În fiecare an, din 2005, cora România lanseazã campania “Luna inimilor deschise” de strângere de fonduri pentru o organizaţie pe care fiecare magazin cora şi-o alege ca şi partenerã; în anul 2015 cora Drobeta alegând sã sprijine Maternitatea din Drobeta Turnu Severin.
“Aducem mulţumirile noastre clienţilor pentru efortul depus în strângerea sumei de 5.971,76 de lei care, împreunã cu donaţia din partea cora Drobeta, în valoare de 12.500 de lei; în total 18.451,76 lei. Din aceastã sumã s-au achiziţionat 2 mese de instrumente, 3 cãrucioare de pansamente cu cutie lateralã şi bol, 2 cãrucioare medicamente şi 4 dulapuri de medicamente pentru Maternitatea din Drobeta Turnu Severin” a precizat Georgeta Gina Ofrim, directorul cora Drobeta.

Profitând de absenţa lui Adrian Duicu din oraş, pe data de 27 august a.c., firma Tetraedru Medical Consulting a remis presei un comunicat prin care a decis numirea domnului FLOREA BUŢÃ în funcţia de manager persoanã desemnatã al Spitalului Judeţean de Urgenţã Drobeta Turnu Severin, cu data de 27 august a.c., decizie care avea la bazã demisia fostului manager, DOINA BORUGÃ, cu data de 26 august a.c.

Situaţia a luat o turnurã spectaculoasã în ziua de 28 august a.c., Consiliul Judeţean Mehedinţi, printr-o dispoziţie a preşedintelui Adrian Duicu, suspendând, ca „represalii”, contractul de management al Spitalului cu firma Tetraedru pânã la soluţionarea, de cãtre Parchet, a plângerii înaintate de cãtre doamna Doina Borugã, şi, printr-o altã dispoziţie, Doina Borugã a fost repusã în funcţia de manager, cu titlu interimar.

Proaspãt revenitã pe funcţie, doamna Doina Borugã a organizat o conferinţã de presã la Spitalul Judeţean, unde a fost supusã unui adevãrat tir de întrebãri din partea presei. Curios este faptul cã uşa biroului managerului de la Spital avea urme de forţare, semn cã s-a intrat abuziv în birou, dar de la doamna Borugã am înţeles cã „s-a dislocat, din pãcate, peretele când s-a fixat iala, e vina tâmplarilor”. „Evident, nu sunt un om nou, nu preiau un nou mandat acuma, eu îmi voi continua activitatea de conducere a acestui spital din alte perspective, acum, capacitatea de decizie şi rãspunderea vizavi de acţiunile mele şi de politica managerialã a acestui spital îmi vor aparţine, cu o echipã pe care o voi considera abilitatã şi cu care pot colabora foarte bine pentru interesul spitalului, vreau sã asigur încã o datã pe aceastã cale atât personalul spitalului cât şi pacienţii acestui spital de întreaga mea bunãcredinţã şi de faptul cã lucrez, am lucrat şi voi lucra pentru interesul acestui spital, am anumite proiecte pe care oricum le aveam şi voiam sã le implementez, dar n-am putut în mãsura în care eu am dorit, aşa cã voi demara aceste proiecte şi veţi vedea şi veţi urmãri activitatea mea.(…) Nu vreau sã intru în amãnunte, sunt chestiuni care ţin de Consiliul Judeţean şi de contractul cu Tetraedru, chestiunea mea personalã se va rezolva în instanţã, în mãsura în care Tetraedru va ieşi în presã cu anumite declaraţii, evident cã atunci voi ieşi şi voi prezenta punctul de vedere al meu.  Ştiu cã este vorba de o sumã de 20.000 lei, bani viraţi de Consiliul Judeţean firmei Tetraedru, pe lunã, dar nu ştiu exact dacã au mai fost alte acte adiţionale pe lunã, dar e bine sã întrebaţi la Consiliul Judeţean. (…) Este plângere fãcutã la Parchet pentru acest lucru, de fals în acte publice, abuz în serviciu, nu mi s-a permis sã predau documentele care se aflau în birou în ziua respectivã, cum am ajuns aici am întocmit o comisie de inventeriere, pentru a vedea ce lipseşte, mi s-a pãrut riscul foarte mare…Nu sunt documentele mele personale, sunt ale unei instituţii publice. S-a dislocat, din pãcate, peretete când s-a fixat yala, e vina tâmplarilor. Dimineaţã s-a intrat, am procesul verbal de la, deci, avem aici procesul verbal când la începerea programului nefiind aici cei care au sigilat biroul, s-a intervenit, o comisie formatã din secretarul judeţului şi firma de pazã care a fost aicea, din pãcate, peretele fiind aşa mai slab a cedat, tâmplarul, nu secretarul personal, au fost doi muncitori care s-au ocupat de partea tehnicã, s-au fãcut poze, comisia de inventariere a notat totul… (…) Nu mi-am dat demisia, mie mi s-a pus în faţã doar o decizie a firmei Tetraedru cã în urma demisiei mele mã elibereazã din funcţie şi pune pe altcineva şi atât, asta este hârtia pe care am primit-o, am fãcut plâîngere la Consiliul Judeţean vizavi de modul abuziv în care s-a întrerupt aceastã activitate a mea, apoi am fãcut plîngere penalã care se va rezolva în instanţã, nu e sarcina presei, şi vom vedea…(…) Nu ştiu dacã dr Jianu ar trebui sã comenteze dumnealui, de ce nu coboarã sã vadã pacienţii care sunt în urgenţã, pentru asta a şi primit un avertisment, tocmai din cauza lipsei de comunicare cu pacienţii, cu mine nu cred cã nu se poate comunica… Nu ştie doctorul Jianu cât s-a cheltuit pe pajişte, nu are informaţii, nu ştiu cât poate sã spunã de miliarde…”

Probleme cu comunicarea au fost, la Spitalul Judeţean, de când lumea, iar ziaristul Ghiciulescu este o dovadã vie (în concediu, acum!) cã a avut parte de „tratament preferenţial” cu spray lacrimogen, îmbrâncituri şi alte asemenea.

Totuşi, dupã o astfel de situaţie se naşte întrebarea legalã: e bun, sau nu, de platã, Consiliul Judeţean, dacã firma Tetraedru câştigã în instanţã? S-ar putea, având în vedere cã doamna Doina Borugã este angajatã a firmei Tetraedru pentru funcţia de manager… Sau, din contrã, se poate ajunge la o înţelegere amiabilã pentru ambele pãrţi, având în vedere capacitatea de strateg a lui Adrian Duicu.

Spitalul Judeţean de Urgenţã Drobeta Turnu Severin, cea mai mare unitate spitaliceascã din judeţul Mehedinţi,  are conturile blocate. Unitatea medicalã nu a achitat un procent de 3 la sutã din datoriile pe care le înregistreazã conform Ordonanţei 47/2012, aşa cã Trezoreria statului i-a blocat conturile.

                Suma pe care spitalul trebuia sã o achite este de 276.000 de lei. Cum nu s-a achitat de aceastã datorie, spitalul judeţean nu mai poate acum efectua nicio platã cãtre furnizori ori prestatorii de servicii.

„Şi spitalalele şi unitãţile administrativ-teritoriale au obligaţia sã-şi reducã din arierate. Primãriile au un procent de 5 la sutã, iar spitalele au un procent de 3 la sutã. În condiţiile în care acestea nu îşi achitã 3 la sutã din arieratul înregistrat de la o lunã la alta (diferenţa dintre arieratele înregistrate de la o lunã la alta), Trezoreria statului are obligaţia sã-i blocheze conturile. Spitalul poate face numai plãţi de salarii, contribuţiile aferente salariilor şi arieratele. Când nu îşi plãtesc acel procent de 3 la sutã spitalale nu mai au voie sã facã altfel de plãţi”, spune Maria Drãghici, trezorier şef la Direcţia Finanţelor Publice Mehedinţi.

Grav este cã unitatea medicalã riscã sã rãmânã fãrã curent electric pentru cã spitalul are deja de achitat facturi în valoare de 200.000 lei. “Dacã CEZ-ul dispune şi vine şi taie contoarul noi nu avem cum sã ne opunem”, a spus Doina Borugã, managerul spitalului mehedinţean. Şi alte facturi aşteaptã sã fie achitate, iar neplata acestora va afecta activitatea medicalã.

„Sunt foate mulţi furnizori de medicamente şi materiale sanitare care nu ne mai onoreazã comenzile pe care noi le-am transmis deja pânã când nu le mai plãtim o parte din sumele restante, unii dintre ei fiind cei care se încadreazã la arierate, alţii chiar dacã nu se încadreazã la arierate sunt totuşi cu plãţi restante”, mai spune managerul spitalului.

Problema plãţii acestor arierate ar fi fost cumva rezolvatã dacã şi Casa de Asigurãri de Sãnãtate Mehedinţi s-ar fi achitat la timp pentru serviciile prestate de spital. Singurele surse de finanţare ale Spitalului Judeţean de Urgenţe Drobeta Turnu Severin sunt CAS şi Consiliul Judeţean Mehedinţi, iar banii colectaţi din coplatã ori alte servicii sunt prea puţini.

„Problema este cã nici pânã la aceastã datã nu avem plata fãcutã pentru toate serviciile medicale ale lunii mai, cele contractate cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Se pare cã nu vom avea aceşti bani, deşi aşteptãm aceste plãţi. Alte surse de finanţare noi nu avem, din pãcate, decât veniturile de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate şi venituri de la Consiliul Judeţean Mehedinţi. Cu toate încercãrile noastre, coplata reprezintã circa 3000 de lei pe lunã, 1260 de lei pe sãptãmânã din diverse servicii pe care le plãtesc pacienţii neasiguraţi. Sunt sume infime, alte venituri din pãcate nu avem. De la CAS avem de primit cam 300.000 de lei. De obicei casele de asigurãri plãteau în jur de 20 ale lunii un avans la luna respectivã, dar se pare cã în aceastã lunã nu se vor plãti aceşti bani”,  a mai precizat Doina Borugã.

De cealaltã parte, Casa de Asigurãri de Sãnãtate Mehedinţi spune cã va achita suma prevãzutã în buget. „Suma alocatã conform contractului Spitalului Judeţean este de 40 miliarde lei vechi, dar din pãcate managementul unitãţii spitaliceşti foloseşte 39 miliarde lei vechi pentru salarii. Asta înseamna ca ar trebui sã se descurce cu miliardul care rãmâne de la CAS, iar restul sumelor necesare sã fie atrase din alte surse. Vom încerca în luna iulie, în funcţie şi de veniturile alocate din rectificare bugetarã, sã facem plata serviciilor cãtre SJU Drobeta Turnu Severin conform contractului”, a precizat dr. Elisabeta Rolea, directoarea Casei Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate Mehedinţi.

Şi pentru cã managerii de spital pot fi înlocuiţi din funcţie în cazul în care nu achitã aceste arierate, Doina Borugã spune cã este dispusã sã-şi dea demisia dacã altcineva ar putea  sã reducã datoriile în condiţiile în care spitalul este subfinanţat: “Dacã ministrul (Eugen Nicolaescu – nr) crede cã schimbând un manager la venituri de la 4.800.000 şi cheltuieli de 6.000.000 de lei va putea un manager sã facã ceva eu îl felicit, dar nu îl aştept decât trei luni sã conducã un spital judeţean cu banii aceştia şi îmi dau eu demisia dacã el va reuşi.  Îi doresc ministrului sã se gândeascã la o strategie naţionalã viabilã pentru a funcţiona totuşi sistemul de sãnãtate în condiţiile în care trebuie sã asigurãm totuşi sãnãtatea populaţiei”.

Având în vedere faptul cã Spitalul Judeţean de Urgenţe Drobeta Turnu Severin este subordonat Consiliului Judeţean Mehedinţi, care îl şi finanţeazã lunar cu miliarde bune (luna trecutã s-au fãcut plãţi de 5 miliarde lei vechi), este de neacceptat atitudinea de indolenţã a conducerii judeţului faţã de situaţia în care a ajuns unitatea aflatã în management privat. Mai mult, în timpul unei conferinţe de presã susţinutã împreunã cu Cristian Buşoi, preşedintele CNAS, Adrian Ioan Duicu, preşedintele CJ Mehedinţi, a precizat cã „nu e problema mea ce se întâmplã la Spitalul Judeţean, responsa-bilitatea revenind în totalitate managementului conform contractului”. Atitudinea lui Duicu l-a contrariat şi pus pe gânduri chiar şi pe Cristian Buşoi care, în calitatea sa de proaspãt preşedinte al CNAS, a promis cã se va apleca asupra situaţiei de la spitalul din oraşul sãu natal şi va stabili mãsurile ce se impun, comunicându-le şi presei locale şi naţionale. Acest lucru se va întâmpla în perioada imediat urmãtoare, înainte de a se reîntoarce în judeţul Mehedinţi împreunã cu ministrul Nicolaescu, aşa cum a dezvãluit în cadrul conferinţei de presã.

În prezent datoriile spitalului mehedinţean sunt de aproximativ 40 miliarde de lei vechi, situaţie ce poate fi soluţionatã doar în urma unei analize a organelor competente, care sã verifice modul în care au fost cheltuiţi banii publici.

Managerul spitalului, dr. Doina Borugã, spune cã acest lucru a fost posibil datoritã bunului renume al spitalului ca angajator şi ca factor major contributor la serviciile de îngrijiri de sãnãtate din judeţ. Astfel, s-au ocupat prin concurs, posturi de medici în specialitatea ginecologie (3), neonatologie (1), recuperare medicalã (1), psihiatrie (1), anestezie (2). Începând cu data de 9 mai a.c., Spitalul Judeţean are încadrat şi un medic neurochirurg, care va opera cu un instrumentar special, comandat deja de cãtre spital.

De asemenea, s-a achiziţionat aparaturã medicalã de ultimã generaţie pentru o complexã şi modernã monitorizare a funcţiilor vitale în secţia ATI, inclusiv a gravidelor, precum şi pentru procedee moderne de chirurgie toracicã, respectiv 10 monitoare pentru funcţii vitale, 1 cardiotocograf, respectiv 1 medistinoscop, 1 sternotom. De la Ministerul Sãnãtãţii s-au primit 4 truse complete cu instrumentar operator pentru secţia obstreticã-ginecologie.

În cadrul unui bilanţ privind activitatea pe ultimele trei luni, conducerea spitalului a mai spus  cã în cadrul programului de reparaţii curente şi întreţinere s-a reparat acoperişul Pediatriei din cadrul Pavilionului Central şi s-au îndepãrtat zonele cu igrasie. S-au igienizat etajele 3, 4, 5 de la Maternitate şi s-au reabilitat grupurile sanitare. S-au efectuat igienizãri complete în secţiile ORL şi TBC.

„Toate acestea, împreunã cu dezinsecţiile şi dezinfecţiile efectuate mai insistent, repararea spãlãtorului automat de instrumentar chirurgical în blocul operator şi instalarea unei linii de sterilizare suplimentare, au dus la reducerea ratei de infecţii nosocomiale” a precizat managerul spitalului.

Compania Tetraedru Medical Consulting a preluat, la începutul anului 2011, managementul privat al spitalului.

Dupã trecerea spitalului în tutela administraţiei judeţene, Consiliul Judeţean Mehedinţi a decis ca în cazul Spitalului Judetean de Urgenţã Drobeta-Turnu-Severin, managementul sã fie asigurat de cãtre o persoanã juridicã. În urma unei licitaţii, compania Tetraedru a preluat managementul, unitatea medicalã mehedinţeanã devenind astfel prima din ţarã care a avut un management privat.

„Big Brother” la Spitalul Judeţean Mehedinţi

Numãrul de internãri prin Urgenţã la Spitalul Judeţean Mehedinţi s-a redus în ultimele luni, dupã ce conducerea unitãţii medicale a hotãrât instalarea unor camere video.

Conducerea spitalului spune cã a instalat camere video în Unitatea de Primiri Urgenţe atât pentru supravegherea activitãţii, cât şi a comportamentului personalului medical şi a pacienţilor prezenţi. Practic, în cazul în care un pacient sesizeazã faptul cã nu a fost tratat corespunzãtor ori, aşa cum au existat situaţii, cadrele medicale sunt agresate de pacienţi, aceste înregistrãri video pot ajuta la stabilirea adevãrului într-un anume caz.

În context, directorul de îngrijiri medicale al spitalului mehedinţean, Elena Bololoi, spune cã cetãţenii ar trebui sã se adreseze unitãţii de primiri urgenţe doar în cazurile grave pentru a nu aglomera acest punct vital al unitãţii medicale.

„Adresãm pe aceastã cale un mesaj cãtre populaţie pentru a înţelege faptul cã Unitatea de Primiri Urgenţe a spitalului trebuie rezervatã cazurilor grave, care nu necesitã amânare, cum ar fi accidentele rutiere, comele, accidentele vasculare, infarctele, hemoragiile masive, iar prezentarea unor persoane pentru probleme medicale minore, care normal se rezolvã de cãtre medicul de familie sau/şi specialiştii din Ambulatoriu, nu face decât sã ia din secundele atât de preţioase acordate persoanelor cu risc vital”, spune Elena Bololoi.

Pacienţii ar trebui sã se prezinte mai întâi la medicul de familie, apoi în ambulatoriul de specialitate.

„Facem un apel la înţelegerea populaţiei sã se prezinte mai întâi la medicii de familie, apoi în ambulatoriul de specialitate, iar dupã ora 15,00 la Centrul de Permanenţã din Drobeta Turnu Severin, situat pe bd. Tudor Vladimirescu, în centrul Clinic Invest, scãzând aglomeraţia din UPU şi permiţând astfel medicilor de aici sã salveze vieţi”.