Duminicã, 20 august a avut loc, la Cireşu ediţia cu numãrul 54 a sãrbãtorii dedicate Peşterii Topolniţa, eveniment organizat de Consiliul Local Cireşu, Primãria Cireşu, Consiliul Judeţean Mehedinţi şi Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”. Alãturi de munteni au fost şi invitaţi speciali, care au dorit sã fie alãturi de oamenii din Cireşu, ca de fiecare datã, şi la nevoie şi la sãrbãtoare.
Prefectul judeţului, Nicolae Drãghia, Alin Chirilã, ministru secretar de stat la Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, senatorul Liviu Mazilu, Ionicã Negru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi au fost alãturi de primarul Ţîrlui şi de locuitorii comunei. De asemenea, la eveniment a participat şi o delegaţie din Franţa. Sãrbãtoarea Peşterii Topolniţa, este o mare petrecere pentru oamenii din toatã zona submontanã a judeţului Mehedinţi, devenitã tradiţie, care de fiecare datã participã parcã, şi mai mulţi decât la ediţiile precedente.
Evenimentul în sine, înseamnã un prilej de bucurie pentru munteni, dar şi pentru musafirii care sosesc din alte pãrţi ale lumii, aduşi aici de frumuseţea zonei, de renumele Peşterii Topolniţa, fenomen carstic cu totul şi cu totul special, de notorietatea sãrbãtorii, care creşte calitativ an de an, de ospitalitatea caracteristicã oamenilor locului şi nu în ultimul rând de vestita ţuicã de ,,şureaşã”, licoare, cum nu se mai aflã în alte pãrţi.
Dacã Sviniţa este cunoscutã datoritã smochinilor, a dulceţii şi ţuicii de smochine, Cireşu este “patria” ţuicii de “şureaşã” de douã feluri: una din cireşe galbene, bunã de voie bunã şi alta de “şureaşã” neagrã, amarã bunã sã vindece stomacul, dar şi a unor dulceţuri speciale. Voia bunã a fost asiguratã de spectacolul folcloric extraordinar oferit de Ansamblul Profesionist “Danubius” Orchestra şi Dansatorii, Centrului Cultural “Nichita Stãnescu” condus de managerul Emilia Mihãilescu.
Pe scenã au urcat artişti cu rezonanţã pentru folclorul naţional şi mehedinţean precum Anica Ganţu, Luciana Vãduva, Ionuţ Tudorescu, Claudia Catanã Tipar, Irina Zoican. Pe melodiile acestora şi ale altor invitaţi oamenii au jucat şi au petrecut pânã târziu. Parada portului popular, grupul folcloric coordonat de Mihaela Ţîrlui au beneficiat şi ele de aprecierea publicului.
Primarul Doru Ţîrlui ca de fiecare datã, nu a uitat nici de obiceiul “prãjinii” pe care a pus un cadou consistent astfel cã, tânãrul care a “escaladat” prãjina a fost mulţumit.
Un moment foarte important a fost desigur, concursul “Cea mai bunã ţuicã de cireaşã” la care juriul a avut o misiune grea, de a alege din sortimentele de foarte bunã calitate pe cea mai bunã. Premiile au fost acordate de cãtre Centrul Cultural “Nichita Stãnescu” dupã desemnarea câştigãtorilor de cãtre juriu.
Ediţia din acest an a Sãrbãtorii Peşterii Topolniţa a fost extrem de reuşitã, şi beneficã pentru promovarea acestui colţ de Mehedinţi, de o frumuseţe aparte.
Peştera Topolniţa reprezintã una din formele carstice cele mai importante din ţara noastrã, este o peşterã giganticã, de tip compus, ramificatã, suborizontalã, dezvoltatã pe un sistem de diaclaze şi fracture.
Ea se impune prin frumuseţea şi reţeaua complicatã de sãli şi culoare: Sala Guano, Culoarul C.N. Ionescu, Culoarul dintre Sãli, Sala Mare, Culoarul Uriaşilor, Culoarul cu Pripor – cu multe stalagmite, Galeria Emil Racoviţã – cea mai lungã galerie a peşterii, 1900 m lungime şi bogat ornamentatã cu formaţiuni de calcit, de tip coloanã sau lumânare, cum sunt “Pãdurea de Lumânari” sau “Lacul de cleştar”, de o rarã frumuseţe, Culoarul Suspendat, Culoarul Staicu, Sala Confluenţelor, Culoarul Rãsucit – bogat concreţionat, Culoarul Speranţei – de asemenea bogat în concretiuni stalagmitice. Galeria Murgoci, cu peste 1200 m lungime, are cele douã capete închise cu sifoane. Sectorul Sohodol este format din culoare fosile, subfosile şi active: Culoarul cu Spiralã, Culoarul cu Marmitã, Culoarul cu Sãritori, Culoarul Surprizelor, Culoarul cu Diaclaze, Culoarul Faliilor. Peştera se poate vizita doar câteva ore pe an, doar la sãrbãtoarea dedicatã acesteia, în rest datoritã importanţei şi protejãrii acesteia vizitarea se face doar cu permisiunea Academiei.
