De-a lungul ultimelor decenii, prin lumea largã au bântuit tot felul de „anomalii”: „Gripa Spaniolã”, „Gripa Asiaticã”, Virusul „H3N2”, „Boala vacii nebune”, Virusul „H5N1”, „Gripa aviarã”, „Pesta porcinã”, pesta „LCK1”… Ce ţi-e şi cu minunile astea, create pe lamelã de minţi diabolice! Dupã Crãciun şi Anul Nou, în România, minunile apar una dupã alta. Precum în 2006 gripa aviarã a rãmas fãrã fulgi, la sfârşitul lui 2018, toate focarele de pestã porcinã din România au rãmas fãrã şorici. Alertele au dispãrut rapid, aşa cum au venit, de pe prima paginã a fiţuicilor fãcãtoare de „fake news”, iar pe ecranele tv pestele şi gripele au devenit incolore. Dar nu vã impacientaţi, pentru schimbarea „decorului” şi-a fãcut apariţia isteria epidemiei de gripã bipedã. Mor pe capete (ca în oricare alt an… dar asta nu se (s)pune…); copii, bãtrâni, tineri – cu sau fãrã alte afecţiuni la bord, cu sau fãrã vaccin antigripal injectat preventiv. Desigur, e vorba de vaccinuri din import, fiindcã românescului Institut „Cantacuzino” au avut grijã corporaţiile farmaceutice şi trãdãtorii de ţarã sã-i facã de petrecanie prin procedura „pas cu pas”.
„Codex alimentarius” şi Monsanto au transformat populaţia României în cobai
Controlate sau plantate, „gripele” şi „pestele” de care am amintit se înscriu perfect în „prorocirea” fãcutã cu ani în urmã de un „guru” aproape centenar al planetei: „Reducerea populaţiei ţãrilor sãrace este vitalã pentru securitatea Statelor Unite”[1]. Specialiştii considerã probabilã chiar o pandemie… şi nu numai. Industria farmaceuticã şi cea alimentarã împãrtãşesc acelaşi interes, motiv pentru care, industria farmaceuticã distruge, de ani buni, orice inovaţie sau descoperire ştiinţificã capabilã sã trateze bolile umanitãţii: SIDA, Ebola, cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare… De perioada în care Dacian Cioloş a condus Ministerul Agriculturii şi introdus în mod experimental în România „Codex alimentarius” şi a deschis larg porţile Monsanto, transformând populaţia României în cobai al experimentelor vã mai aminţiţi?
„Aceastã Românie este încredinţatã mâinilor voastre”
În luna mai a anului 1999, Papa Ioan Paul al II-lea s-a adresat românilor: „Românie, ţarã-punte între Orient şi Occident, punct de rãscruce între Europa centralã şi cea orientalã, Românie, pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de «Grãdina Maicii Domnului» [...] Aceastã Românie este încredinţatã mâinilor voastre”. Coincidenţã sau nu, în 2019, tot în luna mai, tot în România, lãsatã pe mâinile unor nevrednici, se va desãvârşi „ciudata” şi mult controversata vizitã a Papei Francisc pe meleaguri transilvane. Gura lumii sporovãieşte cã printr-o minune, „gazdele” de drept şi de fapt vor lipsi, lãsaţi fiind unii de pe meleagul Pestei roşu-alb-verde sã-l întâmpine. România, pe rele mâini a ajuns, aşa cã Te rugãm Doamne, fereşte-ne de vreo „Gripã papalã”!
Pesta „L.C.K.1” – „Alice în Ţara minunilor”
Cum spuneam, pe tãrâmul Grãdinii Maicii Domnului, minunile apar ca ciupercile dupã ploaie şi nu oricum: ambasadorii occidentali calcã în picioare convenţiile diplomatice şi nimeni nu-i ia la rost, escrocii au certificate de oameni de onoare, hoţii şi jefuitorii, paşapoarte diplomatice şi conturi grase în paradisuri financiare, politicienilor li se dã cu agheasmã pentru iertarea pãcatelor… Sã tot fii infractor în Grãdina Maicii Domnului! Dacã Gauleiterul partenerului strategic şi mulţi alţi viziri, cu sau fãrã lalele, au decorat-o şi au cadorisit-o cu tot felul de onoruri („justiţia ştie de ce!”), „Înaltul” K.W.I. a citit încet, a priceput foarte încet, a decis şi mai încet. În cele din urmã, de voie, de nevoie, a fost obligat s-o dea jos din fotoliul pe „Nibelunga din curbura Carpaţilor, în piept cu «Legiunea de Onoare», pe umãr cu «Steaua Polarã»”, care tãia şi spânzura dupã placul celor care au urcat-o pe piedestal – ambasadele Ipocritului Occident. A „decorat-o” şi el cu „a treia cizmã” şi i-a dat „liber”. Başca dosare, protocoale şi alte vrãjitorii Made D.N.A. Grijuliu, Bruxelles-ul i-a sugerat mazilitei sã nu-şi facã gânduri rele, sã „catindeze” (cu sau fãrã dosare penale) la o înaltã funcţie europeanã, cã de vrãji are grijã el, Marele Babilon. Ea, doar, sã arunce la coş. Pãi cum rãmâne cu „Statul de drept”, prea-strâmbilor ipocriţi ai Înaltei Poarţi?
Nici Mafalda, nici simbolul curãţeniei, nici al libertãţii…
În ton cu miracolele din Grãdina Maicii Domnului, gãsesc edificator comentariul unui jurnalist privind serialul „Ce vrãji a mai fãcut…”: „Laura Codruţa Kovesi se socotea buricul pãmîntului, şefa deratizãrii morale în România. Plinã de emfazã, zicea: « Noi suntem D.N.A. ! […] Sunt Luluţa de la C.I.A. şi ţineţi-vã gura cã vã ia mama dracului ! ». Acum descoperã cã lumea o trateazã ca pe un nimeni… cã nu este nici Mafalda, nici simbolul curãţeniei, nici al libertãţii… au început sã-i iasã « bubele» pe nas şi pe bãrbie: Oradea, Ploieşti, S.R.I., bodyguardul […]. Ultima ei zvîcnire a fost lansarea unei plîngeri la C.E.D.O. […] dar debarcarea mediocrei absolvente de drept de la Facultatea din Cluj-Napoca n-are legãturã cu nici drepturile omului, nici cu C.E.D.O. A revenit pe prima paginã pentru cîteva ore, scufundîndu-se şi mai adînc decît înainte în anonimatul în care locuia”[2].
România va plãti scump acest experiment nesãbuit de creare a unui robot justiţiar, pentru satisfacerea orgoliilor unor corupţi iresponsabili. Ca sã nu mai vorbim cã România a avut parte, de câteva decenii, doar de preşedinţi şi guvernanţi care au luat-o razna şi au creat un câmp lucrativ pentru borfaşi şi trãdãtori. Grafica – I.M.
Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale
