* Canicula inumanã din zilele din urmã (şi care nu se dã nici acum plecatã) parcã a luat minţile unora. Sigur, pânã la un punct, este de înţeles, teroarea pe care o rãspândeşte canicula, presiunea asupra sistemului nervos sunt binecunoscute. Dar fiinţele umane au la dispoziţie şi apã rece, şi bãuturi rãcoritoare, şi posibilitatea de a merge la mare, la ştranduri, dacã nu de plãcere, mãcar în scop… profilactic. Dar sã dai curs unor instincte (pardon de expresie, cãci jignim bietele necuvântãtoare) animalice, pe care cãldura excesivã ţi le trezeşte din amorţire e ceva ce cu greu poţi accepta. Dar ce zic eu „cu greu”? Îţi este de-a dreptul imposibil. Iatã, de pildã, marţi, 8 august, când, de câţiva ani, ne-am obişnuit sã marcãm Ziua Internaţionalã a Pisicii, într-unul din cartierele Severinului, doi monştri cu chip de om chinuiau nişte pui de pisicã într-o manierã criminalã. Cã-i trãgeau de urechi, de cozi sau de mustãţi n-ar fi fost mare lucru, dar, la un moment dat, au început sã joace fotbal cu ei, încurajându-i şi pe cei cinci sau şase puştani de prin preajmã sã facã la fel. Cine încerca sã-i punã cumva la punct sau sã-i opreascã se alegea cu un potop de vorbe… dulci şi cu ameninţãri maidaneze. Asta, în condiţiile în care micile şi inofensivele feline fac destul de bine, cel puţin în jurul blocurilor, treaba pentru care sunt plãtiţi cei de la Deratizare. Şi care, cum, sã zic, nu şi-o prea fac.
* Ba cu una, ba cu alta, ba cu o gâlceavã pe tema pensiilor speciale, vacanţa parlamentarã se apropie, cu paşi destul de repezi, de sfârşit. Unii nici nu şi-au dat seama de asta, prin urmare, acum, când începutul lui septembrie se aratã tot mai bine conturat la orizont, dau din colţ în colţ cãutând sã mai prindã mãcar douã-trei zile, ba pe la mare sau munte, ba prin Deltã sã dea la peşte, în fine. Aşa cum a fãcut chiar şeful PSD, Liviu Dragnea, care a plecat în vacanţã, la pescuialã. Circumstanţa agravantã a fost cã a plecat tocmai în ajunul sesiunii extraordinare a Parlamentului, pe care tot dumnealui o convocase. Pãi o fi în regulã atitudinea asta, domn’ preşedinte, o fi în regulã? O fi bine? Eu, unul, dragii moşului, nu prea îmi dau seama ce zace în capul liderului PSD, care, bãnuiesc, este conştient cã se aflã în grav deficit de imagine în momentul de faţã. Pe drept, pe nedrept – asta este realitatea. Nefiind un om prost de felul lui, ba având, potrivit unor cunoscãtori, şi un coeficient respectabil de şmecherealã politicoidã, e chiar de mirare cum a putut dumnealui comite o asemenea gafã. Sau poate şi gafa asta intrã într-o anumitã zonã a învîrtelilor politice?!
* Vorbeam de pensiile speciale, atât de speciale, cã nu mai reuşeşte nimeni sã le descâlceascã sensurile şi, evident, scopurile. Enervante sunt tentativele unor grupuri socio- profesionale, totdeauna protejate de legislaţia româneascã, de a obţine avantaje nu substanţiale, ci fabuloase de pe urma acestei legi a pensiilor speciale. Toţi pozeazã în victime ale sistemului, ceea ce nu e deloc adevãrat. Pentru cã ei sunt, de fapt, sistemul şi tot ei îl susţin. Pensiile lor de sute de milioane de lei vechi (care nu se susţin prin nimic… special) sunt o sfidare mizerabilã, orice s-ar spune, la adresa acestui popor de oameni spoliaţi şi sãrãciţi de toate regimurile care s-au abãtut peste România. De aceea, din acest colţ de paginã, fac un apel cãtre toţi cei implicaţi în aceastã parcã interminabilã, pe cât de jenantã, discuţie, sã facã nu un pas, ci vreo zece paşi înapoi. Pentru a nu pune şi mai multã sare pe rãnile acestui popor oropsit, care şi-a pierdut mai toate speranţele de mai bine.
* Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în probitatea moralã şi profesionalã a cãruia nu puţini dintre noi începuserãm sã credem în modul cel mai sincer, slalomeazã, de la o vreme, cât se poate de penibil între aşteptãrile populaţiei privind promovarea unor legi esenţiale pentru bunul mers al domeniului şi salvarea postului (în pericol) şi reabilitarea imaginii (destul de şifonate) a cucoanei din fruntea DNA, din a cãrei comisie de doctorat uns cu lubrifianţii plagiatului dumnealui a fãcut, cu (dez)onoare, parte. Din pãcate pentru dumnealui, cu toatã vocea de scapete pe care i-a dãruit-o natura, deşi pare mereu pus pe sfadã şi pe sfãtoşenii conjuncturale, nu reuşeşte nici una, nici alta, enervând la culme pe toatã lumea. Mai bine ar fi plecat cu dl. Dragnea, pentru o perioadã nedeterminatã, la pescuialã prin mirifica Deltã a Dunãrii. Pe acolo, când te ia apa retoricii, nu se prea observã…
*Marţi seara, pe modernul stadion din Skopje (Macedonia), campioana Europei, Real Madrid, a învins cu 2-1 pe Mancheyster United, câştigãtoarea Europa League, în Super-Cupa Europei, devenind… supercampioana Europei. Realul a jucat ca şi cum nu ar fi venit din vacanţã, adicã eficient, rapid şi spectaculos, ratând cel puţin alte trei- patru mari ocazii de gol. Real Madrid – o strãlucitoare campioanã, o mare bucurie a ochiului!
