În data de, 29 iunie, la propunerea ţãrilor dunãrene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunãrea (ICPDR), cu sediul la Viena, sãrbãtorim “Ziua Internaţionalã a Dunãrii”.
Manifestãrile dedicate “Zilei Dunãrii” se desfãşoarã în toate statele dunãrene, pentru a marca dorinţa comunã a acestora de a-şi uni forţele în sprijinul protejãrii acestui fluviu unic în Europa.
Autoritãţile guvernamentale centrale şi locale, municipalitãţile, organizaţiile neguvernamentale, asociaţiile, şcolile şi grãdiniţele, comunitãţile ştiinţifice şi instituţiile religioase sunt încurajate sã se implice în organizarea şi desfãşurarea acestor activitãţi, ocazie deosebitã pentru promovarea imaginii României în lume, a eforturilor pe care ţara noastrã le întreprinde în vederea conservãrii fluviului Dunãrea, precum şi a activitãţilor de informare şi conştientizare.
“Ziua Dunãrii”, în anul acesta, a fost sãrbãtoritã cu mare fast. Astfel la Orşova, la evenimentul organizat cu aceastã ocazie a participat ministrul Apelor şi Pãdurilor, domnul Ioan Deneş. Gazdele au fost cele douã Administraţii de Apã, Jiu şi Banat.
De asemenea, au participat reprezentanţi ai administraţiilor bazinale din toate regiunile României, precum şi autoritãţi din judeţele Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Caraş-Severin şi Timiş.
Împreunã cu autoritãţile şi parlamentarii judeţului pentru o apã mai curatã!
Sãrbãtoarea Dunãrii a adus la Orşova pe prefectul judeţului, Nicolae Drãghia, pe preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Aladin Georgescu, pe senatorul Liviu Mazilu, şi pe doamna deputat Alina Teiş.
Senatorul Liviu Mazilu a declarat cã “a fost onorat de a participa la manifestãrile prilejuite de “Ziua Internaţionalã a Dunãrii”, alãturi de ministrul Ioan Deneş, prefectul Nicolae Drãghia; preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Aladin Georgescu; Silviu Hurduzeu, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş Severin; Cãlin-Ionel Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş; Titu Bojin, directorul A. B.A. Timiş; deputatul Alina Teiş şi foarte mulţi colegi, specialişti în multe domenii extrem de importante, şi desigur primarul Orşovei.
Sloganul de anul acesta, stabilit de Comisia Internaţionalã pentru protecţia fluviului Dunãrea, “Fii activ pentru o Dunãre mai sãnãtoasã”, doreşte sã aducã în prim plan importanţa pãstrãrii apelor Dunãrii, fluviul care aduce atâtea daruri Mehedinţiului, cât mai puţin poluatã, cât mai curatã. Este important ca fiecare dintre noi, sã facem câte ceva pentru ca apele Dunãrii, sã se afle în bune condiţii, de calitatea acestora şi de starea fluviului depindem toţi. Cunosc foarte multe dintre problemele, care direct sau indirect implicã Dunãrea, am avut şi consultãri cu administraţiile locale din zona Clisurii Dunãrii, tocmai pentru a putea, la elaborarea legilor care privesc mediul, sã venim cu proiecte legislative cât mai viabile”.
Au fost dezbãtute teme importante şi au fost aduse informãri cu privire la proiecte
Cu aceastã ocazie au fost dezbãtute mai multe teme importante dacã se are în vedere cã România, ca stat aval în bazinul Dunãrii, este deosebit de interesatã în amplificarea nivelului de protecţie a calitãţii apelor la nivelul bazinului hidrografic. În acest context au fost dezbãtute proiectele cu finanţare externã derulate de cãtre Ministerul Apelor şi Pãdurilor: Consolidarea cooperãrii în cadrul realizãrii planurilor de management a bazinelor hidrografice şi a planurilor de prevenire a riscului la inundaţii pentru îmbunãtãţirea stãrii apelor – JOINTISZA; Managementul riscurilor de mediu din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunãrii; Bune practici rezultate din implementarea proiectului „Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele superioare ale râurilor Siret şi Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate – EAST AVERT MIS ETC 966”.
Ministrul Ioan Deneş a ţinut sã sublinieze faptul cã, pentru bazinul hidrografic al Dunãrii, acţiunile întreprinse de România sunt esenţiale având în vedere cã suntem ţara cu cea mai mare suprafaţã şi cu cea mai mare populaţie din acest bazin şi cã aproape toate râurile de pe teritoriul naţional se varsã în mod direct sau indirect în fluviul Dunãrea, al cãrui curs este aproape 50% amplasat şi pe teritoriul României.
“Din acest punct de vedere Ministerul Apelor şi Pãdurilor acţioneazã şi va acţiona prin toate mecanismele pe care le are la dispoziţie pentru a sprijini eforturile legate de îmbunãtãţirea stãrii apelor. În mod special aş dori sã menţionez proiectul finanţat de Banca Mondialã privind reducerea poluãrii apei cu nitraţi din surse agricole, un proiect care a ajuns la o finanţare de peste 100 milioane de dolari şi care sprijinã comunitãţile rurale pentru rezolvarea problemelor generate de administrarea defectuoasã a gunoiului de grajd, problemã cu implicaţii majore asupra calitãţii apelor subterane şi a sãnãtãţii publice. În mod particular doresc sã menţionez cã în cadrul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunãrea şi a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunãrii, România, prin Administraţia Naţionalã ”Apele Române”, este liderul proiectului Danube Floodplain. Acest proiect, care are parteneri din toate statele pe ale cãror teritorii trece fluviul Dunãrea, îşi propune sã reducã riscul de inundaţii prin reabilitarea luncii Dunãrii şi prin realizarea de infrastructurã verde. Prin acest proiect dorim ca toate statele amonte sã ia mãsuri pentru a reduce efectul apelor mari asupra statelor din aval. În plus prin genul de mãsuri şi lucrãri propuse contribuie la revitalizarea ecositemelor Dunãrii, adicã la o ”Dunãre vie”, a mai spus ministrul Deneş.
Manifestãrile dedicate “Zilei Dunãrii” se desfãşoarã în toate statele dunãrene, pentru a marca dorinţa comunã a acestora de a-şi uni forţele în sprijinul protejãrii acestui fluviu unic în Europa.
Activitãţile organizate cu prilejul sãrbãtoririi “Zilei Dunãrii” acordã o importanţã deosebitã conştientizãrii şi participãrii populaţiei la eforturile de conservare a fluviului Dunãrea. Obiectivul principal al acestor manifestãri este acela de a implica cetãţenii ţãrilor dunãrene în multiple activitãţi independente sau comune, desfãşurate pe plan local, naţional şi regional
