Dacã statul va impozita nevestele casnice ale bogãtaşilor, ele se transformã automat în active şi pot aduce profit, potrivit formulei: Active = Pasive+Capitalul propriu. Prin definiţie, un activ este o resursã controlatã de societate, care aduce beneficii economice acesteia. Activul poate fi ipotecat, gajat, vîndut, donat. Sau, în speţã, pentru neplata impozitului, se pune sechestru pe nevastã. Nu cumva de aceea şi-a lãsat Ileana Cosînzeana cocoşul în ogradã şi-a fugit mãre colea? Ca sã nu profite statul de pe urma ei. Dacã guvernul propune taxa pe nevasta casnicã a celor cu bani, eu plusez şi propun acciza pe amante şi preacurvie, pe nunţile politicienilor, ale bogãtaşilor, pe botezurile odraslelor, acestea fiind prilejuri excelente de a da/primi şpagã fãrã teamã de lege. Fostul tãricean – ministru prim – bietul de el, s-a însurat de cinci ori pînã acum. Dacã ar plãti impozit pe toate cele cinci neveste, ar fi sumã bunicicã! Iaca de ce Fiscul şi îşi face poliţie proprie, cu uniforme, pistoale, spray-uri paralizante şi bastoane cu electroşocuri  Poate pentru a contrabalansa disponibilizãrile de la Oltchim, C.F.R.-marfã, Poşta Românã şi alte companii electrice şi neelectrice. 2.000 de falnic inspectori anti-fraudã vor primi maşini similare cu cele ale agenţilor şi jandarmilor. Vor avea la dispoziţie 490 de maşini cu sirene şi girofar pentru care vor avea dreptul la 500 de litri de benzina lunar, ceea ce le-ar permite sã cãlãtoreascã aproximativ 7000 de kilometri. Sigur, astea sînt doar mãrunţişurile. Chestiunile mai serioase nu ajung pînã la noi. Dar cu „pãcãtoşii” de poliţişti, neagreaţi de şeful statului, cum rãmîne? Nu tu dotare, nu tu parale… Ca pe timpuri: „Şantieru’ Cucu, bani puţini şi mult de lucru!” De-aia au dat cu caschetele de-a dura în faţa Cotrocenilor. Pe noi, ãştia „de rînd”, cine ne mai apãrã de hoţi şi de agresori? O ţarã de birouri speciale pentru o mînã de muncitori, cîţi au mai rãmas. Mediatori, recuperatori, executori, iaca şi inspectori o grãmadã, pe lîngã armatele de funcţionari din administraţii, Guvern şi restul structurilor organizatorice. Cred eu cã, special pentru ei construieşte Ţiriac super-baza „Stejarii Country Club” în Bãneasa, în valoare de 82.494.812,75 de lei, d-ãştia noi. Nu-i aşa cã pãdurea era prea deasã şi era musai s-o mai rãrim? Celelalte pãduri au fost distruse de gîndacii ãia uriaşi, Haisamm, Seche, Hrebe, care au împãrţit frãţeşte buştenii de pe Valea Trotuşului, din Suceava, Neamţ, Bacãu, apoi s-au mutat în Covasna şi Harghita, unde i-a ajutat din plin, însuşi Verestoi-baci. Revenind la super-baza din Bãneasa şi la viitorii membri, nimeni altţii decît mistreţii milionari, ei au nevoi personale ieşite din comun: servicii wellness, relaxare, sport, fitness, aerobic, piscinã, terenuri de squash, terenuri de tenis, paddle, pereţi de cãţãrare, arte marţiale, gimnasticã şi S.P.A. Iatã unde se duc banii încasaţi, ca orice bancher „isteţ”, din clauze abuzive, comisioane uriaşe şi penalizãri ilegale, percepute clienţilor bãncii. În loc sã lumineze cîteva sate complet neelectrificate din Ţarã, sã construiascã şcoli, grãdiniţe şi case în satele uitate de lume, nu scapã niciun prilej sã mai puşte nişte mistreţi, sã mai taie nişte copaci. Statul român ar trebui sã facã un exerciţiu de normalitate şi sã cearã îmbogãţiţilor prin fraudã sã direcţioneze plus valoarea spre normalizarea civilizaţiei prin unele sate, unde românii vieţuiesc la fel ca în evul mediu. Fãrã luminã electricã, se spalã în lighean sau în butoi şi au privata în fundul curţii, sãpatã în pãmînt. Un muncitor cinstit abia reuşeşte sã-şi întreţinã familia şi copiii la şcoalã, trãind la limita sãrãciei din pricina salariilor mizerabile şi ale serviciilor cãtre populaţie extrem de scumpe, iar bogãtaşii strîmbã o datã din nas şi îşi mai fac douã trei cãsoaie din banii statului. Nici nu-i de mirare de unde au aşa averi! Ajunşi la guvernare, gãsesc la discreţie modalitãţi ca sã-şi bage bani în buzunare. Un caz recent, Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit cãreia banii de cazare se acordã doar „deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în Bucureşti sau judeţul Ilfov”. Cu toate acestea, au fost identificate mai multe cazuri de aleşi ai neamului care, deşi au averi impresionante, case în Capitalã, vile pe alte coclauri şi conturi grase, au cerut Parlamentului sã le deconteze cazarea. Paradoxal e faptul cã tot ei au votat prevederea care le interzice sã cearã bani de cazare. Dacã nu ar frauda, cum ar putea sã-şi petreacã concediile la Miami-Beach, Bahamas, pe Coasta de Azur, la Monte Carlo, Dubai… Un singur parlamentar, unul mãcar, din armata care se roteşte de 23 de ani la putere, n-a demonstrat prin fapte cã a intrat în politicã sã ajute Patria. Toţi, dupã luat. Dacã tot e vorba de înşelãciuni şi gafe, cîţiva „oficiali” isteţi s-au deplasat pînã, hãt, în Taiwan, deşi România nu are relaţii diplomatice strînse cu aceastã ţarã. Şi încã ceva: cît timp se merge la vot doar de dragul de a vota, fãrã sã se penalizeze promisiunile deşarte, aşa vom trãi.

Parlamentarii papã numai pe chirie aproape 15 milioane de lei anual, adicã peste 3 milioane de euro. Sã li se reducã suma la atît cît este necesar, nu cît cer ei. Şi numãrul lor sã se reducã, pentru cã avem cei mai mulţi din lume, raportaţi la numãrul de locuitori! Sã vedem atunci cîţi mai stau în politicã pentru bani puţini. Dacã n-ar mai fi grosul de pus în traistã, credeţi cã ar mai rãmîne vreun parlamentar sau guvernant de dragul Ţãrii? Avram Iancu şi-a lãsat toatã averea naţiunii române. Paraziţii noştri şi alţi paraziţi strãini au luat cît ai zice peşte averea şi palatele naţiunii. Şi parlamentul comunist de pînã în 1989, Marea Adunare Naţionalã avea foarte mulţi parlamentari, cu deosebirea cã se întruneau doar de cîteva ori pe an. În restul timpului, fiecare profesa meseria pentru care îşi primea salariul din care trãia. Capitalismul a fãcut din politicã o profesie fãrã limitã de vîrstã. Adicã pot fura fericiţi pînã cînd moartea îi desparte de putere. Ce-ar fi ca demnitarii sã iasã la pensie potrivit Codului Muncii, tot la 65 de ani, ca restul lumii? Domnule preşedinte, domnule premier, ia, hai, operaţi acest amendament!

Aruncîndu-mi ochii prin punctele fierbinţi ale globului, am vãzut cum Obama şi-a luat jucãriile şi s-a bosumflat pînã prin 2017 pe Rusia, dupã ce Putin l-a lãsat sã se umileascã cu tot felul de cereri prin care dorea predarea lui Snowden (un fel de Pacepa – Made în U.S.A.). Mînios cã Putin a acordat azil fostului consultant american Edward Snowden, Obama a anulat întîlnirea cu Ţarul, programatã în septembrie. Statele Unite ţin, ca întotdeauna, nasul pe sus şi „nu doresc sã coopereze cu Rusia pe picior de egalitate”, a afirmat Iuri Ushakov, consilierul diplomatic al Kremlinului.