Obiectiv Mehedinţean » Ziua. Marinei

O zi ca o datã de naştere…

autor — Thu, 21 Aug 2014 10:53:17 +0000

Vineri, 15 august a.c., orşovenii au ţinut sã fie prezenţi la manifestãrile organizate, ca de obicei, în Insula Pescãruş, acolo unde un chioşc ruginit şi un anunţ „mobilizator” gen „proprietate privatã” spun totul despre un oraş agãţat la capãtul unui şcondru de fel şi fel de „purceluşi” din politica localã. Orşovenii nu mai achieseazã de mult la discursurile „comunistoide” ale vicelui Negulescu sau ale oricãrui amator dornic de afirmare localã. Pe alocuri s-au auzit nişte „huo”-uri care spun mai mult decât o caracterizare electoralã.
De altfel, prezenţa oficialitãţilor ar trebui sã fie cât mai discretã în astfel de evenimente, pentru cã tradiţiile nu încep şi nu se sfârşesc cu „gargara” oamenilor care se cred politicieni.
Dupã slujba de pomenire oficiatã pe un ponton şi-a fãcut apariţia zeul neptun, care a dat citire începerii jocurilor marinãreşti binecunsocute şi apreciate în Orşova: prinderea purceluşului agãţat la capãtul şcondrului, prinderea raţelor aruncate în Dunãre, dar şi nelipsita din fiecare an nuntã localã, în care piraţii atacã alaiul şi încearcã sã fugã cu mireasa. De data aceasta, mireasa a luat-o singurã la sãnãtoasa, înotând pânã la mal, piraţii apreciind, în cele din urmã, repertoriul bãnãţean.
Cele câteva sute de orşoveni au asistat, de asemenea, şi la proba de tras la parâmã, la care au participat poliţiştii de frontierã orşoveni, alãturi de care s-au prins, în cele din urmã, şi localnicii, care n-au fost mai prejos.
Una peste alta, sãrbãtorirea Zilei Marinei la Orşova chiar este o bucurie pentru oraşul care trãieşte o datã pe an, de 15 august, şi este îngropat în alte 364 de zile…

Nici jocurile marinãreşti nu mai sunt ce au fost… !!!

autor — Thu, 21 Aug 2014 10:51:30 +0000

Ziua Marinei Române este o sãrbãtoare civilã şi militarã, marcatã de autoritãţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestãri cu caracter evocator, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare şi religioase. 15 august, este mare sãrbãtoare pentru creştinii ortodocşi, Adormirea Maicii Domnului şi Ziua Marinei Române.
Anul acesta s-au împlinit 113 ani de la prima sãrbãtorire a Zilei Marinei Române. Oficializatã ca onomasticã a marinarilor români, pentru prima datã în 1902, de Sfânta Maria, Ziua Marinei Române a devenit, dupã mai mult de un secol, un festival al apelor sãrbãtorit în toate porturile din ţarã.
Vineri, în portul Drobeta Turnu Severin, autoritãţiile locale au pregãtit celebrarea Zilei Marinei Române, vremea fiind favorabilã desfãşurãrii manifestãrilor pregãtite de organizatori.
Aproximativ 1.500 de severineni au venit anul acesta în portul severinean atraşi, în special, de jocurile marinãreşti.
Ziua Marinei de anul acesta a fost una obişnuita. Autoritãţile locale (prefectul judeţului Nicolae Draghiea, presedintele interimar al CJ Mehedinţi, Aladin Gigi Georgescu, şi viceprimarul municipiului Marius Screciu) au avut acelaşi discurs de parcã l-ar fi “copy-paste” între ei, iar despre jocurile marinãreşti nici ele nu mai sunt ce au fost.
La proba cu porcul agãţat deasupra Dunãrii la capãtul şcondrului (n.a.- prãjinã de lemn unsã cu vaselinã) s-au înscris vreo 15 tineri (cam atâţia erau pe şlepul Brateş unde s-a desfãşurat proba), majoritatea din Schela Cladovei care timp de 15 minute s-au invitat unii pe alţii care sã înceapã spre enervarea publicului. Concurenţii la proba purcelului agãţat la şcondru nu erau convinşi cã la capãtul prãjinii este purcelul, pentru cã acesta nu dãdea nici un semn de viaţã, plictisit probabil, şi el, de promisiuni electorale şi rectificãri de buget. Demn de remarcat este faptul cã cei din Schela Cladovei, zona defavorizatã de autoritãţile locale, au curaj sã arate oficialitãţilor cã şi ei pot avea… porci. Pâna la urmã decât 4 au avut curajul de a încerca sã atingã purcelul care se afla în sac, ceilalţi au fãcut mai mult gãlãgie.
Dupã 10 minute de încercãri s-a gãsit un “jmecher” între ei care a parcurs prãjina unsã cu vaselinã pe burtã şi deşi a fost contestat de public “premiul cel viu” a fost adjudecat de el, trişând pur şi simplu.
A urmat proba finala “Raţele şi vânãtorii” probã în care un numãr de raţe au fost aruncate în apã de cãtre organizatori şi curajoşii trebuiau sã sarã în apã, iar cine ajungea primul la raţã o câştiga, dar şi aici surprizã… câteva raţe erau… deja moarte, pentru cã sãracele, se sufocaserã în sac!
Concluzia: ….nici jocurile marinãreşti nu mai sunt ce au fost… !!!
Ar trebui organizate jocuri pentru politicieni, gen, cine linge osul îi creşte mirosu, raţa-i dracu cu politica voastrã cu tot… ş.a.

Zeul NEPTUN – supãrat pe severineni

autor — Wed, 21 Aug 2013 16:39:34 +0000

15 august, este mare sãrbãtoare pentru creştinii ortodocşi, Adormirea Maicii Domnului şi Ziua Marinei Române. Anul acesta s-au împlinit 111 ani de la prima sãrbãtorire a Zilei Marinei Române.

Oficializatã ca onomasticã a marinarilor români, pentru prima datã în 1902, de Sfânta Maria, Ziua Marinei Române a devenit, dupã mai mult de un secol, un festival al apelor sãrbãtorit în toate porturile din ţarã.

Joi, în portul Drobeta Turnu Severin autoritãţiile locale au pregãtit celebrarea Zilei Marinei Române. Norii negri ce pluteau deasupra Dunãrii, în dimineaţa zilei de joi, au dat peste cap programul manifestãrilor prilejuite de Ziua Marinei, dar cu toate acestea aproape 200 de severineni au venit pentru a urmãri jocurile marimãreşti. Ploaia a fost îngãduitoare cu oficialitãţile locale cãrora le-a permis sã îşi rosteascã alocuţiunile de sub umbrele mari pregãtite de organizatori, dar dupã depunerea de coroane a dorit sã strice distracţia jocurilor marinãreşti.

Cu umbrele, cu ziare şi cu pungi în cap cei aproape 200 de severineni au urmãrit cu sufletul la gurã încercarea celor trei curajoşi ce au avut tãria de a se aventura în a atinge purcelul agãţat la capãtul unei prãjine unse cu vaselinã deasupra Dunãrii. Dupã aproape 45 de minute de încercãri nereuşite şi dupã ce au aruncat cu nisip pe prãjinã unul din bãieţi a reuşit sã atingã sacul în care se afla purcelul, cel care deja începuse şi el sã dea semne de nervozitate. Totuşi la ultima probã cea cu prinsul raţelor mai mulţi curajoşi s-au aruncat dupã ele în Dunãre.

În final aş dori a mulţumi prietenului publicaţiei noastre domnului Jean Manofu care ne-a permis a face fotografii ,,de la scutealã”.

Marele pavoaz

Joi, marinarii poliţişti de frontierã mehedinţeni au celebrat pe nava bazã “Cerna” Ziua Marinei. În cadrul unui ceremonial militar s-a dat citire mesajului Ministrului Administraţiei şi Internelor, a fost ridicat pavilionul împreunã cu marele pavoaz şi a fost lãsatã la apã o ancorã de flori, în memoria eroilor marinari. Marele pavoaz = ansamblul pavilioanelor codului internaţional de semnalizare ridicate între catargele din prorã şi din pupã în ordinea culorilor naţionale ale statului respectiv, iar micul pavoaz = ansamblul pavilioanelor naţionale arborate la prorã, la pupã şi la fiecare catarg al navei.

Frontiera mehedinţeanã este o frontierã de apã şi are o lungime de 193,8 de kilometri fluviali, fiind supravegheatã de 90 poliţişti de frontierã marinari care beneficiazã de suportul tehnic a 27 de nave şi ambarcaţiuni.