de la Teleorman sã intre în al doilea tur. Şanse mai mari are în mod cert Tãriceanu.
Liviu ar putea câştiga însã, dacã se va umbla cu fraude la vot. Pe de altã parte, pot apãrea şi alte variante posibile pentru Iohannis şi pentru Dragnea. Este vorba de candidaţi care sã poatã sã rupã voturi de la ambii. Sã zicem cã intrarea în cursã a lui Tãriceanu i-ar dezavantaja pe amândoi. Şeful Senatului ar putea rupe voturi de la preşedinte şi de la Dragnea. O confruntare Iohannis – Tãriceanu în turul al doilea ar fi interesantã, mai ales dacã ar intra în funcţiune maşina de vot a PSD.
Este posibil ca Dragnea sã ia în calcul cã fotoliul de preşedinte nu e chiar aşa atrãgãtor, mai ales cã şeful statului poate fi cumva izolat în raport cu activitatea Executivului, mai ales dacã nu îl controleazã. Asta dacã nu se doresc blocaje în funcţionarea Executivului. Constituţia nu este pe deplin lãmuritoare în privinţa atribuţiilor şefului statului. Şi peste toate astea, Dragnea ar fi stãpân în continuare, dacã ar avea parlamentul, chiar dacã Tãriceanu ar deveni preşedinte. Sunt însã multe calcule: PSD a scãzut în sondaje.Liberalii îşi fac şi ei calcule. Pe de altã parte mai sunt candidaţi care ar putea rupe de la Iohannis. Unul este Cioloş. Teoretic, opoziţia ar trebui sã susţinã cel mai puternic dintre candidaţi. Poate cã acesta este Iohannis în momentul de faţã.
Şi Pro România poate sã ia 5 procente de la PSD, de exemplu. Jocurile încã se fac, iar bãtãlia încã se poartã. Nu sunt excluse nici variantele surprizã la toamnã. De exemplu, Kovesi, dacã nu va fi desemnatã procuror european.
Una peste alta, interesul lui Dragnea este sã îşi continue demersurile pentru a scãpa de dosarele penale şi de condamnãri. Un mandat de preşedinte i-ar asigura imunitatea pe 5 sau 10 ani. Cam asta ar fi ultima parte a carierei şi ar urma pensionarea, alãturi de viitoarea sa nevastã mai tânãrã. Iar Dragnea continuã sã slãbeascã instituţiile care i-ar putea dãuna: SRI, justiţie, DNA. Libertatea este mai presus decât orice candidaturã, deşi voinţa de putere este uneori mai mare şi Dragnea o poate lua înainte cu capul şi sã facã paşi „greşiţi” în raport cu justiţia.
Dragnea are dreptate când spune cã românii meritã o soartã mai bunã din toate punctele de vedere. Asta nu are însã legãturã cu latura penalã a vieţii sale. Trebuie sã rãspundã ca orice cetãţean în faţa legii, strâmbã sau dreaptã. Asta refuzã Dragnea sã priceapã. Crede cu tãrie în continuare cã este mai presus de lege, cã nu se supune legii, ci legea trebuie supusã şi siluitã, în funcţie de om şi de puterea pe care o are la un moment dat.
