<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Obiectiv Mehedinţean &#187; turism</title>
	<atom:link href="http://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;tag=turism" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://obiectiv-mehedintean.ro</link>
	<description>http://obiectiv-mehedintean.ro/ - director Teodor ABAGIU</description>
	<lastBuildDate>Thu, 16 Apr 2026 12:55:50 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Cuba. Ţara cu plaje albe ca zãpada</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=8195</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=8195#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Nov 2015 11:35:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[cuba]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=8195</guid>
		<description><![CDATA[Un soare strãlucitor, plaje lungi, apã de o culoare irealã, oameni veseli, ritmuri fierbinţi de rumba, rom şi cele mai apreciate ţigãri din lume.. iatã de ce se spune despre...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>  Un soare strãlucitor, plaje lungi, apã de o culoare irealã, oameni veseli, ritmuri fierbinţi de rumba, rom şi cele mai<br />
apreciate ţigãri din lume.. iatã de ce se spune despre aceastã insulã din Marea Caraibelor cã oferã plãcere purã. Vã dorim sã ajungeţi sã exploraţi acest paradis!<br />
   Izolatã cumva din cauza regimului de la Havana, Cuba este departe de a fi o destinaţie ocolitã de turiştii din întreaga lume. Ţinutul cel mai important pentru cultivarea faimosului tutun este provincia Pinar del Rio. Amatorii de trabucuri nu trebuie sã rateze sub niciun chip vizita la Fabrica de Tabacos Francisco Donatier, care este cea mai veche (1760), aflatã în capitala provinciei.<br />
   Valle de Vinales este un ţinut presãrat cu movile bizare de calcar, cunoscute sub numele de Mogotes. Iar, dacã ne permiteţi un sfat, cea mai bunã privelişte asupra vãii o aveţi din hotelul Los Jasmines.<br />
   Havana, capitala Cubei, este cu siguranţã un oraş pe care nici nu aveţi cum sã îl rataţi. Lãsaţi-vã cuceriţi de farmecul cel puţin ciudat al centrului vechi al oraşului, La Habana Vieja. Plimbaţi-vã pe strãduţele mãrginite de case coloniale, pe urmele lui Hemingway şi, de ce nu, vizitaţi chiar unul dintre localurile sale favorite: La Bodeguita del Medio. Admiraţi apoi Capitolios, o copie excelenţã a Capitoliului de la Washington. Ideal ar fi sã puteţi vizita superbul oraş colonial Trinidad sau efervescentul Santiago de Cuba.<br />
   În aceastã ţarã existã aproximativ 300 de plaje albe cã zãpadã, care se intind pe circa 5800 km. Deşi este foarte greu sã alegi, neapãrat trebuie sã poposeşti la Varadero, cea mai cunoscutã plajã, care are 20 de km  lungime şi se aflã în sudul insulei. Cea mai renumitã plajã nordicã este Playa Emsmeralda, în apropiere de Guardalavaca. Recifurile de corali sunt bucuria amatorilor de scufundãri, iar vântul constant oferã posibilitatea de a face surf sau yachting, chiar dacã sunteţi începãtor.<br />
   Printre punctele forte ale bucãtãriei tradiţionale cubaneze se numãrã Platano, un preparat pe baza de bananã fierte. O mâncare celebrã ce meritã gustatã, dar care nu se gãseşte decât în regiunea Guama  este carnea de crocodil. Din sucul trestiei de zahãr, cubanezii distileazã una dintre cele mai apreciate bãuturi din lume: romul. Aceasta se poate consuma, în funcţie de preferinţe, simplu sau sub formã de cocktail. Una dintre cele mai rãcoritoare licori care poate fi consumatã este bãuturã favoritã a lui Hemingway: mojito.<br />
   Clima Cubei este una tropicalã, iar anul are doar douã anotimpuri: unul uscat şi unul ploios. Cel cald şi uscat începe în luna mai şi dureazã pânã în septembrie, iar cel umed – din octombrie pânã în martie. De reţinut este cã, acest anotimp nu este chiar atât de umed precum aratã denumirea lui, ploile cele mai abundente sunt înregistrate în luna octombrie, noiembrie şi mai, în restul timpului, vremea este chiar plãcutã.<br />
    Propunerea noastrã pentru vizitarea Havanei  este o croazierã de 7 nopţi cu zbor dus-întors inclus Bucureşti – Havana  la bordul vasului de croazierã MSC Opera. Tariful de persoanã în cabina interioarã este de 1916 euro şi este valabil pentru plecãri în data de 22 şi 29 decembrie 2015.<br />
Contactaţi-ne pe paginã noastrã de Facebook – Ava Travel pentru toate detaliile ofertei.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=8195</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tradiţii şi obiceiuri de respectat atunci când cãlãtoreşti</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7928</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7928#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2015 09:41:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7928</guid>
		<description><![CDATA[Fiecare ţarã are propriile legi, tradiţii sau mentalitãţi. Nu conteazã cât de ciudate vi se par a fi, trebuie sã fim conştienţi de ce anume reprezintã un tabu, o infracţiune...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>   Fiecare ţarã are propriile legi, tradiţii sau mentalitãţi. Nu conteazã cât de ciudate vi se par a fi, trebuie sã fim conştienţi de ce anume reprezintã un tabu, o infracţiune sau chiar obiceiuri deranjante în afara graniţelor noastre. De exemplu, ştiaţi cã bacşişul oferit în SUA este obligatoriu, iar în Japonia un asemenea gest este considerat ofensator? Aflaţi mai jos cele mai frecvente greşeli comise de turişti pe care sã le evitaţi în strãinãtate.<br />
   Franţa &#8211; Întrebãrile despre bani sunt considerate nepoliticoase în multe ţãri, însã aici oamenii reacţioneazã foarte neplãcut la auzul acestei teme de discuţie.<br />
   Ucraina &#8211; Ucrainenii, asemeni multor popoare slave, aduc întotdeauna la cimitir buchete de flori cu numãr par.<br />
   Noua Zeelandã &#8211; Claxonul în Noua Zeelandã are intenţia de a insulta ceilalţi şoferi, cu scopul de a sublinia cã nu sunteţi de acord cu acţiunile lor în trafic.<br />
   India &#8211; Sãrutul sau chiar simpla atingere între persoanele de sex opus este interzis în India.<br />
   Japonia &#8211; Japonezii sunt recunoscuţi pentru ospitalitatea lor, neacceptând bacşiş pentru serviciile oferite.<br />
   Mexic &#8211; Localnicii sunt persoane cu simţul umorului, iar glumele lor sunt în general inocente şi amuzante. Se bucurã când turiştii le trateazã ca atare.<br />
   Norvegia &#8211; O mare parte a populaţiei nu este religioasã, nu frecventeazã biserica, iar orice întrebare privitoare la acest lucru este consideratã nepoliticoasã.<br />
  Turcia &#8211; Am considerat mereu ca semnul OK este unul internaţional. Am rãmas surprinsã sã aflu cã aici este considerat obscen.<br />
   Marea Britanie &#8211; Nu întreba niciodatã un englez cât câştigã, îl faci sã se simtã inconfortabil!<br />
   Irlanda &#8211; Irlandezii se simt jigniţi dacã încerci sã le imiţi accentul specific.<br />
  Germania &#8211; Sã nu urezi niciodatã la mulţi ani înainte de ziua propriu zisã!<br />
  Kenya &#8211; Nu te adresa localnicilor pe nume decât în cazul în care ei au fãcut-o deja.<br />
   Chile &#8211; Nu folosi mâinile atunci când mãnânci în public.<br />
 Singapore &#8211; Nu mânca în mijloacele de transport în comun. Amenda este usturãtoare.<br />
  SUA &#8211; Nu uita sã laşi întotdeauna bacşiş. Este obligatoriu.<br />
Italia &#8211; În restaurantele din Italia nu este de bun augur sã comanzi cappuccino.<br />
   Ungaria &#8211; În Ungaria nu se ciocnesc paharele la un toast.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=7928</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>6 locuri în Franţa ce meritã vizitate o datã în viaţã de cãtre orice femeie</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7744</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7744#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Oct 2015 11:08:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7744</guid>
		<description><![CDATA[Maison Francis Kurkdjian Un parfum nou poate transforma o femeie instantaneu şi în întregime, chiar mai mult decât o poate face un facelift. Pe strada Rue d’Alger din Paris este...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>	Maison Francis Kurkdjian<br />
   Un parfum nou poate transforma o femeie instantaneu şi în întregime, chiar mai mult decât o poate face un facelift. Pe strada Rue d’Alger din Paris este magazinul asemeni unei cutii de bijuterii intime, unde Francis Kurkdjian, unul din cei mai apreciaţi parfumieri din lume, vinde creaţiile sale deosebite, inclusiv “Les Bulles d’Agathe “ cea mai neconvenţionalã baie cu bule (conţine chiar o baghetã specialã pentru suflat în locul capacului ) &#8211; ce miroase a violete, pere, iarbã proaspat tãiatã şi mentã. Totuşi, dupã vizita la Maison Francis Kurkdjian, gusturile mele s-au orientat catre Aqua Universalis, un amestec impetuos de citrice şi bergamotã.<br />
Spa Vinotherapie la Les Sources de Caudalie<br />
      Existã nenumãrate hoteluri de lux în Franţa. Ceea ce distinge Spa Vinotherapie la Les Sources de Caudalie în Martillac de toate celelalte este conceptul în sine, ceva ce ar putea fi luat naştere doar la douãzeci minute de oraşul Bordeaux, în inima zonei Aquitania, renumitã pentru vinurile sale sofisticate. Centrul spa îşi umple bazinele cu apã caldã natural extrasã de la mai bine de 550 de metri adâncime. Mineralele benefice ale apei, combinate cu extractele de struguri şi vin, este esenţa vinotherapie, un cuvânt ce a devenit marcã înregistratã Caudalie. Centrul spa foloseşte fiecare particicã din struguri în tratamentele sale, cu excepţia sucului, ce are lucruri mai bune de fãcut decât sã-ţi menţinã pielea moale. O plimbare vis-a-vis de spa îţi va desluşi misterul.<br />
Parcul Naţional Calanques<br />
      Parcul Naţional Calanques se extinde pe aproximativ 20 km pe coasta dintre Marseille şi Cassis. “Calanques” reprezintã o serie de orificii de intrare abrupt în perete care se aseamãnã unor fiorduri lungi, ca nişte bazine înguste de o nuanţã albastru-verde electricã de mare, ce se extind asemeni unor degete între stâncile înãlbite. Drumul ce coboarã pe râpã spre Sugiton este destul abrupt, dar se recompenseazã cu o vedere uluitoare cãtre un vârf calcaros impunãtor.<br />
Canele<br />
      Existã mii de motive delicioase pentru a vizita Bordeaux, şi aveţi posibilitatea de a le gusta pe aproape toate dintre ele. Existã aici doar un singur produs de patiserie demn de o vizitã de la km distanţã: “canelé”. Nu este încã destul de clar pentru mine dacã este un aliment de mic dejun sau un desert, dar profitaţi de aceastã dozã de ambiguitate sã vã bucuraţi de el în orice moment al zilei.<br />
Castelul Vaux le Vicomte<br />
      Când vizitaţi Parisul, excursiile în împrejurimile acestuia sunt cruciale. Una dintre cele mai glorioase excursii imaginabile este la castelul Vaux le Vicomte, cu ale sale grãdini baroce, la aproximativ o orã distanţã de sud-estul oraşului. Pe timp de zi sau noapte, vara, sau chiar de Crãciun, vei încerca din rãsputeri sã absorbi toatã splendoarea locului în care ai ajuns, uimitor şi pentru istoria sa bogatã şi pentru faptul cã membrii familiei Vogüé încã mai trãiesc acolo.<br />
Muzeul Christian Dior din Granville<br />
      Chiar dacã faceţi cumpãrãturi în magazinele lor, nu e aşa uşor sã onorezi giganţii modei în Franţa. De fapt, singurul muzeu din ţarã dedicat vreodatã unui designer de modã sub sigla oficialã “Musee de France” este cel al lui Christian Dior din Granville, un oraş la malul mãrii din Normandia. “Fiecare femeie ar trebui sã aibã ceva roz în garderoba ei”, a spus  celebrul Christian Dior. “Este culoarea fericirii.” Probabil o coincidenţã e faptul cã roz pastel este culoarea conacului Les Rhumbs, cumpãrat de familia Dior în 1905. Interiorul clãdirii, mobilierul, fotografiile şi obiectele folosite de celebrul designer, sunt pãstrate intacte.<br />
   Aflã mai multe destinaţii şi trucuri turistice pe pagina noastrã de Facebook:</p>
<p>http://facebook.com/AvaTravelAgency</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=7744</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ghid de cãlãtorie Portofino</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7509</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7509#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2015 06:36:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7509</guid>
		<description><![CDATA[Ghid de cãlãtorie Portofino Portofino, destinaţie de vacanţã exclusivistã şi luxoasã, preferatã îndeosebi de cei bogaţi şi faimoşi, este catalogatã drept “bijuteria” Rivierei Italiene. Aceastã staţiune aflatã pe ţãrmul Marii...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ghid de cãlãtorie Portofino</p>
<p>	 Portofino, destinaţie de vacanţã exclusivistã şi luxoasã, preferatã îndeosebi de cei bogaţi şi faimoşi, este catalogatã drept “bijuteria” Rivierei Italiene. Aceastã staţiune aflatã pe ţãrmul Marii Mediteranene, în nord-vestul Italiei a trecut de-a lungul a 200 de ani printr-o tranziţie spectaculoasã. Micul sãtuc pescãresc a atras aristrocraţia din Germania şi Marea Britanie încã de la sfârşitul secolului XIX lea, devenind apoi destinaţia de vacanţã preferatã a multor celebritãţi ce au ales sã îşi construiascã aici superbe reşedinţe de varã în stil mediteranean. Preţul unei nopţi de cazare în Portofino este destul de piperat, hotelurile fiind puţine şi la mare cãutare. Cel mai apreciat dintre toate, vârful de gama este Hotelul Splendido Mare, situat pe o colinã deasupra portului Portofino ce oferã o privelişte ce îţi taie respiraţia, o alegere perfectã pentru o lunã de miere, un cadou romantic, sau, de ce nu&#8230; o cerere în cãsãtorie de nerefuzat! Preţul este pe mãsurã, dar nu trebuie sã vã descurajaţi…<br />
   Puteţi vizita aceastã destinaţie şi cu un buget mai restrâns, optând pentru transport şi cazare în localitãţi apropiate. Dacã preferaţi varianta unui zbor direct, vã mai rãmân aproximativ 150 de km de parcurs din Pisa, sau 180 de km din Milano cu mijloace de transport în comun sau cu o maşinã închiriatã.<br />
Ce putem vizita în Portofino?<br />
   Toatã atmosfera locului îţi transmite un sentiment pe care italienii îl numesc “dolce far niente”. Ce înseamnã asta? Nouã ne place sã îl definim cã fiind acel moment de rãgaz pe care ţi-l acorzi pentru a admira frumuseţea locului, o trândãvie frumoasã pe care o meriţi dupã zile grele de muncã. Cum poţi face asta? Odatã ajuns acolo, aşeazã-te la o terasã şi comandã un cocktail local foarte îndrãgit, Tintoretto, un mix de rodie şi vin spumant. Primul lucru pe care îl vei observa sunt cãsuţele colorate, adevãrate muzee arhitecturale, apoi o multitudine de yachturi luxoase gãzduite de golf, dar şi vase destinate croazierelor pentru pasageri. Nu în ultimul rând, observã oamenii.<br />
   Alege-ţi dupã plac tabãra, pentru cã aici poţi uşor sã faci distincţia dintre rezidenţi şi turişti. În freamãtul local produs de turişti, se contureazã activitãţi cã alegerea locului perfect pentru o fotografie, sau a terasei potrivite, shoppingul stradal în magazinele de lux. Rezidenţii, în schimb, se disting dupã atitudinea relaxatã, îmbrãcãmintea sofisticatã, dar lejerã, felul în care savureazã momentul, ignorând complet agitaţia din jurul lor.<br />
      Sã pornim mai departe spre nordul staţiunii, pe vârful colinei ce dominã golful, sã vizitãm una din cele mai romantice grãdini din Europa, în vecinãtatea mãnãstirii medievale San Girolamo. Urmãtoarea oprire, la Castello Brown, castel construit în secolul al XVI lea de genovezi, ce avea drept scop apãrarea împotriva atacurilor turceşti. A fost transformat în reşedinţa privatã a lui Yeats Brown, consulul britanic al Genovei în anul 1870. Nu este de ratat nici statuia subacvaticã “Cristos din Abis”, sculptatã de Guido Galleti şi scufundatã la o adâncime de 17 m pentru a pãstra vie amintirea primului scuba diver italian, Dario Gonzatti, ce şi-a gãsit sfârşitul exact în locul în care a fost amplasatã statuia.<br />
   Acestea sunt doar câteva dintre motivele pe care le punctãm în încercarea de a vã convinge cã aceastã staţiune nu trebuie ratatã. Nu veţi fi dezamãgiţi, şi chiar dacã nu vã încântã ideea de a cheltui 20 de euro pentru o bãuturã, şansele de a fi savuratã chiar lângã George Clooney sunt destul de ridicate!<br />
   Aflã mai multe destinaţii şi oferte pe pagina de Facebook Ava Travel! http://facebook.com/AvaTravelAgency</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=7509</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>“Glass Beach”</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7394</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7394#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 20 Aug 2015 13:26:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7394</guid>
		<description><![CDATA[Ştiaţi cã plaja “Glass Beach” din MacKerricher State Park, California, este rezultatul a ani de zile de depozitare a deşeurilor americanilor &#8211; de la gunoi menajer la maşini abandonate, plus...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>   Ştiaţi cã plaja “Glass Beach” din MacKerricher State Park, California, este rezultatul a ani de zile de depozitare a deşeurilor americanilor &#8211; de la gunoi menajer la maşini abandonate, plus o multitudine de sticle şi pahare?<br />
   Abia la sfârşitul anilor ’60 s-au luat mãsuri şi tonele de gunoi au fost îndepãrtate de pe plajã.       Rezultatul a fost unul uimitor, cãci Mama Naturã şi-a spus cuvântul şi valurile au modelat sticlele dupã bunul plac, iar plaja a fost împodobitã cu bucãţele de diferite forme. Fiind atât de apreciatã astãzi, a devenit protejatã prin lege, astfel încât niciun vizitator nu are dreptul sã plece de aici cu vreo bucãţicã de sticlã drept suvenir.<br />
Aflã mai multe accesând pagina Ava Travel pe Facebook: </p>
<p>http://facebook.com/AvaTravelAgency</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=7394</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Frumoasa Corsica</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7329</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7329#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 17 Aug 2015 15:33:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7329</guid>
		<description><![CDATA[Vechii greci au gãsit-o în peregrinãrile lor maritime şi au numit-o “Kalliste” – Frumoasa. Se pare, nu greşeau câtuşi de puţin, insula cucerind instantaneu inima celui care se apropie de...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>   Vechii greci au gãsit-o în peregrinãrile lor maritime şi au numit-o “Kalliste” – Frumoasa. Se pare, nu greşeau câtuşi de puţin, insula cucerind instantaneu inima celui care se apropie de ea. Peisaje de o frumuseţe rarã, din care nu lipsesc plajele, crestele muntoase, lacurile cristaline, satele de un pitoresc aparte, şi nici parfumul de Macchia.<br />
      Primul contact cu insula are loc, pentru majoritatea turiştilor, prin intermediul vechiului port Bastia, cel mai mare oraş din Corsica.<br />
   Vã puteţi începe periplul prin insula Ajaccio, asta dacã doriţi sã vedeţi locul de naştere al lui Napoleon. De aici se poate pleca într-o aventurã plinã de peripeţii, prin ţinuturile montane, încã sãlbatice, pânã la Corte. Dacã timpul va preseazã, aceastã cãlãtorie o puteţi face şi cu trenul chiar dacã nu veţi trãi aceleaşi senzaţii, peisajele vã vor uimi prin mãreţie, culoare şi splendoare.<br />
   Un alt loc care meritã vizitat, fãrã doar şi poate este oraşul Calvi. Aici, principala atracţie turisticã o reprezintã catedrala Saint Jean-Baptiste. Dacã îi veţi întreba pe localnici care e cel mai frumos loc al insulei, rãspunsul va fi unul singur: Bonifacio. Acesta este cel mai sudic loc al insulei şi se aflã pe o falezã albã de calcar, care contrasteazã extrem de puternic cu albastrul Mediteranei.<br />
   În drum spre Bonifacio, ne-am permite sã va recomandãm cel puţin douã popasuri: Filitosa şi Sartene. La Filitosa puteţi vedea menhire care dateazã din secolul 4 i. Hr. Acestea sunt nişte sculpturi în piatrã cu rol de monumente funerare. Spre searã, când soarele începe sã coboare, se pot vedea foarte clar chipuri sãpate pe aceste pietre.<br />
   De aici pânã la Sartene, drumul urcã uşor şi, pe nesimţite, ajungi pe strãduţele înguste, cu aer medieval, ale acestui superb orãşel montan. Impresia pe care o trezeşte turistului este una din cele mai puternice şi chiar ai senzaţia unei întoarceri în timp dacã priveşti mai îndelung casele înghesuite una în alta şi liniştea localnicilor. Aici, sãptãmânal, se ţine un târg de unde puteţi cumpãrã tot felul de specialitãţi locale.<br />
      Pe lângã stânci, Corsica are şi un numãr mare de plaje. Dintre toate, preferata turiştilor este Plage de Palombaggia, situatã lângã Porto-Vecchio. Aici, pe lângã înot, puteţi face scufundãri la adâncime micã sau medie, puteţi practicã surf-ul sau pleca în croaziere la bordul velierelor. De asemenea, zona este un soi de paradis pentru cei care doresc sã priveascã lumea de sus, de la înãlţimea corzilor. Pentru ei, stâncile Calanche constituie oricând o provocare, dar şi un fundal magnific pentru cei care preferã plajã Ficajola.<br />
   Şi, cum nu vrem sã pierdeţi nimic, ne mai permitem o recomandare: cereţi sã faceţi o plimbare cu vaporul prin Parcul Naţional La Scandola, despre care nu vom spune nimic pentru a va lasã plãcerea sã-l descoperiţi singuri!<br />
Sursa: http://facebook.com/AvaTravelAgency</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=7329</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Scurtã plimbare prin Roma</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7218</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7218#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 04 Aug 2015 14:00:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7218</guid>
		<description><![CDATA[Îţi poţi începe plimbarea din Piaţa Spaniei pe jos, prin Bella Roma, în orice direcţie. Una din cele mai impresionante strãzi, Via dei Fiori Imperiali, te va duce cãtre Colosseum....]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>   Îţi poţi începe plimbarea din Piaţa Spaniei pe jos, prin Bella Roma, în orice direcţie. Una din cele mai impresionante strãzi, Via dei Fiori Imperiali, te va duce cãtre Colosseum. Celebra arenã se aflã chiar în mijlocul oraşului şi, pãşind printre gradenele ei, veţi avea senzaţia unei întoarceri în timp, undeva în perioada de glorie şi grandoare a Imperiului Roman. Învãluitã în parfumul istoriei, îţi poţi continua plimbarea cãtre Forum Romanum, o piaţã imensã, care dãinuie din vremea Imperiului. Aici veţi gãsi şi celebra Columnã a lui Traian, pe care o vei putea admira în toatã mãreţia sa. Un alt simbol al oraşului este, fãrã doar şi poate, Fontana di Trevi, un monument baroc, ridicat în 1750. De aceastã fântânã se leagã numeroase legende, cea mai cunos-cutã fiind aceea cã cine va arunca o monedã în apa ei, cu siguranţã se va întoarce în acest loc&#8230;<br />
   Nu rata sub nicio formã o vizitã la Panteon. Priveliştea pe care o vei avea, privind cupola sa de 43 metri, nu se comparã cu nimic&#8230;<br />
   Sentimentele turiştilor care viziteazã Oraşul etern sunt copleşitoare, de aceea, dacã îţi doreşti un moment de reculegere, i-am sugera sã ajungi la Domul San Pietro, cu a sa Capelã Sixtinã, pictatã de mâna lui Michellangelo. De asemenea, i-am mai sugera o escalã în Palazzo della Cancellaria &#8211;  surpriza va fi pe mãsura aşteptãrilor. Pentru a pãtrunde mai bine în spiritul care dominã Roma, trebuie sã vizitezi Piaţa Campo de’ Fiori. Este un loc deosebit de pitoresc, aglomerat şi foarte colorant, la propriu, dar şi la figurat. De aici, dacã simţi nevoia unui moment de pauzã, cel mai indicat ar fi sã ajungi în Piazza Navona, celebrã prin abundenţa localurilor, cu mese chiar pe trotuar, sau în liniştitul cartier Trastevere&#8230;<br />
   Pentru amatoarele de cumpãrãturi, trebuie sã spunem cã strãzile cele mai cunoscute pentru magazinele lor de modã sunt Via Condotti, Via Borgognona sau Via Frattina. Atenţie, însã, sunt o mare provocare pentru buzunar! Cele mai ieftine ar fi magazinele de pe Via del Corso. Incontestabil, un punct de maximã atracţie pentru amatorii de antichitãţi este Via dei Coronari. Aici sunt concentrate magazinele în care un pasionat poate uitã sã-şi mai consulte ceasul, mãcar pentru câteva ore. A, şi încã ceva! În fiecare duminicã dimineaţa, la Porta Porteze, se deschide piaţa de vechituri.<br />
   Este ştiut în toatã lumea apetitul italienilor pentru mâncarea bunã! Dacã-i plac pastele, i-am sugera sã le încerci pe cele de la Pasta all’ Uvo unde oferta este generoasã, preţurile rezonabile, cât despre paşte&#8230; sunt chiar de la mama lor! Dacã dispui de bani şi îţi doreşti o searã italianã ca la carte, i-am sugera Da Oio a casa mia, iar dacã vrei sã mãnânci o pizza adevãratã, într-un decor romantic, cel mai potrivit loc ar fi Pomodore &#038; Mozzarella.<br />
   Avem şi pentru cunoscãtorii vinurilor un loc: Via Trimani nr.20! Aici se gãseşte cea mai veche cramã.<br />
   Dacã i-a plãcut Roma, nu mai stã pe gânduri! Oricât de obosit ai fi, întoarce-te cât poţi de repede la Fontana di Trevi! Pregãteşte-ţi moneda şi, dacã îţi doreşti sã te reîntorci, arunc-o în apele fântânii&#8230;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=7218</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Vacanţã la Cinque Terre&#8230; O cãlãtorie în timp!</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7112</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7112#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 16 Jul 2015 11:39:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=7112</guid>
		<description><![CDATA[Clãdirile decolorate de trecerea timpului, peisaje arhaice, locuitori amabili, un parfum al timpurilor trãite de odinioarã. Este de necrezut cât de conservate sunt aceste locuri şi cum localnicii au reuşit...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>   Clãdirile decolorate de trecerea timpului, peisaje arhaice, locuitori amabili, un parfum al timpurilor trãite de odinioarã. Este de necrezut cât de conservate sunt aceste locuri şi cum localnicii au reuşit sã-şi trãiascã fericiţi viaţa în continuare pe aceste meleaguri, departe de tumultul a ceea ce noi numim “civilizaţie”. Aici este locul unde ei au ales sã construiascã cinci aşezãri, pe o micã porţiune din coasta Rivierei Italiene. Tot ce înseamnã cele cinci sate, cât şi zona Coastei fac parte din Patrimoniul Unesco, situl protejat numindu-se Parcul Naţional Cinque Terre.<br />
Fiecare dintre cele cinci aşezãri are propria sa amprentã. Riomaggiore, Manarola, Corniglia, Vernazza si Monterosso al Mare, enumerate de la est spre vest, nu permit vizitele cu maşina, netolerând nicio formã de invazie modernã. Turiştii sunt încurajaţi sã parcheze autovehiculele în localitatea La Spezia şi sã meargã cu trenul cãtre paradisul cãsuţelor colorate.<br />
Sursa: http://facebook.com/AvaTravelAgency</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=7112</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mehedinţiul se dezvoltã turistic</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=4504</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=4504#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 May 2014 14:56:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=4504</guid>
		<description><![CDATA[Consiliul Judeţean Mehedinţi, în parteneriat cu Primãria Golubac – Republica Serbia, a implementat proiectul „Dezvoltarea durabilã a turismului de-a lungul Dunãrii”, finanţat de Uniunea Europeanã prin Programul IPA de Cooperare...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Consiliul Judeţean Mehedinţi, în parteneriat cu Primãria Golubac – Republica Serbia, a implementat proiectul „Dezvoltarea durabilã a turismului de-a lungul Dunãrii”, finanţat de Uniunea Europeanã prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalierã România – Republica Serbia, Axa Prioritarã 1. – Dezvoltare economicã şi socialã, Mãsura 1.2. – Dezvoltarea turismului, inclusiv întãrirea identitãţii regionale a regiunii de frontierã ca destinaţie turisticã. Valoarea totalã a proiectului este de 2.040.323,95 euro, din care fond IPA – 1.734.275,36 euro, cofinanţare naţionalã – 200.420,84 euro, contribuţie proprie Consiliul Judeţean Mehedinţi 30.833,97 euro, contribuţie proprie Primãria Golubac – 74.93,78 Euro. Proiectul vizeazã modernizarea cãilor de acces cãtre zone turistice din Mehedinţi şi Golubac, Republica Serbia, adicã reabilitarea şi moderniza-rea drumului de acces turistic din DJ 607C km 15+600 pânã la km 27+900 al DJ 607B (2,4 km) şi tronsonului de drum DJ607B km 27+900 – km 30+000 (2,1 km) în zona turisticã Bahna – Cireşu – Topolniţa din România şi respectiv, realizarea unei piste pentru biciclete de 1,6 km de-a lungul Dunãrii în Golubac, Serbia. Contractul de execuţie a lucrãrilor de reabilitare şi modernizare, în sumã de 1.265.198,72 euro a fost încheiat în data de 8 octombrie 2013 între Consiliul Judeţean Mehedinţi şi SC REAL CONSTRUCT MANAGEMENT SRL, selectatã în urma organizãrii unei proceduri de achiziţie publicã prin licitaţie localã deschisã, predarea amplasamentului cãtre contractor a avut loc în 17 octombrie, iar în 28 octombrie 2013 a început execuţia lucrãrilor. Termenul de execuţie asumat prin contract a fost de 8 luni de la data semnãrii contractului.<br />
Ambele tronsoane de drum au fost inspectate, joi, 15 mai a.c., de cãtre autoritãţile publice locale, care s-au declarat mulţumite de lucrãrile efectuate.<br />
   Aladin Georgescu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, prezent la Cireşu, declara: „Aşa cum este cunoscut, zona Cireşu reprezintã o zonã cu multe obiective turistice, iar implementarea acestui proiect sper eu sã contribuie la dezvoltarea turismului în zona Cireşu. Este un fapt binecunoscut în zona noastrã cã ceea ce se realizeazã aici se realizeazaã numai şi numai pentru dezvoltarea turismului. Consiliul Judeţean se angajeazã ca anul urmãtor sã asfaltãm  şi cei 5 km de drum, de la Bunoaica la Cireşu, Aceastã porţiune de drum este neasfaltatã, iar ploile cãzute în ultima vreme în judeţ au contribuit masiv la deteriorarea lui”.<br />
   „Ce pot sã spun? Este un vis împlinit, o realizare pentru comuna Cireşu şi cred cã şi pentru judeţul Mehedinţi, pentru cã acest sector de drum era mare nevoie de el sã-l facem, chiar îmi doream acest lucru de 20 de ani. Mulţumim Consiliului Judeţean, care a fost alãturi de noi sã rezolvãm acest sector de drum şi sper sã rezolvãm şi sectorul de 5 km de drum de la Bunoiaca la Cireşu. Domnul Aladin Georgescu mi-a promis şi eu cred cã promisiunile dumnealui sunt promisiuni care se realizeazã”, declara, extrem de încântat, Doru Ţîrlui, primarul comunei Cireşu.<br />
   „Este bine cã s-a finalizat, în sfârşit, acest proeict care a avut multe etape de nesiguranţã, şi mai ales este bine pentru cã este într-o zonã intens circulatã în ultima vreme. S-a creat, astfel, un potenţial turistic imens cu aceastã legãturã care se face între douã obiective ale Consiliului Judeţean, respectiv punctul de informare turisticã şi obiectivele turistice importante din zonã, pentru dezvoltarea activitãţilor turistice viitoare şi a întregii zone Podeni-Iloviţa-Cireşu, pânã la Godeanu. Credem cã singura soluţie de dezvoltare a acestei zone din judeţ, care cuprinde Iloviţa-Podeni-Cireşu-Godeanu-Bâlvãneşti poate fi turismul”, menţiona şi prefectul Nicolae Drãghiea.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=4504</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Turismul în Severin – un pariu pe jumãtate pierdut</title>
		<link>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=1201</link>
		<comments>https://obiectiv-mehedintean.ro/?p=1201#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 23 Aug 2012 19:59:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>autor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>
		<category><![CDATA[pierdut]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=1201</guid>
		<description><![CDATA[Mã aflam zilele trecute în port, la una dintre terasele estivale de acolo, când am avut pentru prima datã prilejul sã asist la acostarea unui vas de croazierã, a unui...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://obiectiv-mehedintean.ro/wp-content/uploads/2012/08/turism1.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-1202" title="SONY DSC" src="http://obiectiv-mehedintean.ro/wp-content/uploads/2012/08/turism1-300x200.jpg" alt="" width="300" height="200" /></a></p>
<p>Mã aflam zilele trecute în port, la una dintre terasele estivale de acolo, când am avut pentru prima datã prilejul sã asist la acostarea unui vas de croazierã, a unui pasager dintre cele care, vara, trec ba spre direcţia Giurgiu, ba spre direcţia Viena şi de care ne-am tot plâns cã nu opresc mai niciodatã şi-n portuleţul nostru provincial. Ei bine, acum a oprit unul şi l-am vãzut în direct, ca sã zic aşa, în liniştita lui acostare, şi trebuie sã recunosc cã m-a traversat un tip aparte de emoţie, un sentiment de uşoarã mândrie, de patriotism local moderat. Dupã o vreme au coborât şi turiştii. Pe mulţi i-am vãzut apoi plimbându-se prin oraş, fãcând fotografii, admirând ce se poate admira. Chiar am vãzut o pereche de asiatici întrebând un severinean cam pe unde se aflã castrul roman şi pornind apoi spre muzeu. Mi-am dat seama atunci cã dacã şi eu aş fi în locul lor aş fi puţin derutat, odatã ce nici în port, nici la trecerea de cale feratã de la fostul club “Patria’’ nu e niciun indicator, nicio hartã turisticã orientativã. Realitate care mi s-a pãrut destul de regretabilã şi de tristã pentru un oraş care ar avea un potenţial turistic, dacã acesta ar fi mai bine gestionat, dacã grija pentru detalii ar anima administraţia noastrã localã. Din pãcate nu prea animã.</p>
<p>În mod normal acostarea unui astfel de pasager ar trebui sã fie un mic eveniment local, unul turistic dar şi diplomatic. Turiştii ar trebui întâmpinaţi cum se cuvine, pentru cã prima impresie conteazã, şi ar asigura şi revenirea dar şi o bunã imagine a urbei în afarã. Aşa, turiştii mi s-au pãrut lãsaţi de capul lor, ignoraţi. Nu cred cã au înţeles ceva din Drobeta Turnu Severin. Nu am vãzut nici în port, nici în garã, nici altundeva un punct de informare turisticã, bine echipat cu hãrţi, pliante, fotograme. Amplasarea unor astfel de birouri de informare turisticã e absolut necesarã mai ales vara, când sunt şanse ca vasele de croazierã sã acosteze, şi nici nu costã mare lucru.Ţin de curtoazie, dar şi de tact.</p>
<p>Din pãcate administraţia noastrã publicã e amorţitã la acest capitol – turistic. Dacã se face ceva, se face de mântuialã, formal, fãrã efect. Reperele culturale pe o posibilã hartã turisticã a Severinului ar fi, dar ele sunt distrofice, adicã slãbuţe. Nu avem nici mãcar o stradã pietonalã  agreabilã, cu magazine, cârciumi, terase. Aşa zisa stradã pietonalã din zona Casei Tineretului e improprie turismului. E lipsitã de vegetaţie, lipsitã de clãdiri istorice, de terase. E o zonã prea deschisã şi cam deşerticã, vara. Ce a amplasat acolo primãria ca vegetaţie va creşte  peste ani buni. Abia peste 10-20 de ani va fi un loc umbros, bun de promenadã.</p>
<p>Cea mai bunã variantã de stradã pietonalã, închisã traficului auto, ar fi strada Mare – loc bun de promenadã, de cumpãrãturi. Cam cum e în alte pãrţi. Ideea cu închiderea strãzii Crişan nu e deloc prea fericitã. Poate fi, dar acum nu e. E simplu sã faci o constatare cam câţi cetãţeni îşi petrec amiezile de varã acolo, şi câţi în zona portului, a fântânii arteziene.</p>
<p>Transformarea strãzii Traian în zonã pietonalã, mãcar în perimetrul din centru, ar fi idealã pentru turişti, cã de la ei pornisem. Ar avea pe ce sã dea bani acolo. Aşa, sincer, nu prea au pe unde, odatã ce nici mãcar nu existã în port nici mãcar un panou pe care sã fie recomandat un restaurant, o terasã, o cârciumã. Dacã pentru unii turismul e o afacere, la noi va mai curge apã pe Dunãre pânã când sã pricepem acest lucru. În aceiaşi ordine de idei, din curiozitate, am fost sã vizitez celebrul Castel de Apã. E drãguţ sus pe creneluri dar, sincer, am trãit o mare dezamãgire. Castelul, ca obiectiv turistic, e sãrãcuţ rãu. Cultural e aproape inexistent. Poate fi ceva, la un moment dat, dacã se gândeşte problema. Dar acum nu e nimic special. Nu vãd de ce, ca turist strãin, sã vizitezi aşa ceva. Gândiţi-vã cã turiştii trec pe lângã citadele culturale majore (Viena, Bratislava, Budapesta) şi e destul de greu sã-i surprinzi. Castelul de apã în niciun caz nu reuşeşte acest lucru. Interesant ar fi fost sã funcţioneze şi ca observator astronomic sau fluvial. Sã fie acolo librãrie, anticariat, cinematecã, galerie de artã – adicã un spaţiu multicultural mic dar viguros, şi nu doar nişte spaţii cam goale în care, e drept, eşti primit cu multã politeţe de gazde.</p>
<p>O primãrie inteligentã ar investi mai mult în turism (mãcar vara) şi în repere culturale sau de divertisment decât în parcãri, de exemplu – au şi ele rostul lor dar prestigiul unui loc abia cele dintâi îl asigurã. Ca sã nu mai vorbim de bani. Turismul aduce bani. Şi mulţi bani. Sigur, ar trebui parcã, şi o spun ca nespecialist, şi în port investit, ca loc de acostare. Când vasul de care vã povesteam a acostat am avut impresia cã bietul ponton se va face praf.  Ca sã nu mai vorbim de insula Şimian: ce tristeţe sã o vezi pustie, inabordabilã, când ar putea fi un magnet turistic perfect care ne-ar face pe toţi sã ne mândrim cu locul acesta.</p>
<p>N.R. Cât despre pliantele, albumele, hãrţile sau panourile publicitare de multe miliarde prevãzute în licitaţiile pe fonduri europene la Teatru, Muzeu, Castelul de Apã&#8230; ce sã mai vorbim! La banii care au fost alocaţi, unor firme de casã câştigãtoare ale acestor licitaţii, municipiul trebuia sã fie plin de informaţii turistice! Poate s-o gândi cineva sã verifice, dacã nu&#8230; Asta e!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://obiectiv-mehedintean.ro/?feed=rss2&#038;p=1201</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
