* De vreo sãptãmânã, cu precãdere în recentul sfârşit de sãptãmânã, Facebook-ul a fost plin cu imagini de la nunţi, botezuri, mascaradã de Halloween şi o mulţime de prãjeli. Diverse. Culinare, intelectuale cu dominanţã… didacticã, dacã mã înţelegeţi ce vreau sã spun. Într-un cuvânt, o plictisealã de nedescris! Alte locuri comune pe Facebook (în afarã, desigur de… clasicele invitaţii la cafea sau poze cu mâţe) – imagini cu unghii vopsite în fel şi chip, platouri cu prãjituri (antre-uri, fripturi etc), snopi de flori pentru cele mai banale evenimente, lasã-mi, toamnã, pomii verzi, copii de toate vârstele şi în toate poziţiile posibile, munţi şi vãi, mori de vânt, râuri repezi,trecãtori, ne aşteaptã mama, tata, prieteni vechi, fraţi şi surori… Asta e!
* Tema favoritã a presei acestor zile este porcul adus de Dragnea la SRI şi pârlit acolo, în scop de pomanã, în prezenţa, printre alţii a madamei Luluţa. Luluţa Kovesi, dar cine credeaţi? Ei, porcul ãsta multicolor, dacã mã înţelegeţi ce vreau sã spun, va da, multã vreme de acum înainte, presei de pe Dâmboviţa hranã cotidianã. Sau cum spun câţiva cretinoizi din preesa „sportivã”, o „pâine bunã de mâncat”. Aşa, şi? Dacã Dragnea, Kovesi, Coldea şi cine or mai fi fost, au mursticat câteva hãlci de şorici cu ţuiculiţã adecvatã, care ar fi morala? În niciun caz, nu una nouã. Pentru cã toatã lumea era şi este convinsã de faptul cã liderii tuturor partidelor sunt mânã în mânã cu serviciile. Pentru ca, la o adicã, sã-şi acorde ajutorul mutual necesar, fãrã prea multe… derapaje interne. Iar în timpul liber sã joace hora unirii în jurul râmãtorului sacrificat. Spre amuzamentul, nu-i aşa, prostimii/pulimii!
* Singurul lucru de oarecare interes din toatã tãrãşenia asta, ca şi din cea legatã de cine stãtea pe canapeaua din sufrageria lui Gabriel Oprea în noaptea alegerilor prezidenţiale din 2009, este atitudinea cucoanei care troneazã în fruntea bugetofagei Direcţii Naţionale Anticorupţie, care nu ştie la ce declaraţii fiţoase şi complicate sã mai recurgã pentru a încerca sã arunce în derizoriu participarea sa la acele, cum sã le zic, chioilhanuri cu ştaif. Sau cu temã. Şi cu cât încercãrile dumneaei sunt mai insistente, cu atât senzaţia de penibil este mai persistentã. Unele voci insistente şi insidioase încearcã sã ne convingã de faptul cã trebuie sã o mai rãbdãm pe Luluţa pânã îşi încheie actualul mandat (al câtelea?) şi pânã i se gãseşte de cãtre protectorii ei un locşor de muncã, mã rog, cât de cât cãlduţ, undeva prin Europa, ca sã aibã şi dumneaei unde pleca dimineaţa de acasã. Şi, desigur, de unde sã se întoarcã. Noi, care nu o mai putem suporta şi care credem cã dumneaei reprezintã focarul de tensiuni majore din viaţa publicã româneascã, îi cerem sã facã apel la fãrâmele de bun simţ pe care sperãm cã le mai are şi sã plece singurã în Sibiul natal. Împreunã cu primul ei protector, Dulapul Sãsesc de la Cotroceaua mov. Mov am zis?! Mda…
* “Pute a alegeri” este titlul editorialului semnat de Cornel Nistorescu în Cotidianul.ro. Editorialistul leagã achitarea lui Vasile Blaga de cãtre instanţa de fond de pregãtirea alegerilor prezidenţiale din 2019 şi de morala prezidenţialelor din 2009. Ia auziţi acilea: „Cum o sã-l condamne justiţia independentã pe vameşul Vasile Blaga, pe organizatorul de campanie al lui Traian Bãsescu şi pe dirijorul echipei lui Iohannis? Şi dacã se supãrã şi spune cum a funcţionat campania lui Klaus? (…) Mãrturisesc cã mã sperie încercãrile noastre de a afla ce grup de putere a condus şi în ce fel a fost orchestratã realegerea lui Traian Bãsescu. Şi dacã ar fi mers cu realegerea marinarului, de ce n-ar fi aplicat aceeaşi reţetã sau numai o parte din ea la alegerea spectaculoasã a lui Klaus Iohannis?”. Ei, ce ziceţi, stimaţi prieteni? Aşa-i cã se mai lumineazã puţin orizontul de înţelegere a unora dintre realitãţile politicii româneşti actuale? Altminteri, achitarea lui Vasile Blaga, zis Buldogul, şi considerat simbolul corupţiei în regimul Bãsescu, de cãtre instanţa de fond ridicã numeroase semne de întrebare şi lasã în urmã tot atâtea nedumeriri. Statul „de drept” articulat de regimul lui Traian Bãsescu (personaj care, spre mirarea generalã, zburdã şi hãhãie în libertate, nederanjat de nimeni) îşi protejeazã, cum, se vede, foştii susţinãtori. Şi eventuali foşti finanţatori. C-aşa e viaţa!…
* Universitatea din Craiova organizeazã mâine, vineri, 3 noiembrie 2017, conferinţa naţionalã „Tradiţie şi continuitate” dedicatã centenarului naşterii marelui critic şi istoric literar, dar şi inegalabilului profesor, Al. Piru. Toate bune şi frumoase, cu atât mai mult cu cât Şcoala Doctoralã a Facultãţii de Litere craiovene poartã numele ilustrului om, care, între altele, a fost şi primul ei decan. Atâta doar cã momentul centenar a fost pe 22 august, deci cu aproape douã luni în urmã. Şi nici acest fapt nu ar fi atât de deranjant, dar conferinţa de care vorbim cã se va deasfãşura mâine este foarte apropiatã de data de 6 noiembrie, când se împlinesc 24 de ani de la… trecerea în eternitate a lui Al. Piru. Ce marcãm atunci, prin aceastã conferinţã, o aniversare sau o comemorare? O inabilitate care ar trebui sã le dea serios de gândit organizatorilor, între care intuim prezenţa câtorva… genii pustii. Dar sã încercãm a lua partea bunã a lucrurilor…
