Obiectiv Mehedinţean » termo

Ce înseamnã oprirea Termocentralei de la Halânga pentru Severin

autor — Fri, 02 Oct 2015 11:31:22 +0000

Situaţia se complicã pe zi ce trece la cele douã sucursale ale Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare, Termocentrala de la Halânga şi Combinatul de Apã Grea.
Dacã la Combinatul de Apã Grea instalaţiile au fost oprite de douã sãptãmâni, iatã cã zilele acestea şi Termocentrala de la Halânga, cea care asigura aburul tehnologic necesar combinatului de apã grea, dar şi agentul termic pentru încãlzirea municipiului Drobeta Turnu Severin, şi-a oprit activitatea din lipsã de cãrbune.
Este pentru prima datã în ultimii 20 de ani când Termocentrala îşi opreşte activitatea. Directorul de la Romag Termo, Cristi Socolescu, spune cã termocentrala a fost opritã joi, 24 septembrie, la ora 12,00, dar mai dureazã încã 10 zile pânã când agregatele vor fi în siguranţã pentru cã trebuie rãcite. La Romag Prod (Combinatul de Apã Grea), instalaţiile sunt oprite, iar la ora actualã se fac operaţiuni pentru închiderea lor, pentru reducerea eventualelor pierderi.
„Chimicul îşi continuã activitatea pentru cã rãmâne gestiunea apei grele care este deja produsã şi stocatã în depozite. Noi am consumat foarte multã apã şi în condiţiile acestea trebuie sã reducem toate consumurile, sã închidem bine peste tot, pregãtim instalaţiile şi pentru iarnã sã nu ne trezim cu surprize”, spune Ervin Watzlawek, directorul de la ROMAG PROD:
Repornirea implicã riscuri
Într-un scenariu fericit în care Guvernul va aloca fonduri pentru termoficarea Severinului în iarna 2015-2016, repornirea Termocentralei nu se face însã dintr-un buton, implicã un program laborios şi de duratã. În plus, la temperaturi foarte scãzute, repornirea este aproape imposibilã. Din punct de vedere tehnic, repornirea ar trebui sã se facã la o temperaturã normalã de 8 – 10 grade, iar specialiştii spun cã existã şi riscul spargerii unor porţiuni din cazanul respectiv.
Implicaţii economice
Oprirea ultimului cazan de la Termo dã un semnal negativ în ceea ce priveşte rezolvarea problemei termoficãrii municipiului Drobeta Turnu Severin pentru sezonul rece 2015-2016, în ciuda declaraţiilor optimiste ale primarului Severinului, Constantin Gherghe.
„Miercuri ne vedem din nou la Ministerul Dezvoltãrii şi sper sã vã dau o veste bunã. Deja demersurile nu sunt doar încurajatoare, chiar încep sã se concretizeze, speranţa mea este cã peste 99 la sutã nu vom rãmâne fãrã cãldurã în aceastã iarnã. Am reuşit sã dialoghez cu dumnealui (n.r. administratorul judiciar de la RAAN) şi mi-a înaintat ieri (n.r. vineri) un draft de contract de asociere cu care eu vã spun din start cã suntem de acord, aşa cã ar trebui severinenii sã nu mai aibã atâtea temeri cu privire la cãldurã”, spune primarul Constantin Gherghe.
Mai este doar o lunã pânã când Termocentrala ar trebui sã furnizeze agent termic cãtre oraş, dar în depozitul unitãţii bate vântul, nici urmã de cãrbune. În plus, Termocentrala era cea care asigura şi energia electricã necesarã în activitatea de la Combinatul de Apã Grea, ori în aceste condiţii combinatul este nevoit acum sã cumpere energie electricã pentru a nu rãmâne în beznã. Lucrurile sunt extrem de complicate dacã luãm în calcul şi faptul cã Termocentrala, la rândul ei, va avea nevoie de apã dacã îşi va relua activitatea, apã care este furnizatã de Combinatul de Apã Grea, dar pentru care fabrica trebuie sã achite acele taxe speciale cãtre Apele Române.
Cine plãteşte factura¬¬?
Cum se va pune la punct tot acest sistem, care implicã costuri foarte mari, rãmâne de vãzut, în condiţiile în care Guvernul nu a reuşit nici pânã la aceastã orã sã achite drepturile salariale restante ale celor 1520 de angajaţi, care pleacã de la 1 octombrie în şomaj. În plus, asociaţiile de locatari datoreazã în momentul de faţã RAAN-ului peste 50 de milioane de lei, iar banii sunt greu de recuperat. Chiar şi Primãria Drobeta Turnu Severin, prin instituţiile subordonate, se numãrã printre rãu platnici cãtre RAAN (aflatã în insolvenţã din septembrie 2013), dar şi Spitalul Judeţean Mehedinţi. Şi toate acestea, în condiţiile în care administratorul judiciar al RAAN este ferm pe poziţie şi nu tolereazã ca activitatea de producere a agentului termic pentru Severin sã fie una pãguboasã pentru regie, creditorii neacceptând o asemenea situaţie.

Stocul de cãrbune la Termocentrala Halânga, aproape epuizat

autor — Wed, 12 Aug 2015 19:13:38 +0000

Situaţia de la Regia Autonomã pentru Activitãţi Nucleare rãmâne în continuare tensionatã. Banii necesari pentru funcţionare nu au ajuns în conturile regiei, în condiţiile în care stocul de cãrbune este aproape epuizat.
Stocul de cãrbune din depozitul Termocentralei de la Halânga, cea care asigurã aburul tehnologic necesar funcţionãrii Combinatului de Apã Grea, dar şi apa caldã pentru municipiul Drobeta Turnu Severin este de aproximativ 15.000 de tone. Asta înseamnã cã de luni, Termocentrala este obligatã sã-şi închidã activitatea, prin oprire forţatã, dacã stocul de cãrbune nu este refãcut.
Liderul de sindicat de la Termocentralã, Alexandru Tãnase, spune cã din informaţiile pe care le deţine suma necesarã ar fi fost alocatã, dar este blocatã, undeva la nivelul Ministerului Afacerilor Interne:
„Situaţia în acest moment este una criticã, au trecut aproape douã sãptãmâni de la acea şedinţã de Guvern în care s-a aprobat ordonanţa de rectificare a bugetului pe anul acesta. Avem informaţii cã am fost prinşi la rectificare cu suma de 25 de milioane de lei la Ministerul Afacerilor Interne, dar din pãcate de atunci nu a fost publicatã în Monitorul Oficial, suma nu a fost deblocatã, zilele au trecut, iar la ora actualã mai avem rezerve de cãrbune pentru a funcţiona pânã luni”.
Termocentrala are un contract încheiat cu Compania Energeticã Oltenia pentru 100.000 de tone de cãrbune, dar livrarea este sistatã pânã la plata datoriilor.
Lucrurile sunt extrem de delicate având în vedere cã în momentul de faţã Combinatul de Apã Grea trebuie sã opreascã în mod controlat instalaţiile de pe platformã, iar o oprire bruscã ar însemna un pericol imens datã fiind cantitatea uriaşã de substanţe periculoase existente pe raza Combinatului de Apã Grea şi riscul aparţiei unor avarii majore.
„Situaţia este cu atât mai dificilã la ora actualã cu cât banii nu au venit pentru aprovizionarea cu cãrbune, în vederea opririi în mod controlat a acestei instalaţii”, spune şi directorul Combinatului de Apã Grea, Ervin Watzlawek.
„Sperãm ca astãzi, mâine cel târziu sã aparã acest document în aşa fel încît sã fie şi timpul fizic necesar pentru ca banii sã-şi facã circuitul. Degeaba au alocat în urmã cu douã sãptãmâni suma care era vitalã pentru funcţionarea în continuare, dar eu nu pot sã-i folosesc. La ce i-ai mai alocat, dacã nu ai gãsit mecanismul ca ei sã ajungã acolo unde trebuie în timp util? Faptul cã mi-ai locat o sumã, dar eu nu pot sã o folosesc este ca şi cum nu ai alocat-o practic. Ne punem întrebarea dacã noi mai valorãm ceva în ţara asta, pentru acest Guvern?”, mai spune liderul de sindicat Alexandru Tãnase.
Sindicatele de la RAAN au suspendat momentan protestele, dar este luat în calcul un protest de amploare în faţa Guvernului, la Bucureşti.

Primãria ne propune un faliment garantat

autor — Thu, 19 Mar 2015 17:56:33 +0000

Problemele Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare şi implicit ale Termocentralei de la Halânga, au creat emoţii severinenilor în aceastã iarnã. Viorel Marian, directorul regiei, a ameninţat de câteva ori pe posturile locale cu întreruperea furnizãrii agentului termic cãtre populaţie. Apoi, conform unui scenariu bine regizat, a întârziat chiar şi plata salariilor sub motivul cã de acei bani trebuie sã cumpere cãrbune pentru Termocentralã.
Încercând sã pozeze în salvator de ultimã clipã, deşi plãtit în calitate de director general şi administrator public avea sarcina de a asigura agentul termic cãtre populaţie prin Termocentrala Halânga, Viorel Marian susţine şi se oferã sã acorde sprijin primarului Constantin Gherghe pentru a pune la punct o nouã unitate de producere a agentului termic. Mai mult, cedeazã Primãriei Drobeta Turnu Severin punctele termice şi serviciul de distribuţie a agentului termic.
Pentru ”serviciile” de mare specialist oferite, în oraş a apãrut zvonul conform cãruia primarul i-a oferit postul de director al noii societãţi de distribuţie şi furnizare a agentului termic din cadrul primãriei precum şi posibilitatea de a se ocupa de noua investiţie.
De neoprit în încercarea de a controla şi sifona banul public, susţinut de Viorel Marian, primarul Gherghe propune severinenilor ca variantã pentru alimentarea cu energie termicã modelul municipiului Braşov. Evident, toate acestea în timp ce Termocentrala Halânga urmeazã sã intre în faliment, sã fie închisã şi tãiatã ca fier vechi.
Cum se creeazã o nevoie
O sã dau un exemplu scurt: am o maşinã care merge ok, întreţinerea este ieftinã dar consumã cam mult şi mecanicul tot spune cã e un hârb. La un moment dat, îmi recomandã un samsar care reuşeşte sã mã convingã sã dau la schimb maşina pe o alta mai nouã care chipurile consumã mai puţin. Dupã un timp constat nu numai cã am dat mulţi bani în plus pe noua maşinã dar şi întreţinerea ei este mult peste venitul pe care îl am. Din acest moment am douã variante: ori renunţ de tot la maşinã ori o folosesc mai rar.
Mecanicul mi-a creat o falsã nevoie fãrã sã îmi spunã cã dacã schimb pompa de injecţie rezolv problema consumului iar samsarul omite sã îmi menţioneze cã numai un schimb de ulei la noua maşinã face cât o reparaţie de motor la cea veche. Cei doi împart diferenţa pe care am dat-o în plus iar eu mã aleg cu un produs la care mai mult privesc decât sã-l folosesc.
Cam la fel se întâmplã şi cu Termocentrala în acest moment. Dupã jocul lui Viorel Marian (mecanicul) de-a ”vã las fãrã cãldurã”, harnicul primar (samsarul) vrea sã vinã cu o investiţie nouã. O altã centralã pe gaze dupã un model deja experimentat la Braşov. Ca sã fie mai convingãtor, ne fluturã în faţã şi cartea tehnicã, adicã studiul ISPE.
În realitate, Termocentrala de la Halânga are funcţionale douã cazane (3 şi 4) care întrunesc şi condiţiile de mediu. În plus, pentru cazanul 7, cazan nou, pe pãcurã, existã un proiect de transformare a sa pentru a putea furniza agent termic. Tot ce ar avea nevoie actuala Termocentralã pentru a funcţiona în continuare este o altã formã de organizare care sã cuprindã doar cazanele funcţionale. Totodatã, în acest fel şi-ar putea continua activitatea şi întreprinderea minierã care altfel nu ar avea pentru cine sã exploateze cãrbunele.
Varianta primarului Gherghe este patentatã ca model falimentar nu doar în Braşov.
Acum cã s-a cam terminat cu asfaltatul şi sensurile giratorii, dupã porecla de care nu va scãpa în veci, primarul fifty-fifty nu vede altceva decât noi investiţii … fifty-fifty. În mod ciudat, tocmai vechea gaşcã a primarului fifty-fifty susţine cu tãrie aceastã investiţie. Adicã Stãnişoarã – Cupã – Bãlu. La aceştia s-au mai adãugat Palaşcã Viorel, cã de, mai nou este coleg de partid cu Mihai Stãnişoarã şi senatorul PSD Şerban Nicolae, pe care severinenii i-au vãzut doar în campanie.
Pentru a înţelege ce s-a întâmplat la Braşov, am studiat nu doar presa localã ci şi Hotãrârile Consiliului Local pe problema termoficãrii şi a preţului agentului termic. Accesul la informaţie este liber şi nu este nevoie decât de puţinã bunãvoinţã pentru a te lãmuri cum stau lucrurile.
Termocentrala din Braşov era asemãnatoare cu cea de la Halânga din punct de vedere al instalaţiilor. Odatã trecutã de consiliul local, pentru a nu exista supãrare între partidele reprezentative ale municipiului, s-a decis ca directorii sã fie schimbaţi o datã la 6 luni deoarece Braşovul este un oraş multietnic (!!!) şi prin rotaţie sã aibã toţi un post acolo. Vã daţi seama cã nu etnia era problema consilierilor ci cine pune mâna pe bani şi paraîndãrãt. Evident, dupã scurt timp CET-ul Braşov a dat faliment.
Atunci a apãrut nevoia gãsirii unei noi soluţii. Firma Bepco (companie privatã) produce energie electricã şi termicã iar Tetkron este o firmã înfiinţatã de primãrie şi are ca scop distribuţia şi furnizarea agentului termic. Rezultatul acestor combinaţii este cã în momentul de faţã, în Braşov, din 60.000 de apartamente mai sunt racordate la reţeaua de termoficare doar 12.000. De ce? Conform HCL nr. 85/09.02.2015, preţul pentru energia termicã destinatã populaţiei, produsã pe bazã de gaze naturale în centralele termice, este de 368,40 lei/Gcal, inclusiv TVA!
Astfel, cu puţinã bunãvoinţã şi din partea autoritãţilor ar fi putut înţelege cã sistemul pe care vor sã meargã este unul în dezavantajul populaţiei. Dar, asemenea mecanicului şi samsarului din exemplul de mai sus îi intereseazã doar ce şi cât le intrã în buzunar. De altfel, Braşovul nu este singurul oraş unde s-a implementat acest sistem, soluţii identice fiind încercate şi în Târgovişte unde a falimentat dupã doi ani, în Giurgiu, în cartierul Militari din Bucureşti, toate având aceeaşi soartã.
Studiul ISPE, un contract marca Gherghe
Mult lãudatul studiu ISPE pe care primarul Constantin Gherghe îl fluturã asemenea unei soluţii absolute, prezentat lui Marius Bãlu şi probabil şi noilor adepţi Stãnişoarã – Cupã – Palaşcã – Nicolae, este doar un document prin care încearcã sã-şi legalizeze afacerea.
În mod firesc, un asemenea studiu nu se face doar pe relaţia de prietenie pe care primarul se presupune cã ar avea-o cu institutul. Un asemenea studiu presupune multã muncã şi se face pe bani frumoşi. Datã fiind şi importanţa problemei, cel mai firesc ar fi fost sã fie organizatã o licitaţie pentru acest proiect şi chiar sã fie analizate mai multe variante.
Timpul scurt nu ne-a permis sã aflãm cu cât a plãtit Primãria studiul ISPE, dar din zvonurile care circulã Gherghe ar fi fost cel care a fãcut aranjamentele, însã semnarea şi plata contractului le-ar fi delegat altcuiva.
Bravo lui! Cam aşa se scot castanele din foc cu mâna altuia…

Termocentrala de la Halânga a fost amendatã cu 50.000 de lei pentru poluare cu cenuşã

autor — Sat, 18 May 2013 13:06:46 +0000

Circulaţia rutierã a fost afectatã luni, în jurul prânzului, pe o distanţã de câţiva kilometri, la ieşire din Drobeta Turnu Severin, dupã ce un nor de praf de cãrbune a fost ridicat în atmosferã de vântul puternic, poluarea afectând atât drumul naţional cât şi cinci localitãţi aflate în apropiere de Termocentrala de la Halânga, platformã ce aparţine de Regia Autonomã pentru Activitãţi Nucleare (RAAN).

În urma anchetei derulate de comisarii de la Garda de Mediu Mehedinţi, Termocentrala de la Halânga a fost sancţionatã contravenţional cu o amendã în valoare de 50 000 de lei, pentru faptul cã poluarea cu cenuşã a afectat cinci sate, dar şi circulaţia rutierã pe drumului naţional 67, la ieşirea din Drobeta Turnu Severin cãtre Motru.

Regia Autonomã pentru Activitãţi Nucleare a precizat luni dupã-amiazã, printr-un comunicat de presã, cã poluarea cu praf de cãrbune nu a putut fi opritã tocmai din cauza lucrãrilor care se deruleazã şi care nu permit umezirea depozitului de zgurã al Termocentralei.

„Regia Autonomã pentru Activitãţi Nucleare – Sucursala Romag Termo informeazã cã datoritã lucrãrilor care se desfãşoarã la depozitul de zgurã şi cenuşã al Sucursalei Romag Termo, de supraînãlţare a digului şi a intensificãrii vântului declanşat în data de 12 mai 2013 şi a imposibilitãţii din punct de vedere tehnologic de a menţine o peliculã umedã, cu caracter permanent pe toatã suprafaţa depozitului de zgurã şi cenuşã, care este de ordinul a zeci de hectare, au fost înregistrate spulberãri de cenuşã de la depozitul de pe Valea Trestelnic”, se aratã în comunicatul remis luni dupã- amiazã de RAAN.

În comunicatul de presã se mai precizeazã cã lucrãrile la depozitul de zgurã şi cenuşã sunt în curs de derulare şi au ca scop eliminarea acestui impact de mediu.

Lucrãrile la instalaţia de evacuare a zgurii şi cenuşei în şlam dens au fost câştigate în urmã cu patru ani de societatea Confort S.A., firmã deţinutã de omul de afaceri Georgicã Cornu.

Câteva mii de oameni din mai multe localitãţi din Mehedinţi trãiesc un adevãrat coşmar ori de câte ori bate vântul. Localitãţile afectate sunt Halânga, Rãscoleşti, Dudaşul Cerneţiului, Cerneţi şi Piatra Albã. Localnicii se plâng cã ori de câte ori bate un vânt mai puternic ori este ceaţã, un nor de praf le acoperã total gospodãriile. Locuitorii din Halânga spun cã se tem pentru sãnãtatea lor din cauza prafului inhalat. În plus, cetãţenii se plâng cã toate culturile agricole sunt afectate de praf. „Suntem condamnaţi la moarte, suntem ai nimãnui. O sã ne îmbolnãvim de la praful ãsta pe care îl inhalãm, dar cui îi pasã de noi”, spune revoltatã o femeie care locuieşte în blocurile de la Halânga. „De exemplu când vine curentul tot fumul de la cazane vine aici, spre noi, în special când e ceaţã, vânt puternic, atunci toatã cenuşa o aduce aici, la noi. Ne temem pentru sãnãtatea noastrã, mai ales pentru cea a copiilor. Mulţi dintre noi suntem bãtrâni, bolnavi, în permamenţã mergem la doctori. Acum veni de la doctor şi îmi dãdu sã iau medicamente pentru copii, pentru nevastã, pentru babã. Tot ce mâncãm de prin grãdinã, toate degeaba le spãlãm cã sunt pline de cenuşa asta”, spune un localnic, care locuieşte în Halânga, în imediata vecinãtate a Termocentralei.

Un nor de praf de la Termo Halânga a acoperit cinci sate

autor — Fri, 29 Mar 2013 13:06:10 +0000

Din cauza vântului puternic un nor de praf s-a ridicat zilele trecute din depozitul de cenuşã al Termocentralei de la Halânga, care furnizeazã agent termic pentru municipiul Drobeta Turnu Severin. La Termo Halânga se lucreazã de patru ani la o investiţie de stopare a poluãrii, care nu a fost însã finalizatã nici pânã acum.

Localitãţile afectate au fost Halânga, Rãscoleşti, Dudaşul Cerneţiului, Cerneţi şi Piatra Albã. Localnicii se plâng cã ori de câte ori bate un vânt mai puternic ori este ceaţã, un nor de praf le acoperã total gospodãriile. Locuitorii din Halânga spun cã se tem pentru sãnãtatea lor din cauza prafului inhalat. Problema poluãrii de la Termocentrala de la Halânga este una veche şi în cazul în care nu va reuşi sã finalizeze investiţia la instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii existã riscul ca Uniunea Europeanã sã activeze clauza de salvgardare. Autorizaţia integrata de mediu a unitãţii a expirat la sfarsitul anului 2008, dar termocentrala a primit din partea Ministerului Mediului o dispensã pentru a rezolva problemele cu care se confruntã. Evaluatã iniţial la aproape 140 de milioane de lei, instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii de la Termocentrala de la Halânga a sãrit la nu mai puţin de 361,3 milioane de lei. Investiţia a fost programatã a se derula pe o perioadã de trei ani, execuţia lucrãrilor demarând în 2009 şi urmând a fi terminatã în 2012. Dar lucrãrile sunt întârziate. Oficialii RAAN au spus cã ea a fost întârziatã din cauze “obiective, date de caracterul ei de investiţie nouã, care nu a mai fost realizatã în ţarã, având concepţie cehã”. Mai mult decât atât, potrivit RAAN, spulberarea cenuşii din depozit va putea fi eliminatã dupã circa 1,5-2 ani de la punerea în funcţiune a instalaţiei, perioada necesarã pentru acoperirea completã a suprafeţei depozitului de circa 150 de hectare cu zgurã şi cenuşã în şlam dens.