Dupã o serie de eforturi susţinute, pe mai multe direcţii de acţiune, Serbia a primit undã verde din partea liderilor statelor membre, reuniţi la Bruxelles, în cadrul Consiliului bianual, pentru a demara oficial negocierile de aderare la marea familie a Uniunii Europene. Minoritatea româneascã din Timoc îşi pune speranţe în visul european al Serbiei.

Ceea ce în urmã cu doar doi sau trei ani pãrea doar un vis frumos, începe acum sã se contureze. Una câte una, fostele republici iugoslave fac pasul cãtre marea familie europeanã. Dupã aderarea Croaţiei, UE are acum 28 de state membre, iar cel de-an douãzecişinouãlea va fi Serbia, vecinul nostru de la sud de Dunãre. Aderarea, în câţiva ani la UE, cel mult cinci ani, dupã toate probabilitãţile, va însemna o garanţie a respectãrii mai multor drepturi, printre care şi dreptul la afirmarea identitãţii culturale, religioase şi lingvistice al minoritãţii româneşti din Valea Timocului, precum şi o garanţie cã fraţii noştri de aici îşi vor putea trimite copii la şcoalã pentru a învãţa limba maternã. Procesul este unul ireversibil, indiferent de nenumãratele piedici ce vor mai exista, iar românii din aceastã zonã ştiu foarte bine acest lucru. Protocolul privind minoritãţile, semnat la Bruxelles între România şi Serbia precizeazã expres asumarea de cãtre Belgrad a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minoritãţilor naţionale, informeazã, pe de altã parte, Ministerul Afacerilor Externe român. Potrivit MAE, „semnarea acestui protocol este rezultatul demersurilor repetate şi insistente ale României pentru stipularea unor mãsuri concrete de protejare a drepturilor şi identitãţii persoanelor aparţinând minoritãţii române din Republica Serbia, inclusiv a persoanelor aparţinând acestei minoritãţi din Valea Timocului”.

„Este un proces ireversibil!”

   Liderul Iniţiativei Românilor din Serbia (IRS), Boian Barbucici, spune cã aştepta de mult acest moment istoric şi cã de acum înainte nu mai este cale de întors. „Semnalul dat de UE este unul important şi pentru noi cei care reprezentãm minoritatea româneascã, deoarece sub umbrela europeanã am putea şi noi avea garanţia cã ne vor fi respectate drepturile fundamentale, la fel ca oricãrei minoritãţi naţionale din orice alt stat membru al UE. Poate cã acea coincidenţã potrivit cãreia Serbia a primit vestea cea mare în aceeaşi zi cu aderarea efectivã a Croaţiei, este un semn de noroc, iar UE a înţeles faptul cã Serbia are un viitor european. Apartenenţa la marea familie europeanã impune un anagajament fundamental din partea ţãrii noastre, iar respectarea regulilor, odatã cu accederea în UE, este obligatorie. Pe de altã parte, am mare încredere în autoritãţile din ţara mamã, care vor insista în continuare pe respectarea condiţiilor impuse în acea istoricã zi de 2 martie 2012. Nu ne vor uita, iar acum vom fi şi noi la aceeaşi masã cu România”, a declarat preşedintele IRS, Boian Barbucici.

Un început de drum

   Dupã cum ne explicã liderul IRS, plecând de la faptul cã acum Comisia Europeanã a decis începerea negocierilor de aderare cu Serbia, cel târziu pânã la 1 ianuarie 2014, statul român trebuie sã vinã cu un plan foarte detaliat şi etapizat de îmbunãtãţire a drepturilor minoritãţii româneşti din Serbia, plan care sã fie implementat pe durata negocierii capitolelor cu Serbia. „Obiectivul principal este acela, ca la momentul aderãrii Serbiei, comunitatea româneascã din Serbia (toatã, nu doar Voivodina) sã aibã drepturi similare cu cele pe care le au minoritãţile naţionale din România, iar aceste drepturi sã fie implementate în viaţa realã, nu doar introduse în textele unor acorduri. Şi ar mai fi ceva: UE ne-a întins o mânã, ţara mamã la fel, dar noi trebuie sã devenim mai uniţi ca niciodatã şi sã formãm o federeaţie puternicã împreunã cu toate asociaţiile româneşti de aici!”, a mai precizat Barbucici.

Românii din Valea Timocului şi-au vãzut împlinit primul vis legat de afirmarea identitãţii lingvistice din ultimii 200 de ani, dupã ce autoritãţile şcolare din Serbia au acceptat primul proiect experimental de învãţare a limbii române cu elemente de culturã naţionalã, în 13 şcoli din comunele Bor, Zajecear şi Negotin. Urmeazã o anchetã a Ministerului Educaţiei, dupã care noul an şcolar 2013 – 2014 ar putea aduce fraţilor noştri mult aşteptatele ore de limba maternã în şcoli.

Proiectul pilot de studiere a limbii române cu elemente de culturã naţionalã în şcolile din Valea Timocului – Serbia a început în luna aprilie, dupã ce autoritãţile de la Belgrad au ales câteva şcoli din oraşele Bor, Zajecear şi Negotin, iar Consiliul Naţional al Minoritãţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS) s-a implicat în pregãtirea proiectului. În prealabil, înainte de începerea efectivã a cursurilor, în Timoc a avut loc şi o vizitã a Înaltului Comisar OSCE pentru Minoritãţi Naţionale, Knut Vollebaek, iar în zonã a apãrut prima organizaţie profilatã expres pe sprijinul pãrinţilor români care vor introducerea în şcoli a limbii române – Asociaţia Pãrinţilor care doresc limba românã în  şcoli pentru copiii lor „Sandu Timoc”, o asociaţie condusã de doamna Jasmina Glişici. Este adevãrat cã proiectul a fost privit cu scepticism la început, nimãnui nevenindu-i sã creadã cã dupã aproape 200 de ani de asimilaţie ar putea sã aparã semne de normalitate. Proiectul pilot a fost programat pentru un numãr de 13 şcoli din Bor, Zajecear şi Negotin, antrenând peste 600 de copii. Fireşte cã pe parcurs au apãrut o serie de imperfecţiuni şi stângãcii, iar o parte din copii s-au retras, fie din cauza programului şcolar încãrcat, fie din cauza distanţelor pe care trebuiau sã le parcurgã din satele de domiciliu pânã la şcoala din oraş, însã ideea în sine şi deschiderea autoritãţilor şcolare de la Zajecear şi Belgrad s-a dovedit un pas uriaş înainte. „Dupã mai mulţi ani de discuţii şi încercãri, respectiv luni întregi de pregãtire, ziua de vineri, 5 aprilie 2013, va rãmâne scrisã cu litere de aur în memoria neamului românesc din Serbia. Un vis secular a devenit realitate. Sute de elevi ai şcolilor generale din oraşele Negotin, Zajeèar şi Bor sunt încadraţi în proiectul pilot privind introducerea limbii române cu elemente ale culturii naţionale ca obiect de studiu facultativ”, scria în aprilie 2013 secretarul general al CNMNRS – Marcel Drãgan în ziarul „Libertatea” din Pancevo – Voivodina.

Începutul

Dupã momentul istoric al discuţiilor oficiale de la Bruxelles dintre România şi Serbia consemnat la 2 martie 2012, ideea studierii limbii materne în şcoli de cãtre românii din Valea Timocului a început sã capete conturul unui vis realizabil. Primele coordonate au fost trasate de cãtre liderul Asociaţiei pentru Cultura şi Tradiţia Rumânilor „Dunãrea” din Kldovo – Tihan Matasarevici, care a reuşit sã rãzbatã prin hãţişul legilativ şi sã obţinã aprobãrile necesare atât de la Ministerul Educaţiei din Serbia, cât şi de la Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear, pentru a încrie la şcoalã 155 de copii, de la pãrinţii cãrora a obţinut semnãturi. Din pãcate, la Kladovo nu a fost aprobatã introducerea proiectului pilot, însã toatã lumea a înţeles faptul cã aici a început materializarea unui vis secular al fraţilor noştri. Coincidenţa a fãcut ca pe data de 5 aprilie 2013, atunci când a fost inaugurat proiectul, la Donji Milanovac, sã se desfãşoare Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români la care a fost prezent şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David. Pe 5 aprilie 2013, elevii de la Şcoala „Desanka Maksimoviæ” din Zaiecear s-au bucurat de întâlnirea cu ministrul Cristian David, cu Excelenţa Sa ambasadorul Daniel Banu şi cu consulul general al României la Zaiecear, Iulian Niţu. Delegaţia României a avut întrevederi şi cu  şeful Inspectoratului Şcolar din Zaiecear, Dragoslav Mariæ, respectiv cu reprezentanţii Consiliului Naţional Român, Marcel Drãgan şi Anişoara Ţãran, precum şi cu Doru Ursu, prezent în numele Institutului de Culturã al Românilor din Voivodina. Cu aceastã ocazie, ministrul român şi-a exprimat satisfacţia pentru începerea realizãrii proiectului amintit, precum şi convingerea cã de la toamnã limba românã se va învãţa într-un numãr şi mai mare de şcoli. Cu toţii au asistat la o orã de limba românã predatã de profesoara Rodica Ţãpârgea. Ministerul Educaţiei din Serbia a aprobat derularea proiectului în duratã de douã luni şi jumãtate. De altfel, pentru participarea în cadrul acestui proiect au fost anunţaţi 895 de elevi ai şcolilor generale şi 626 de elevi ai şcolilor medii. Fiind vorba de un proiect pilot, nu a fost posibil sã fie încadraţi cu toţii. La întâlnirea cu Vesna Fila, adjunctul ministrului pentru Învãţãmânt al Republicii Serbia, s-a stabilit cã, în cadrul acestui proiect, primii paşi spre învãţarea limbii române îi vor face 420 de elevi din 13 şcoli elementare (plus şcolile lor afiliate) din Bor, Zaiecear şi Negotin, iar cursurile sã fie ţinute de profesori din Voivodina, care se vor deplasa în zonã o datã pe sãptãmânã. Este vorba de 6 profesori de limba românã şi 2 coordonatori pe clase, cu licenţã. A urmat organizarea acestor cursuri, stabilirea unei programe intensive sau a unui plan de activitate. Profesorii au cãzut de acord ca, împreunã cu d-na Elena Cojocar, sã fie pregãtit materialul didactic. Administraţia Şcolarã din Zaiecear a stabilit orarul şi au fost formate grupele de elevi. S-au format 8 grupe în Zaiecear unde au predat 4 profesori (Rodica Ţãpârdea, Romaniţa Glanda Crãciun, Firuţa Blaj şi Elena Modoşanov), 6 grupe la Bor cu 3 profesori (Elena Cojocar, Olimpiu Bugar şi Norica Raşa), toţi cu câte 4 ore, iar la Negotin 3 grupe şi un profesor (Anişoara Ţãran) cu 6 ore.

Speranţe şi nemulţumiri

Liderii comunitãţii româneşti din Timoc aşteaptã acum cu sufletul la gurã rezultatele anchetei Ministerului Educaţiei şi fireşte întroducerea limbii române în şcoli de la 1 septembrie 2013, odatã cu începutul noului an şcolar. Fiind primul proiect de acest fel, pe parcursul derulãrii lui au apãrut şi unele imperfecţiuni, legate de organizare, dar şi abandonare din parte copiilor, însã liderii comunitãţii spun cã proiectul a tras primul semnal pozitiv şi cã a adus primii paşi înainte spre normalizarea respectãrii drepturilor românilor din aceastã zonã. Dragoslav Marijacici – liderul PDRS Şipikovo a precizat: „Au apãrut pe parcurs probleme, în special legate de transportuil elevilor din zonele rurale cãtre şcolile organizate doar în cele trei oraşe, iar câţiva copii au renunţat, dar eu cred cã acum nu mai e cale de întoarcere şi din toamnã vom avea cursuri în şcoli”. Tihan Matasarevici spune cã „indiferent de problemele apãrute pe parcurs, e primul proiect de acest fel şi trebuie luatã partea bunã a proiectului, adicã deschiderea autoritãţilor sârbe şi faptul cã nu mai existã cale de întoarcere”. Fostul vicepreşedinte al PDRS, Novica Niagoievici spune şi el cã este un pas înainte: „Este bine cã s-a deschis un drum, dar trebuie sã insistãm ca el sã continue şi sã avem ore de limba românã în şcoli!”.

Romeo Crîşmaru

Elena Bãsescu considerã România un model de respectare a drepturilor minoritãţilor

La finele sãptãmânii trecute, la Biblioteca Judeţeanã „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, a avut loc cea de-a treia dezbatere din cadrul campaniei de cunoaştere a românilor de peste Dunãre, intitulatã „Învaţã despre românii din Serbia”.

Proiectul se deruleazã pe parcursul unui an de zile şi prevede o serie de cursuri, dezbateri, mese rotunde şi seminarii despre istoria, geografia, cultura, tradiţia, spiritualitatea şi obiceiurile românilor din Valea Timocului. Sunt antrenaţi oficialitãţi din România şi Serbia, reprezentanţi ai ministerelor de resort, europarlamentari români, profesori universitari, studenţi, istorici şi, nu în ultimul rând, jurnalişti, organizatorii fiind Asociaţia Studenţilor Timoceni în parteneriat cu Biblioteca Judeţeanã, Consiliul Judeţean Dolj şi cotidianul regional „Cuvântul Libertãţii”. Tema dezbãtutã a fost „Obiceiurile şi tradiţiile românilor din Valea Timocului şi Banatul Sârbesc”, iar invitaţii speciali ai au fost europarlamentarii români Elena Bãsescu şi Marian Jean Marinescu, precum şi deputatul Eugen Tomac, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaţilor. La dezbatere au fost prezenţi şi lideri ai comunitãţii româneşti din Valea Timocului, precum Tihan Matasarevici – preşedintele Asociaţiei  pentru Cultura şi Tradiţia Rumânilor „Dunãrea” din Kladovo şi Zavişa Jurj – preşedintele Asociaţiei Culturale „Ariadnae Filum” din Bor. Cea mai emoţionantã intervenţie a aparţinut pãrintelui Boian Alexandrovici, care a venit special de la Negotin pentru aceastã dezbatere şi cu lacrimi în ochi a cerut ca ţara mumã sã nu-i pãrãseascã acum pe românii din Valea Timocului.

„România, un model de respectare a drepturilor minoritãţilor”

Elena Bãsescu a arãtat cã, în calitate de europarlamentar, a abordat subiectul în numeroase intervenţii în Parlamentul European şi a criticat actualul executiv susţinând cã nu are o strategie pentru românii din afara graniţelor. „În primul rând doresc sã vã mulţumesc pentru invitaţia de a lua parte la aceastã dezbatere având în vedere cã protejarea minoritãţilor etnice mã preocupã în mod deosebit. În calitate de europarlamentar am susţinut în repetate intervenţii necesitatea ca românii din statul vecin sã fie respectaţi exact aşa cum prevede legislaţia în materie privind protecţia minoritãţilor naţionale în Europa. Guvernul USL nu are o strategie clarã şi mãsuri concrete pentru românii care locuiesc şi muncesc peste hotare. Nu este numai datoria autoritãţilor sã se preocupe de protecţia minoritãţilor naţionale, este şi datoria noastrã, a europarlamentarilor, a celor care reprezentãm România la Bruxelles”’, a declarat europarlamentarul PDL. Elena Bãsescu a mai spus, de asemenea, cã modelul pentru susţinerea minoritãţilor din România poate fi implementat şi în Serbia şi cã românii din Valea Timocului ar trebui sã se bucure de aceleaşi drepturi şi libertãţi ca şi etnicii români din Serbia.

„Se încearcã o despãrţire a comunitãţii româneşti”

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a spus cã a avut ocazia sã meargã în Valea Timocului şi a rãmas plãcut surprins de faptul cã în regiune s-au pãstrat tradiţiile româneşti şi limba românã. Referitor la situaţia românilor din Serbia, el a pledat pentru eforturi comune pentru înfiinţarea de instituţii de învãţãmânt cu predare în limba românã dar şi o bisericã ortodoxã. „Din pãcate situaţia de acolo nu este bunã, pentru cã sârbii încearcã sã despartã comunitãţile românã şi vlahã, cu toate cã sunt toţi români. Trebuie insistat sã existe şi în aceste locuri şcoalã în limba românã şi bisericã ortodoxã în care sã se vorbeascã româneşte. Acestea sunt condiţii de bazã pentru pãstrarea identitãţii comunitãţii române din Serbia. De altfel, Serbia trebuie sã înţeleagã cã trebuie sã acorde respectul cuvenit minoritãţilor naţionale dacã îşi doreşte sã intre în Uniunea Europeanã’’, a precizat Marinescu.

„Ni s-au fãcut multe nedreptãţi!”

Pãrintele Boian Alexandrovici, protopopul Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Romane de „Dacia Ripensis” a rostit un discurs emoţionant: „Eu cred cã nu existã popor în zona asta şi în întreaga Europã, la care i s-au fãcut mai multe nedreptãţi decât poporul român. Acum îi este la cineva fricã pentru ca suntem mulţi. Dar pentru ce le e fricã? Noi suntem popor paşnic. Dar, vã spun, acum poate de mai multe ori dau vreo declaraţie mai durã, dar gândiţi-vã, dacã sunteţi o oaie, ori trei oi înconjurate cu 300 de lupi. Noi nu putem sã tãcem la asta ce ni se face acum. Ei spun cã nu sunt români aici, cã sunt vlahi. Lasaţi-ne voi pe noi, ãia care zic cã sunt vlahi, nu sunt români, e treaba lor. Sã nu înveţe româna…”