Obiectiv Mehedinţean » Valea

Contemporan cu o mãreaţã ANIVERSARE!

autor — Wed, 23 Jul 2014 09:53:57 +0000

Fiecare om îşi are originea într-o localitate, fie ea mare sau micã, la sat sau la oraş. Comuna Voloiac, cãci despre ea este vorba, este o aşezare ruralã, situatã la aproximativ 4 Km de oraşul Strehaia pânã la intrarea în primul sat al ei şi anume Valea Bunã, având în componenţa sa opt sate, cu o populaţie sub 2000 de locuitori.
Mã numãr printre cei care s-au nãscut aici, au crescut aici, au învãţat şi au muncit în aceastã comuna 44 de ani. În aceastã perioadã am avut parte de cele mai plãcute clipe, am muncit pentru binele şi bucuriile locuitorilor, fiind totdeauna alãturi de ei, la bine şi la rãu. Dintre cele opt sate ale comunei Voloiac, trei se disting ca mãrime şi populaţie, satul de centru Voloiac, fiind primul dintre acestea. Cele mai vechi sate ale comunei Voloiac, sunt satele Cotoroaia şi Valea Bunã. Prima lor atestare documentarã dateazã din 3 august 1514, deci acum 500 de ani, când voievodul român Neagoe Basarab le-a amintit în documentul pe care l-a dat la Argeş, adresat unor locuitori ai acelor îndepãrtate vremuri. Acum, la cei 500 de ani de la atestarea celor douã sate, este o mândrie şi o onoare deosebitã sã pot spune cã putem sãrbãtori împreunã cu sãtenii acest eveniment. Numele satului Cotoroaia a apãrut în varianta Cotoruia, ulterior schimbãrile dându-i forma de astãzi, Cotoroaia.
Valea Bunã a apãrut în aceeaşi formã în care se scrie şi se pronunţã şi astãzi. Despre numele celor douã localitãţi au circulat demult douã legende, care spuneau cã: denumirea satului Valea Bunã ar veni de la faptul cã o domniţã din anturajul voievodului Neagoe Basarab s-a ascuns pe aceastã vale de frica invaziilor unor cete turceşti. Fiindcã nu a fost gãsitã, aici, valea a primit numele de Valea Bunã, care dãinuie şi astãzi la 500 de ani.
Cotoroaia s-a numit astfel, pentru cã se aflã aşezatã la cotul unei raiale turceşti, ce a existat aici în acele vremuri. Aceste date despre cele douã sate şi altele despre comuna Voloiac, le-am gãsit şi se regãsesc în Monografia comunei Voloiac, publicatã acum aproape 20 de ani, dupã o neobositã muncã la Arhivele Statului, cãrţi şi publicaţii, fãcutã de profesoara de istorie-geografie Cornelia Drãghici, în cele aproape 140 de pagini ale lucrãrii sale monografice. Numele celor douã sate apar şi în continuare în documentele acelor vremuri, printre care amintim:
- documentul din 27 ianuarie 1575, dat la Bucureşti de voievodul Mircea Alexandru al II-lea, satul fiind numit Cotoruia. La 6 mai 1577, acelaşi domnitor şi tot în Bucureşti, fãcea danie lui Necula vãtaf şi fiilor sãi “ocina la Cotoruia”. La 8 iunie 1596, voievodul Mihai Viteazul a întãrit şi el cumpãrãturi în Cotoroia şi Valea Bunã, fãcute paharnicului Radu şi fiilor sãi. În afara actului din 8 iunie 1596, Valea Bunã este menţionatã şi mai târziu în 1739, în actul de judecatã din divan fãcutã de voievodul Constantin Mavrocordat, în pricina vlãdãienilor cu Mãnãstirea Tismana. De asemenea, moşia Valea Bunã apare şi în 18 septembrie 1838, când împreunã cu moşia vecinã Cernaia constituie obiect de disputã între moşnenii cernãieni şi Mãnãstirea Strehaia, iar în 20 august 1845, sunt menţionate satul şi hotarul Valea Buna în jalba papei Eftimie din acel sat, care avea pricinã de hotar cu un localnic. Dupã cum se observã, anii au trecut cu repeziciune, ajungându-se ca pe 3 august 2014 sã se împlineascã 500 de ani, de la atestarea documentarã a satelor Valea Bunã şi Cotoroaia.
Prin originea înaintaşilor mei aparţin satului Valea Bunã, locul unde s-a nãscut şi a crescut strãbunicul meu Ion Drãghici, care devenind învãţãtor s-a stabilit definitiv în Voloiac prin cãsãtoria cu Maria, fiica unui boier din neamul Izvoranu. Documentele vremii îl dau ca învãţãtor al şcolii Voloiac în anii 1890/1891 şi apoi apare ca învãţãtor al acestei şcoli fiul acestuia Constantin Drãghici, bunicul meu prin anii 1937/1938. De-a lungul anilor, cele douã localitãţi au cunoscut dezvoltãri asemãnãtoare, ajungând sã fie astãzi mândria celor care locuiesc aici, precum şi a celor care vin sã-şi revadã locurile natale. Aici s-au nãscut şi au învãţat tineri care aveau sã ajungã mai târziu intelectuali ai celor douã sate şi ai comunei Voloiac. Aşa au devenit profesori, doctori, ingineri, jurişti sau ziarişti de marcã. Aş aminti aici doar douã nume din satul Valea Bunã, care spune totul despre potenţialul intelectual al satului şi anume: prof. universitar doctor Pompiliu Drãghici de la Universitatea din Craiova şi Teodor Abagiu, ziarist, publicist, editor şi director de ziar. Tot în satul Valea Bunã au slujit mulţi ani biserica preoţii Miloteanu, Dumitru Enache sau Dumitru Dãescu, toate rude apropiate mie, de pe linie maternã.
Cu aceastã ocazie transmit tuturor locuitorilor comunei, dar în special celor din satele Cotoroaia şi Valea Bunã, multã sãnãtate, fericire, împlinirea dorinţelor şi sã trãiascã în linişte şi pace pe aceste meleaguri, iubindu-şi cu ardoare locurile natale.
Cu deosebitã sinceritate,Prof. Constantin Drãghici Consilier local Fost primar al comunei Voloiac

Un nou partid politic al românilor din Valea Timocului

autor — Fri, 08 Nov 2013 09:36:48 +0000

Duminicã, 20 octombrie 2013, în satul Brestovac (Brestovãţ), comuna Bor, din Serbia, inima comunitãţii româneşti din Valea Timocului, s-au pus bazele unui nou partid al fraţilor noştri români din aceastã zonã. Viitorul partid se va numi Partidul Românesc şi va fi condus de Dragan Demici, fostul vicepreşedinte al Partidului Democrat al Românilor din Serbia, din care a demisionat în urmã cu douã luni. Totodatã la Brestovac s-a semnat un protocol de colaborare între şase organizaţii româneşti pentru participarea la alegerile pentru consiliile naţionale ale minoritãţilor naţionale din ţara vecinã.
Pe ordinea de zi a întâlnirii istorice de la sediul Iniţiativei Românilor din Serbia, cu sediul la Brestovac (Brestovãţ), s-au aflat douã puncte importante: Adunarea IRS şi pregãtirea pentru alegerile Consiliilor naţionale ale minoritãţilor naţionale din Serbia; Înfiinţarea unui partid politic ce va avea ca lider pe Dragan Demici. Şapte comune au avut reprezentanţi la întâlnire. Întâlnirea poate fi consideratã una istoricã deoarece este pentru prima oarã când românii de aici se înscriu pe listele Consiliului Naţional al Minoritãţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS) şi nu pe listele Consiliului Naţional al Minoritãţii Naţionale a Vlahilor din Serbia (CNMNVS).
„Este trist pentru neamul nostru cã nu avem şi noi reprezentanţi de aici din Timoc în Consiliul românesc, iar acum am stabilit sã adunãm semnãturi şi vrem sã avem reprezentare la alegerile de anul viitor, împreunã cu fraţii noştri din Banat. În Serbia existã douã consilii naţionale care reprezintã aceeaşi minoritate, CNMNVS şi CNMNRS”, explicã liderul IRS, Boian Barbucici.
Ia fiinţã Partidul Românesc
Dragan Demici a vorbit primul la conferinţa de presã, iar discursul sãu a fost unul emoţionant. Reamintim faptul cã Demici a demisionat din PDRS, în urmã cu douã luni, rupând partidul. „Pot spune cã lucrul fãcut de noi astãzi este foarte important pentru noi, pentru cã pânã acum, în Serbia de Rãsãrit, foarte puţini români s-au înscris în listele CNMNRS, mai multe persoane obişnuind sã se înscrie în consiliul naţional aşa-zis vlah. Avem nevoie în continuare de ajutorul statului român, de ţara noastrã mamã România, pentru a putea sã de dezvoltãm şi sã ne apãrãm valorile neamului nostru, identitatea româneascã. Dorim sã înfiinţãm un partid, iar aici cu mine în salã sunt câţiva din viitorii preşedinţi ai comitetelor comunale, mergem înainte, statutul şi programul partidului sunt pregãtite, partidul se va numi Partidul Românesc, va fi un partid naţional, va respecta politica româneascã şi va avea trei deziderate majore: respectarea drepturilor la şcoalã în limba maternã, dreptul la presã în limba românã şi dreptul de a ne ruga în româneşte în biserici româneşti în Valea Timocului. Fãrã şcoalã, fãrã media, fãrã bisericã, noi nu putem apãra neamul nostru românesc”, a mai explicat Demici.
O nouã viziune
„Aşteptãm de la ţara mumã un sprijin mare, în scurt timp vom avea prima şedinţã executivã de fondare a partidului. Pânã acuma sunt doar douã luni de când am ieşit din PDRS, un partid distrus, care mai are doar un comitet comunal la Bor, restul au trecut la noi, aş spune de la Zajecear şi pânã la Ciupria. Comitetul lor principal este acum slab, eu nu cunosc mãcar zece membri din comitetul lor principal, nu îmi place sã spun asta şi nu mã bucurã asta. Acum eu cred cã noul nostru partid va avea un succes mare şi eu simt asta din discuţiile cu membrii şi din ceea ce vãd în jurul meu. Avem o energie nouã şi un curent nou, curentul care merge cãtre afilierea la CNMNRS, cel de la Novi Sad. Alegerile pentru consiliile naţionale ale minoritãţilor naţionale vor fi probabil în luna mai a anului viitor, iar pânã atunci noi trebuie sã ne mişcãm repede, sã înscriem oamenii în listele speciale, sã putem avea voturi. Dupã aceea vor fi şi alegeri parlamentare şi este foarte important sã avem un deputat al nostru în Parlamentul Serbiei.
Partidul lui Demici va lua atitudine
„În presa sârbã apar mereu articole urâte despre noi românii din Timoc. Ideea transmisã de un cotidian sârb, care aparţine anturajului puterii, zilele trecute, a fost aceea cã asociaţiile româneşti vor sã asimileze poporul vlah, ceea ce este o prostie deoarece nu putem asimila pe cineva care este deja român. Partidul acesta pe care noi îl formãm chiar se gândeşte sã dea în judecatã statul sârb pentru cã menţine ideea cã România vrea sã asimileze pe vlahi. Noi nu vrem sã aşteptãm sã ne asimileze ei, dar sã spunã cã noi îi asimilãm! Românii sunt români, indiferent dacã îşi spun români sau vlahi şi atunci nu poate fi vorba de nicio asimilare. Noi vlahii, valahii sau vlasi cum ne spun ei, suntem cu toţii români şi de aceea trebuie sã apelãm la judecata instutuţiilor europene. Dacã ei vor sã ne facã neam artificial nu le va merge! Noi trebuie sã ne adresãm tuturor instituţiilor europene, pentru cã Europa nu tolereazã acest tip de atitudine pe care ei o au faţã de minoritatea noastrã. România este un stat european respectat, este membru NATO şi ei nu trebuie sã ne lase pe noi, 300.000 de fraţi români. România este un exemplu de respectare a drepturilor minoritãţilor, iar în România minoritãţile au drepturi. Aşa trebuie sã fie şi aici!”
„Pentru noi cetãţenia românã e ca pâinea!”
„Noi acum trebuie sã ne unim, pentru cã numai aşa nu ne vor sparge! Despre excluderea mea din PDRS trebuie sã se ştie cã ei au greşit atunci când au fãcut acest gest. Trebuie sã vã mãrturisesc faptul cã eu în acest partid am avut mâinile legate. Noul partid va fi unul puternic care va lupta pentru românii de aici. Noi suntem cetãţeni loiali ai acestei ţãri, ai Serbiei, o respectãm şi o apãrãm, pãrinţii şi bunicii noştri au luptat pentru aceastã ţarã, iar noi nu vrem decât sã ne respecte aşa cum şi noi o respectãm”, a mai spus Demici. Cea mai emoţionantã dintre declaraţiile liderului român este lecatã, însã, de nevoia obţinerii de cãtre românii timoceni a cetãţeniei române: „Cetãţenia e ceva foarte important pentru noi, iar asta trebuie sã ştie toate partidele politice din Parlamentul României. Pentru noi cetãţenia românã e ca pâinea!”
Protocolul lui Bãrbuţã
Preşedintele IRS, Boian Barbucici a explicat, la rândul sãu, cã prin protocolul încheiat duminicã s-a convenit strângerea de semnãturi din partea românilor din Timoc, pentru ca ei sã voteze o listã de reprezentanţi în cel mai înalt for reprezentativ al minoritãţii româneşti din aceastã zonã, CNMNRS, o minoritate care numãrã peste 300.000 de membri.
Moment istoric şi pentru Tihan Matasarevici
Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunãrea” din Kladovo a explicat faptul cã momentul de duminicã este unul istoric pentru cã se hotãrãşte candidatura pe listele Consiliului Românilor şi cã se hotãrãşte înfiinţarea unui partid. „Pânã la alegeri mai sunt circa şase luni, iar în aceste luni trebuie sã forţãm completarea listelor şi strângerea de semnãturi. Suntem mulţi aici care am fãcut parte dintr-un partid, am plecat de acolo pentru cã nu puteam munci pentru neamul nostru, suntem aici ca sã muncim şi sã mergem înainte!”, a spus Matasarevici.

Casa de Culturã Româneascã de la Zajecear

autor — Thu, 07 Nov 2013 21:27:10 +0000

Comunitatea româneascã din Valea Timocului – Serbia va trãi în aceastã sãptãmânã un moment istoric. Proiectul intitulat „Casa de culturã româneascã Zajecar” va fi lansat joi, 17 octombrie 2013, în prezenşa reprezentanşilor Ministerului Afacerilor Externe din România, precum şi ai Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”.
Asociaşia Unlimited Connections anunşã printr-un comunicat de presã faptul cã joi, 17 octombrie 2013, va avea loc festivitatea de lansare a proiectului, începând cu ora 16.00, la sediul din Zajecar, str. Karadiceva, nr. 2/2, 19000, Serbia. Proiectul se deruleazã cu sprijinul financiar al Departamentului politici pentru relaşia cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României. „Împreunã cu prietenii noştri din Valea Timocului şi cu partenerii din România – Institutul <> pentru românii de pretutindeni, portalul de ştiri RoPress.eu şi Radio România Reşita, îi veşi cunoaşte pe tinerii noştri conaşionali din Valea Timocului, care participã la activitãşi educative extracurriculare în limba maternã, ce au ca scop consolidarea coeziunii comunitãşii româneşti şi dezvoltarea capacitãşii de comunicare între membrii acesteia. Cele şapte module, pe care proiectul nostru le aplicã, şintesc spre dezvoltarea unor abilitãşi de comunicare în limba maternã a cursanşilor, menite a-i pregãti pe tinerii români timoceni pentru dialogul interetnic, bazat pe cultivarea valorilor democratice, creştine şi ale interculturalitãşii, ce definesc comunitatea statelor Uniunii Europene, din care România face parte şi la care Serbia se pregãteşte sã adere”, se aratã în comunicatul de presã.