Dorinţa fierbinte a fraţilor noştri români din valea Timocului – Serbia de a studia limba românã în şcoli începe sã se împlineascã, în ciuda tuturor piedicilor puse în ultimii ani. O anchetã dispusã de Ministerul Educaţiei din Serbia scoate la ivealã oficial intenţia pãrinţilor români de a-şi trimite copiii la cursurile de limba românã cu elemente de cultrã naţionalã.

                Dorinţa de a studia limba maternã în şcoli a etnicilor români din comunele şi oraşele cu majoritate româneascã, destul de numeroase în zona sârbeascã numitã generic Valea Timocului, persistã de aproape douã secole. Vicisitudinile istoriei Serbiei, asimilarea şi multe alte cauze potrivnice i-au fãcut pe fraţii noştri din Serbia sã traverseze deceniile cu speranţa în suflet, cu setea de a-şi vedea odatã şi odatã copiii învãţînd la şcoalã limba românã, aşa cum de altfel este normal în orice democraţie europeanã. Primele semne de normalitate încep sã aparã, însã, abia dupã momentul 2 martie 2012, când România pune condiţii ferme ţãrii vecine pentru a-i înlesni aderarea la Uniunea Europeanã. Condiţiile sunt cât se poate de ferme: garantarea respectãrii drepturilor minoritãţii româneşti din Valea Timocului. Nu a fost deloc simplu de pus în practicã acest lucru, dar semnalul dat atunci de diplomaţia româneascã a contat mult în ecuaţia aderãrii europene a Serbiei. Între timp, Serbia a primit acceptul de a începe negocierile de aderare la UE, iar forul european şi autoritãţile române au intensificat presiunile pentru ca ţara vecinã sã dovedeascã pe deplin cã are vocaţie europeanã în ceea ce priveşte respectarea drepturilor fumdamentale ale minoritãţilor. A urmat introducerea unui proiect pilot de studiere a limbii române cu elemente de culturã naţionalã, în luna aprilie a acestui an, în trei unitãţi administrativ teritoriale: Bor, Zajecear şi Negotin. De asemenea, profesorul care a coordonat întregul proiect pilot, Anişoara Ţãran, a redactat un raport favorabil la finalul proiectului, dupã care Ministerul Educaţiei din Serbia a demarat propria anchetã pentru a depista copiii care doresc sã înveţe limba maternã la şcoalã. Chiar dacã acestã anchetã a demarat dupã ce anul şcolar începuse (în Serbia anul şcolar începe pe 1 septembrie), primele rezultate sunt relativ bune.

O anchetã interesantã

   Ancheta dispusã de Ministerul Educaţiei din Serbia a pornit în spirit european. Astfel, pãrinţii şi copiii au primit un formular care conţinea patru opţiuni pentru materia ce se doreşte studiatã opţional în şcoalã: „Limba românã cu elemente de culturã naţionalã”; „Limba rromani cu elemente de culturã naţionalã”, „Vorbirea vlahã (vlaşki govor) cu elemente de culturã naţionalã” şi „Informaticã”. Se poate observa faptul cã pe listã s-a introdus o limbã artificialã, cãreia nu i s-a putut spune decât „vorbirea vlahã”, deoarece nicio academie serioasã din lume nu certificã existenţã unei limbi apãrute peste noapte, dar şi specialitatea „informaticã”. Cu toate acestea, pãrinţii şi copiii au putut alege şi chiar au fãcut-o, mai ales acolo unde asociaţiile româneşti i-au îndrumat corect.

Rezultate promiţãtoare

   Dupã cum spuneam, acolo unde asociaţiile româneşti s-au implicat încercând sã explice populaţiei care este diferenţa dintre limba românã şi vorbirea vlahã, rezultatele au fost mai bune. Este şi cazul Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunãrea” din Kladovo. Preşedintele acestei asociaţii, Tihan Matasarevici, a reuşit sã punã cap la cap prevederile legale care erau în avantajul comunitãţii şi demersurile legale necesare şi a reuşit sã aducã acte şi documente ce atestã indubitabil dorinţa a peste 100 de români din Kladovo care vor sã îşi trimitã copiii sã înveţe limba lor maternã, româna. Rezultatele oficiale ale anchetei Ministerului Educaţiei au şi apãrut. Astfel, în toate localitãţile în care şcolile se subordoneazã Inspectoratului Şcolar de la Zajecear, un numãr de 392 de copii doresc sã studieze specialitatea „Limba românã cu elemente de culturã naţionalã”. Dintre aceştia, un numãr de 102 copii sunt din comuna Kladovo şi au fost îndrumaţi spre aceastã opţiune, cu destul de multã trudã, de Tihan Matasarevici. „Este un pas important, aş spune chiar istoric, spre normalitate. Mã bucur cã o treime din aceşti copii provine din Kladovo, unde am muncit din greu sã promovez necesitatea studierii limbii române în şcoli”, a declarat Tihan Matasarevici.

Elevii de etnie românã din Valea Timocului (Serbia) sunt puşi sã aleagã în aceste zile între limba maternã şi informaticã dupã ce, încã din luna martie, familiile a 1617 copii au optat ferm pentru limba românã. Un formular interesant de anchetã circulã în aceste zile prin şcoli, copiii urmând a opta pentru limba românã, limba romã, „vorbirea vlahã” şi informaticã.

Dupã implementarea unui proiect pilot finalizat cu succes, potrivit coordonatorului programului, profesorul Anişoara Ţãran, precum şi dupã un val impresionant de cereri din partea pãrinţilor copiilor de etnie românã şi din partea organismelor europene, autoritãţile şcolare din Serbia încep anul şcolar 2013 – 2014 cu o anchetã destul de interesantã. În şcolile din comunitãţile unde etnicii români au cerut sã înveţe la şcoalã limba maternã, judeţele Zajecear şi Bor, circulã un formular de anchetã (foto facsimil) în care copiii trebuie sã rãspundã ce doresc sã studieze opţional în acest an şcolar. Pânã aici, nimic grav! Însã analizând formularul putem constata faptul cã pãrinţii şi elevii au de ales între „limba românã cu elemente de culturã naţionalã”, „limba romã cu elemente de culturã naţionalã”, „Vlaşki govor (vorbirea vlahã) cu elemente de culturã naţionalã” şi „informaticã”. „Comunitatea internaţionalã, societatea civilã, diplomaţia românã şi chiar intelectualii sârbi trebuie sã cearã Serbiei sã renunţe urgent la aceastã cinicã şi de neacceptat nouã <<anchetã>> prin care elevii din judeţele Bor şi Zajecear sunt puşi sã aleagã între limba maternã şi informaticã!” se aratã într-o scrisoare deschisã semnatã de preşedintele Asociaţiei Generale a Învãţãtorilor din România (AGIRo), Viorel Dolha.

În realitate, dacã în Timoc s-ar lucra cu obiectivitate ar trebui ca o anchetã sã fie fãcutã urgent doar în judeţele Branicevo şi Morava unde nu s-a fãcut în luna martie, iar aceasta sã fie o anchetã în care copiii sã nu aibã de ales între limba maternã şi informaticã. Practic, în cazul judeţelor Bor şi Zajecear din Serbia de Rãsãrit nu mai era necesarã nicio anchetã, ea fiind deja realizatã. Pãrinţii a 1617 elevi din judeţele respective au semnat încã din luna martie 2013, pe formularul primit de la şcoalã, cã doresc sã înveţe limba românã din ,,urmãtorul an şcolar” (“od naredne şkolske godine” – în limba sârbã) adicã din 1 septembrie 2013! Centrali-zatoarele oficiale din luna martie 2013 aratã clar faptul cã existã 1617 elevi (655 ciclul primar şi 962 ciclul gimnazial) ale cãror familii au optat sã înveţe limba românã din 1 septembrie 2013. De asemenea, în luna martie a acestui an, a fost înaintatã o adresã din partea administraţiei şcolare Zajecear cãtre directorii şcolilor din jud Bor şi Zajecear, prin care li se cere sã facã o anchetã în privinţa elevilor care vor sã înveţe ,,limba românã cu elemente de culturã naţionalã” din ,,1 septembrie 2013” .

Concluzia este una singurã: nu mai era necesarã nicio anchetã, iar „limba românã cu elemente de culturã naţionalã” ar fi trebuit sã se predea deja în şcolile arondate judeţelor Bor şi Zajecear.

 Ce ar trebui fãcut?

    Conform legislaţiei din Serbia, ar trebui acum, urgent, sã fie fãcuţi urmãtorii paşi: Sã înceapã concursul pentru ocuparea celor peste 100 posturi cu cadre didactice care vor preda ,,limba românã cu elemente de culturã naţionalã”, cel târziu de la 15 septembrie 2013. În zecile de şcoli în care existã deja peste 2000 de cereri pentru studiul limbii române existã şi sute de profesori/învãţãtori care au cunoştinţe de limbã românã suficiente încât sã predea chiar ei abecedarul în limba românã propriilor elevi.

Legislaţia sârbã permite acest lucru (pregãtire pedagogicã plus cunoştinţe elementare de limbã românã care pot fi certificate de o comisie a catedrei de limbã românã de la universitatea din Novi Sad); În orarul şcolilor de la 15 septembrie, orele de ,,limba românã cu elemente de culturã naţionalã” sã fie programate de la ora 12 sau cel târziu de la ora 13 (dupã ultima orã de curs a claselor).

Continuãm materialul despre încercarea de a se introduce limba românã în şcolile din Serbia, asta pentru cã mai sunt doar câteva zile pânã când, în Serbia, începe anul şcolar 2013 – 2014, iar mari speranţe pentru copiii românilor din Timoc nu se întrevãd. Peste ancheta ce trebuia sã urmeze proiectului pilot pare sã se fi lãsat tãcerea şi uitarea.

Dupã cum se ştie, în perioada aprile – iunie, în trei unitãţi administrative din Valea Timocului – Serbia a avut loc un proiect pilot de învãţare în şcoli a limbii române cu elemente de culturã naţionalã. Este vorba de comunele Bor, Zajecear şi Negotin, unde peste 600 de elevi au venit la cursuri şi au desluşit, sub bagheta unor învãţãtori din Voivodina, tainele slovelor româneşti şi ale minunatei istorii a neamului românesc. Cu toate acestea ancheta despre efectele şi rezultatele acestui proiect pilot întârzie sã se arate public, singurul raport de specialitate fiind cel realizat, la finalizarea cursurilor pilot, de cãtre coordonatorul acestui proiect, învãţãtoarea Anişoara Ţãran.

 O tãcere adâncã…

   Este sfârşit de august şi o tãcere adâncã s-a lãsat în ce priveşte demersurile care ar fi trebuit sã se facã: ar trebui anunţuri în presã, pe site-ul Ministerului din Belgrad şi la avizierele şcolilor cã pot opta pentru limba românã şi elevii din judeţele Branicevo, Podunavski şi Pomoravski; ar trebui anunţuri cã profesorii de etnie românã din Serbia de Rãsãrit care au cunoştinţe de bazã (din familie) de limba românã sã poatã preda elevilor din şcolile lor din 1 septembrie şi 2 ore pe sãptãmânã de limbã românã cu elemente de culturã naţionalã (de fapt abecedarul) urmând un curs de pregãtire în acest sens în luna august la Novi Sad; ar trebui tipãrite abecedare în limba românã în tiraj corespunzãtor. Nedumeritã asupra acestei ,,tãceri” de peste varã este şi doamna Anişoara Ţãran – responsabila Departamentului de Învãţãmânt din Consiliul Naţional al Minoritãţii Române din Serbia, îngrijoraţi sunt şi pãrinţii din asociaţia aminititã, cei 1617 elevi care au semnat pentru limba românã în luna martie, cât şi Consiliul Europei care la 11 iunie 2013 a publicat al doilea raport privind punerea în aplicare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în Serbia.

De ce atâta reticenţã?

   „Nu înţelegem de ce atâta reticenţã în a acorda dreptul la a învãţa limba românã în Serbia de Rãsãrit cu atât mai mult cu cât: existã programe şcolare şi abecedare româneşti tipãrite în Serbia; existã şi în Voivodina elevi care studiazã limba românã cu elemente de culturã naţionalã; existã în Voivodina şi peste 1000 de elevi care studiazã în limba românã; nu înţelegem cum în Serbia se aplicã duble standarde în Voivodina şi Serbia de Rãsãrit şi mai nou, duble standarde în Bor –Zajecear faţã de Branicevo, Podunavski şi Pomoravski; nu înţelegem de ce şcolilor din Serbia de Rãsãrit, în care învaţã şi etnici români, li se interzice orice contact cu şcoli din România”, spune pe blogul sãu preşedintele Asociaţiei Generale a Învãţãtorilor din România (AGIRo), Viorel Dolha.

 Avem încredere în vocaţia europeanã a Serbiei!

   Poate cã Serbia va confirma pânã la capãt vocaţia sa europeanã, poate cã statul vecin şi prieten va respecta propria sa legislaţie, permiţând pe întreg teritoriul sãu ca etnicii români, loiali statului sârb, sã poatã învãţa din 1 septembrie, în şcolile publice, sã scrie şi citeascã ,,mamã”, ,,tatã” în limba românã maternã. Salutãm din toatã inima acest prim pas fãcut de Serbia în primãvara lui 2013. Aşteptãm însã demersuri în aceastã varã care sã arate bunã credinţã în aplicarea bunelor intenţii arãtate în primãvarã.

Din 1 septembrie vom putea spune cu adevãrat dacã Serbia, arãtând respect conaţionalilor noştri, începe sã întoarcã respectul de care întotdeauna s-a bucurat în opinia publicã din România.

La 1 septembrie, în şcolile din Serbia, aşteaptã sã aibã parte de primele ore de limba românã 1617 elevi de etnie românã, în baza cererilor oficiale depuse la şcolile lor şi în baza anchetei administraţiilor şcolare. Încã aproape atâţia din zona Branicevo şi Morava care au depus cereri mai târziu sau depun acum şi încã alţii chiar din Voivodina unde existã şi localitãţi româneşti lipsite de limba românã în şcoalã, aşteaptã şi ei o minune. Singurele informaţii despre o anchetã de specialitate vin doar din partea coordonatorului proiectului pilot, profesorul Anişoara Ţãran. Una peste alta, Serbia nu mai are momentan ministru la Educaţie, dupã demisia lui Jarko Obradovici.

Limba românã cu elemente de culturã naţionalã poate fi predatã din 1 septembrie dacã se trece peste vechi neînţelegeri, dacã Consiliul Naţional al Minoritãţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS) şi partenerii lor din Serbia de rãsãrit îşi fac un program clar dupã care sã înceapã sã lucreze imediat în urmãtoarele 2-3 sãptãmâni. Trebuie doar pusã mâna pe telefon, fax, tastaturã, imprimantã, ştampile şi trecut la treabã. „Nici premierul sârb Ivica Dacici, nici preşedintele Serbiei – Tomislav Nikolici, nici ministerul şi nici directorii administraţiilor şcolare nu vor fi vinovaţi dacã nu se pune în practicã legea sârbã şi dacã nu vor începe lecţiile de limba românã cu elemente de culturã naţionalã acolo unde existã cereri. Adminitraţia centralã din Belgrad a fãcut tot ce era de fãcut conform legii sârbe. La fel a fãcut Bucureştiul şi UE. Competenţã legalã are de acum doar CNMNRS şi reprezentanţii sãi viitori în consiliile de administraţie din acele şcoli. Acest lucru trebuie asumat de consiliu dar trebuie sã priceapã acest lucru şi liderii şi pãrinţii din Serbia de rãsãrit. Altfel se pierde vremea şi se acuzã pe nedrept administraţia sârbã, România, UE etc.”, spune într-o declaraţie preşedintele Asociaţiei Generale a Învãţãtorilor din România (AGIRo), Viorel Dolha, un om care a analizat îndeaproape misterele acestor demersuri ce parcã nu mai au finalitate. În opinia sa, liderii şi pãrinţii din comunitatea româneascã din Serbia de rãsãrit trebuie urgent –urgent sã punã la dispoziţia CNMNRS informaţiile şi documentele pe care le au: Liste cu şcolile în care s-au depus cereri de limbã românã despre care CNMNRS nu a fost informat; Liste cu profesori/învãţãtori din fiecare din acele şcoli care sã aibã din familie cunoştinţe elementare de limba românã, datele lor de contact şi CV-ul lor. Aceşti viitori profesori de ,,limba românã cu elemente de culturã naţionalã” trebuie întrebaţi dacã acceptã sã fie în consiliile de administraţie ale şcolilor lor reprezentând CNMNRS. „Limba românã cu elemente de culturã naţionalã poate fi predatã din 1 septembrie dacã se trece peste vechi neînţelegeri, dacã CNMNRS şi partenerii lor din Serbia de rãsãrit îşi fac un program clar dupã care sã înceapã sã lucreze imediat în urmãtoarele 2-3 sãptãmâni. Trebuie doar pusã mâna pe telefon, fax, tastaturã, imprimantã, ştampile şi trecut la treabã”, mai spune Viorel Dolha.

Vom reveni în numãrul viitor cu un amplu material despre aventura introducerii limbii române în şcoli.

Un dublu mesaj de suflet

   „Transmit un dublu mesaj şi din partea statului român şi din partea Parlamentului European. Vroiam sã vã spunem cã nu v-am uitat, cã suntem alãturi de dumnneavoastrã şi cã ne vom lupta sã beneficiaţi de exact aceleaşi drepturi de care beneficiazã şi minoritatea sârbeascã în România, pentru cã statul român a creat toate condiţiile ca minoritatea sârbeascã sã-şi pãstreze identitatea lingvisticã şi culturalã, tradiţiile şi obiceiurile. Şi doream sã vã felicitãm pentru curajul dumneaavostrã de a rezista unui proces de asimilare atât de îndelungat în care aţi fãcut absolut tot posibilul sã pãstraţi viu graiul românesc”, a declarat europarlamentarul Elena Bãsescu, în Biserica de la Mãlainiţa. Elena Bãsescu a mai spus cã este nevoie ca statul român sã aloce mai multe fonduri pentru românii care trãiesc în Serbia şi mai ales pentru ca aceştia sã beneficieze de învãţãmânt în limba românã. „Dintotdeauna m-a preocupat situaţia minoritãţilor etnice, încã din primul moment în care am ajuns europarlamentar, şi continui pe aceastã linie şi în Republica Moldova şi în Serbia, peste tot acolo unde etnicii români au nevoie de sprijin, de suport din partea noastrã. Este nevoie şi de o alocare bugetarã pentru aceşti români şi fac astfel un apel la Guvern sã aloce fonduri mult mai substanţiale pentru ca aceste probleme sã poatã fi rezolvate”, a explicat fiica preşedintelui României.

Întâlnire cu liderii comunitãţii

   În mijlocul liderilor comunitãţii, fiica preşedintelui României a fost primitã cu respect şi admiraţie, iar o mare parte dintre ei nu s-au ferit sã îi aminteascã eforturile fãcute de preşedintele Traian Bãsescu pentru comunitatea din Timoc şi rolul fundamental al acestuia în sensibilizarea comunitãţii europene asupra necesitãţii respectãrii drepturilor fundamentale ale minoritãţii româneşti de aici. În noiembrie 2011, şeful staului român a efectuat o vizitã la Negotin şi Mãlainiţa, pe aceleaşi meleaguri pe care acum a venit şi fiica sa, iar la acea vreme a fost primit cu emoţie şi cu lacrimi în ochi de o mulţime de români care l-au numit „împãrat”. Printre cadorurile simbolice primite atunci de preşedinte s-a numãrat şi un bust al împãratului roman Galerius însoţit de mesajul „Excelenţã iatã un împãrat pentru un împãrat!”. Elena Bãsescu, Marian Jean Marinescu, Eugen Tomac şi Viorel Badea au discutat cu cei mai importanţi dintre liderii comunitãţii. Tema principalã a discuţiilor a fost extinderea drepturilor etnicilor români care trãiesc în Serbia şi eforturile pe care trebuie sã le facã statul român pentru a-i ajuta.

Delegaţia va fi compusã atât din europarlamentari români cât şi din europarlamentari strãini, care fac parte din comisia de dialog cu Serbia. Aceştia se vor întâlni cu lideri marcanţi ai comunitãţii, dupã care vor onora invitaţia pãrintelui Boian Alexandrovici, protopop al Protopopiatului „Dacia Ripensis” şi vor lua parte la slujba de duminicã, care se va ţine la Bisericuţa de la Malainiţa. Din rândul invitaţilor vor face parte europarlamentarii Elena Bãsescu, Marian Jean Marinescu – vicepreşedinte al Grupului EPP, Iosif Matula, Traian Rãzvan Ungureanu, Petru Luhan.

Europarlamentarii vor fi însoţiţi şi de cei doi parlamentari români de Diaspora, deputatul Eugen Tomac- preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, din cadrul Camerei Deputaţilor şi senatorul Viorel Badea. Programul vizitei este unul deosebit de interesant, mai ales cã în ultimul an biserica româneascã martir, construitã de preotul Boian Alexandrovici cu numeroase sacrificii, s-a aflat în atenţia mass-media şi a demnitarilor din România. Recent, în premierã mondialã, TVR Cluj a facilitat o transmisie în direct pe canalul TVR 3 a Liturghiei oficiate de preoţii români de la Mãlainiţa. În Valea Timocului nu existã la ora actualã decât douã biserici româneşti, la Mãlainiţa – în apropiere de oraşul Negotin şi la Isacova – pe Valea Moravei, în apropiere de oraşul Ciupria.