Norio Inagaki sau japonezul îndrãgostit de folclor, aceasta este “minunea” pe care am întâlnit-o sãptãmâna trecutã la Şişeşti. Micuţ, simpatic, dar şi extrem de meticulos, profesorul Norio Inagaki, colindã de ani buni ţara în lung şi-n lat studiind despre tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc. Miercurea trecutã a poposit la Şişeşti unde primarul Marian Rãducan, gazdã primitoare, i-a pus la dispoziţie în Cãminul Cultural doi instrumentişti din Noapteşa (o vioarã şi un acorden) şi un grup de dansatori trecuţi puţin de 40 de ani. Timp de o orã şi jumãtate, meticulos ca un japonez a scos untul din dansatorii lui Marian, sub lumina reflectorului şi pregãtit ca un adevãrat profesionist cu douã camere de filmat aşezate pe trepiede, Norio Inagaki ştia fiecare pas al horelor româneşti. I-a luat uşor cu o Boiereascã, apoi Floricica, apoi Sârba, apoi Danţu, Bordeiaşul, Ghimpele, Frunza, Rustemul, Hora Miresei cam tot ce se joacã prin pãrţile noastre şi la toate ştia “paşii”. A rãmas plãcut surprins când a aflat cã în comuna Şişeşti mai sunt active grupuri care, de sãrbãtorile de iarnã, merg cu Vicleiul. În alte zone din ţarã acest obicei deja a dispãrut şi mai surprins fiind când a aflat cã la Şişeşti se mai gãsesc femei care îi pot reproduce obiceiul de “mormântare”  Zorile.  Ce sã mai spunem, în acestã perioadã în care cluburile şi discotecile au luat locul clasicelor baluri şi hore din zilele de sãrbãtoare… Jos pãlãria Norio Inagaki !!!

Începând de sãptãmâna trecutã comuna Şişeşti s-a îmbogãţit cu un muzeu ce poartã numele “pãrintelui” agriculturii moderne Gheorghe Ionescu Şişeşti, originar de pe aceste meleaguri. Documente, carţi, obiecte aparţinând agronomului şi profesorului Gheorghe Ionescu-Şişeşti (1885 – 1967), întemeietorul Institutului de cercetãri agronomice din Bucureşti, autor a numeroase lucrãri dedicate studierii fertilitãţii solului din ţara noastrã. Între lucrãrile de referinţã ale savantului se numarã: “Cultura grâului”, “Agrotehnica”, “Cultura porumbului” etc, dar şi alte obiecte, manuscrise, care se regãsesc în muzeul proaspãt inaugurat şi amintesc de viaţa şi cariera ilustrului înaintaş. Piesele de bazã ale acestui Muzeu sunt o salã de clasã din anul 1940, biroul şi biblioteca lui Gheorghe Ionescu Şişeşti, o mãsuţã cu 3 picioare, toate din anul 1939, “vegheate” de pe perete de tablourile pãrinţilor lui Gheorghe Ionescu Şişeşti, port popular românesc specific Vãii Coşuştei, obiecte populare uitate de cei mutaţi la oraş (roata olarului, rãzboiul de ţesut, obiecte de ceramicã ş.a.). La evenimentul organizat de Primãria Şişeşti şi Muzeul Regiunii “Porţile de Fier”, au participat prefectul judeţului Nicolae Drãghiea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Mazilu, gazde primitoare fiindu-le primarul comunei Şişeşti, Marian Rãducan, scriitorul Titu Dinuţ (un “argint” al acestor meleaguri) şi directorul Muzeul Regiunii “Porţile de Fier”, Sorina Matacã.

Sâmbãtã, pe o vreme de primãvarã autenticã, comuna Şişeşti s-a îmbrãcat în haine de sãrbãtoare. Motivul ?! Soseau în vizitã prietenii de la Mosna (Serbia), Ljubisa Jovanovici şi cei 10 colaboratori ai domniei sale, care împreunã cu inimosul primar al comunei Şişeşti, Marian Rãducan, au reuşit sã implementeze un proiect, unic prin felul sãu, în aceastã parte de ţarã şi anume colectarea selectivã a deşeurilor la nivel european. “Acest proiect, cu o valoare de 678.000 de euro, a constat în achiziţionarea unei autogunoiere, şi a 240 de containere dispuse în 60 de puncte de colectare.  În perioada urmãtoare vom achiziţiona un tractor şi o remorcã pentru colectarea deşeurilor din zonele greu accesibile cum sunt Cocorova şi Cãrãmidaru, dar şi douã prese: una pentru PET -uri şi doze de aluminiu şi una pentru tocat, mãcinat, presat şi balotat resturile vegetale şi multe altele, care vor fi transformate în peleţi, combustibil pentru centralele termice. La groapa de gunoi de la Halânga vom duce, practic, numai deşeurile menajere. Acest proiect presupune dotarea proprie în materie de servicii de salubritate, deservit deocamdatã de 3 persoane angajate, S-a achiziţionat o maşinã de colectare a deşeurilor, circa 240 de containere a câte 1.100 kg fiecare, urmeazã sã achiziţionãm o linie de prelucrat PET-uri şi cutii din aluminiu, saci pentru punctele de colectare, o maşinã pentru spãlatul containerelor. Pânã acum avem organizate 60 de puncte de colectare amplasate în toate localitãţile aparţinãtoare comunei Şişeşti”, declara, la prezentarea proiectului, primarul Marian Rãducan. „La ora actualã, proiectul este realizat în proporţie de 75%, şi pot sã vã spun cã este primul de acest gen realizat în Mehedinţi. Nu putem decât sã felicitãm administraţia localã din Şişeşti, care a înţeles ce înseamnã colectarea selectivã a deşeurilor, deoarece problema deşeurilor este una naţionalã. Vom ajuta şi vom susţine în continuare realizarea unor astfel de proiecte în orice parte a judeţului. Sã sperãm cã vor urma proiecte care sã se refere la educarea populaţiei în spiritul colectãrii şi depozitãrii selective a acestor deşeuri”, menţiona Dumitru Fota, directorul executiv al Direcţiei Dezvoltare Regionalã, Arii Protejate şi Relaţii Externe din cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi.

Suntem pe DN 67, la vreo 30 de km de municipiul Drobeta Turnu Severin şi se creioneazã un peisaj de iarnã mirific. Ne aflãm pe teritoriul comunei  Şişeşti, comunã mare ce se întinde pe o suprafaţã de 7682 ha şi are 3042 locuitori. Satele aflate în administrare sunt: Şişeşti, Ciovârnãşani, Crãguieşti, Noapteşa, Cãrãmidaru, Cocorova. Locuitorii acestei comune sunt gospodari de seamã cu îndeletniciri diverse, cum ar fi: creşterea animalelor, cultivarea terenurilor cu pãioase, viţã de vie şi pomi fructiferi, dar cu renume în zonã şi nu numai este prelucrarea  produselor  ceramice, argilã, cãrãmidã, vase de lut, comerţ.
Comuna are dovezi ale istoriei ce au fost strânse în muzee şi au fost create ca  obiective turistice Valea Coşuştei şi Valea Coşuştiţei cu fauna şi flora şi  muzeele: „Dragoş Ebetiuc” şi „Gheorghe Ionescu Şişeşti”. Ca punct de atracţie anualã deja cu tradiţie în luna mai este Festivalul Oale şi Sarmale. Frumos! Dar gata cu visarea! Revenim la drumul nostru ce trebuie sã ne ducã la Primãrie. Deşi, ai zice cã aici nu se poate întâmpla nimic, am descoperit cã era un furnicar, mai toatã lumea deszãpezea, unii în curţi, alţii pe la porţi, alţii podeţele şi de remarcat: drumul era curat, am putut circula fãrã probleme. La Primãrie echipa Eudis intrã în acţiune: este vorba despre o evaluare a echipamentelor şi apoi o prezentare de noi servicii Eudis domnului primar şi funcţionarilor primãriei.
Aveam sã aflãm multe despre activitatea ce se desfãşoarã în comunitate şi un aport important este cel adus de primarul comunei domnul Marian Ion Rãducan (foto), un gospodar de excepţie care nu a uitat trecutul şi care spune „Nu ai trecut, nu ai viitor!” Dupã o vizitã la muzeu, domnul Primar ne-a dezvãluit cã are în desfãşurare o serie de  proiecte prin care în timp vrea sa demonstreze localnicilor cã îi pasã. Dintre ele ne-a enumerat:
- colectarea selectivã a deşeurilor la nivel european, parteneri Consiliul Judeţean şi Primãria Mosna prin BRCT Timişoara;
- realizarea unui centru de informare turisticã, ce este în fazã de licitaţie;
- construirea unei sãli de sport la Liceul Gheorghe Ionescu Şişeşti;
- reconstrucţia ecologicã forestierã pe terenuri degradate în perimetrul de ameliorare Şişeşti, contract de finanţare semnat şi este în fazã de licitaţie;
- extinderea alimentãrii cu apã în satele Şişeşti şi Ciovârnãşani şi este realizatã în proporţie de 95%;
- amenajarea şi dotarea bibliotecii Şişeşti şi este în fazã de recepţie finalã şi darea în folosinţã;
- amenajarea Muzeului Gheorghe Ionescu Şişeşti fiind în fazã de dare în folosinţã;
- reabilitarea Cãminului Cultural Şişeşti este în fazã de semnare a contractului de finanţare;
- alimentarea cu apã pentru satele Cocorova şi Crãguieşti prin PRDI unde se aşteaptã semnarea contractului de finanţare;
- reparaţii capitale dar şi construcţie centralã termicã la Şcoala cu clasele I-IV Şişeşti;
- canalizare şi staţie de epurare pentru satele Şişeşti şi Ciovârnãşani;
- construire clãdire grãdiniţã cu program normal în Şişeşti prin Ministerul Educaţiei şi Învãţãmântului la care imediat ce vremea ne va permite se vor începe lucrãrile;
- Şişeşti – Moşna puncte de legãturã între cele doua localitãţi prin BRCT Timişoara (urmeazã semnarea contractului);
Acestea sunt proiectele cu finanţare europeanã, dar anul acesta mai avem de realizat din bugetul local lucrãri de reamenajare a bisericii Cocorova, asfaltarea DC 51 Noapteşa, reabilitarea Cãminului Cultural Noapteşa.
Toate aceste proiecte sunt necesare comunei şi am promis oamenilor cã voi face tot ce ştiu şi ce pot pentru a le oferi condiţii de trai decente şi pentru a se putea mândri de comuna lor.

Cei 27 de elevi din clasele I-IV ai Şcolii Primare DEALUL VIILOR  din comuna Cãtunele s-au pregãtit de mult timp pentru o surprizã pe care au realizat-o la Cãminul de bãtrâni din comuna Şişeşti, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Copiilor le plac bunicii şi bunicile fiindcã au grijã mereu de ei: îi primesc mereu cu dragoste, îi lasã sã se joace şi sã facã nãzbâtii, le dau cea mai bunã mâncare, le ţin partea când sunt certaţi de pãrinţi,  le dau sfaturi, îi laudã când ia note mari, îi apãrã când se ceartã, le dau bani la secret şi îi invitã sã revinã la ei. Dupã pãrerea mea bunicii sunt fiinţele cele mai dragi.

De aceea ideea mãmicuţei Ionela Retezeanu de a vizita cei 26 de bunici care trãiesc într-un singur loc, a fost bine primitã de pãrinţi şi de copii.

Elevii s-au antrenat de mai multe ori pentru a realiza un spectacol frumos. Cu cântece de Crãciun, cu poezii vesele, cu scurte proverbe, toate legate între ele ca o betealã rãsucitã a bradului de Crãciun.  Fiecare elev s-a transformat într-un personaj din basmele şi poveştile copilãriei noastre. Au avut costume speciale fãcute de pãrinţii lor sau împrumutate de la bãtrânii satului. Elevii au fost îmbrãcaţi în costume  gorjeneşti,  cu cãciuli, cu brâuri din piele, cu traiste ţãrãneşti şi cu cizmuliţe lustruite.

Dascãlii, pãrinţii şi persoane de bunãcredinţã s-au ocupat cu donaţiile pentru bunici. S-au strâns mai multe bunuri, îmbrãcãminte, dulciuri, alimente, încãlţãminte etc.

Elevii din clasele a II-a şi a IV-a au pictat mai multe felicitãri pentru bunici, cu  îngeraşi, îndrumaţi de profesoara de englezã Rãducan Corina şi educatoarea  Fleancu Vali.

Profesoara de Religie Ion Ionela Anişoara i-a învãţat colinde şi versuri despre Naşterea Domnului nostru IIsus Hristos. Este o persoanã sufletistã şi dinamicã, de aceea a strâns foarte multe donaţii pentru bunici.

Învãţãtoarea  Iovãnicã Nadia a rãspuns de disciplina grupului  de elevi, i-a condus în microbuz şi a avut grijã ca totul sã fie bine.

Dimineaţa s-au pregãtit cele 27 de sacoşe cu cadouri pentru bunici. Apoi ne-am  deplasat cu microbuzul şi maşinile personale ale pãrinţilor la Cãminul de bãtrâni de la Sişeşti. Am fost primiţi cu dragoste şi cu multã emoţie. Unele bunicuţe au vãrsat lacrimi de bucurie.

Am cântat, am colindat, am dat cadourile, am fãcut fotografii.

Am fost foarte impresionaţi. Am fost pentru prima datã în mijlocul unor bunici care s-au bucurat de tinereţea noastrã. Un bunic ne-a spus cã am realizat un arc peste timp între 2 generaţii: una la apusul vieţii şi alta la rãsãritul ei. Unul dintre copii m-a  întrebat dacã a avut dreptate. I-am spus cã bunicul a rostit cuvinte pline de înţelepciune. Aşa cã am decis sã intitulez aceastã scrisoare cu vorbele bunicului.

La acţiune au participat urmãtorii oameni de bunã credinţã ca sponsori:

· Pãrinţii elevilor din comuna Cãtunele;

· Binecredincioşii Parohiei Motru;

· Cadre didactice din comuna Glogova şi Motru.

Tuturor le mulţumim din suflet !

A consemnat,

Învãţãtor: Vasile Georgeta,

ªcoala Primarã Dealul -Viilor, Comuna Cãtunele, judeţul Gorj