Obiectiv Mehedinţean » şcoală

În centru este… Biserica de Pr. Sever Negrescu

autor — Sun, 06 Sep 2015 06:39:12 +0000

În centru este… Biserica de Pr. Sever Negrescu

Şi în aceastã varã Parohia noastrã a desfãşurat, între hramurile Bisericii (Sf. Ilie şi Sf. Maria Mare), activitãţi cu tinerii în cadrul celei de a 19 a ediţii a Şcolii Parohiale de Varã. Cei 83 de copii din Eşelniţa şi din alte locuri (Timişoara, Tulcea, Herculane, Reşiţa), împãrţiţi pe grupe de vârstã şi Cercuri de activitãţi, coordonaţi de oameni dornici a (re)da un sens tinereţii (Wolf Selfida, Moacã Elisabeta, Cionca Oana, Tîrcã Clara, Radu Rodica, Cherescu Carmen, Anineanu Mihai, Pãunescu Mircea) s-au bucurat de o altfel de Şcoalã.
Ca preot iniţiator al acestei manifestãri parohiale sunt convins cã tinereţea nu se epuizeazã în sãvârşirea unor acţiuni prevãzute de un program (tipic), dar, pentru a deveni o permanenţã a Bisericii şi a şcolii, tinereţea are nevoie de simţire şi trãire. Pe drumul parcurs de Acasã la Şcoalã sau la Bisericã, copiii întâlnesc de la câini vagabonzi la motoare turate la maxim, de la boxe asurzitoare la înjurãturi pentru toate categoriile (de la cei vii la cei morţi, trecând chiar la sfinţi).
La pelerinajul de la mânãstirea Sfânta Ana, un tânãr aspirant la statutul de ziarist refuza sã intre în ctitoria ziaristului Pamfil Şeicaru. Întrebat, a rãspuns repede, crispat, dar simplu şi sincer: nu mã simt confortabil în Bisericã. Acesta este adevãrul, copiii noştri nu se mai simt confortabil la Şcoalã şi în Bisericã. Confortul lor a devenit minciuna, înjurãtura, vacarmul. Pãcat de tinereţile tale, spune câte un bãtrân, în şoaptã ce-i drept, când vede un copil trecând pe drum, nerostind românescul Sãrut mâna! Pãcat de sensibilitatea tinerilor, aş zice eu cel care observ cã existã (la Cercul de activitãţi literare, citindu-le câteva zeci de poezii, copiii au stabilit podiumul: locul I, Mama, de Al. Depãrãţeanu; locul II, Pe role, de Ana Blandiana; locul III, Cerbul, de Savatie Baştovoi).
Mai observ cã, şi aici trag un semnal de alarmã, sensibilitatea copiilor este eronat direcţionatã. Niciodatã tineretul nu a fost atât de mult derutat ca astãzi. Îmbolnãvit, socializarea a devenit marca înstrãinãrii de tot şi de toate, tineretul unei comunitãţi ajunge sã trãiascã doar virtual (deloc virtuos): duşi în drumeţie prin sat, în cãruţe, unii pentru prima datã, tinerii nu-şi mai (re)cunoşteau strãzile, uliţele, cimitirele (ce se aflã în acestea), nu ştiau rostul clopotelor din turla Bisericii, mulţi nu cunoşteau cã pe raza comunitãţii fiinţeazã o Fabricã de jucãrii (mulţumim pe aceastã cale domnului director Cristian Dascãlu pentru cadourile oferite).
Dar, rãul cumplit este altul, dezorientarea totalã vine din altã parte (deşi tot din interior). Parafrazându-l pe Georgios Mantzaridis, putem afirma cã ţinta tinereţii este trecerea de la interes la caracterul dezinteresat: astãzi oamenii servesc drept instrumente pentru realizarea unor scopuri ce se aflã în afara lor (Ed. Bizantina, 2006, p. 191). Întrebaţi de ce nu mai vin la Şcoala Parohialã, unii tineri au rãspuns: pentru cã avem alte scopuri mai înalte, suntem volun – tari! Aflând acest rãspuns m-am întristat şi am înţeles dezorientarea sãrmanilor tineri. Ei n-au nicio vinã. Vinovaţi suntem noi, ceilalţi, cei care am crezut cã o comunitate (indiferent cum s-ar numi ea) este în centru pentru cã are Centru. Centrul oricãrei comunitãţi a fost întotdeauna Biserica. Astãzi se cautã alte centre pentru a descentra o realitate, o moştenire. Pãcat. Arãtaţi-mi un astfel de proiect, finanţat cu bani grei, care pomeneşte o singurã datã termenii Bisericã, Credinţã. Scoând aceste realitãţi din sfera adevãrului nu poţi vorbi de nicio moştenire.
Pe vremea comunismului tinerii erau ţinuţi, brutal, la distanţã de Bisericã; Astãzi sunt îndepãrtaţi de Bisericã în mod viclean şi… voluntar.
Şcoala Parohialã de Varã Eşelniţa nu s-a vrut un proiect sau un simplu demers al Bisericii. Iatã, vizionar, de la distanţã, cum este aceastã realitate perceputã de un mare Om, Ana Blandiana: Şcoala de Varã, al cãrui program din acest an l-am primit, mi se pare o adevãratã operã. Este pentru mine o mare bucurie sã descopãr o asemenea dãruire, care, din pãcate nu este regula, ci excepţia în lumea noastrã. Dumnezeu sã vã dea puterea şi curajul de a nu renunţa sã vã treceţi sufletul şi chemarea în sufletele celorlalţi, cu speranţa cã vor ajunge astfel în viitor. (26 iulie 2015, Bucureşti).
Sunt convins cã viitorul tinerilor noştri trece, iarã şi iarã, prin tinda Sfintei Biserici, cã Aceasta rãmâne centrul oricãrei comunitãţi.

VOLOIAC – sate, şcoli, dascãli

autor — Thu, 30 Apr 2015 07:54:04 +0000

Este bine de ştiut ca oamenii din Voloiac, şi nu numai, sã cunoascã cât mai multe date din istoria acestor locuri, din trecutul lor mai îndepãrtat sau mai apropiat. Dupã apariţia lãcaşurilor de cult, a fost rândul şcolilor sã ia fiinţã în satele locuite aşa cum reiese din documente.
Acum aproape 177 de ani, mai precis pe 10 noiembrie 1838, a luat fiinţã şcoala primarã din satul Lacu, având drept candidat de învãţãtor pe Gheorghe Negulescu şi un numãr de 17 elevi.
Interesul pentru carte era redus iar greutãţile materiale apãsau pe umerii sãtenilor şi de aceea frecvenţa puţinilor elevi era destul de scãzutã.
În plus, autoritãţile acelor vremuri, de teama propagandei revoluţionare duse de învãţãtori, au fãcut presiuni pentru închiderea şcolilor. Aşa se face cã şcoala din satul Lacu şi-a încetat activitatea în anul Revoluţiei de la 1848, redeschizându-se în anul 1908, dupã mai bine de 60 de ani, când l-a avut învãţãtor pe Constantin I. Popescu, iar în cele patru clase primare erau cuprinşi 74 elevi, dintre care 33 au rãmas neşcolarizaţi. Şcoala a funcţionat într-un local numit ,,Casa împãrãteascã” şi în “Casa de Sfat” pânã în anul 1934, când s-a mutat într-un local nou, construit din lemn pe un teren aflat la marginea drumului şi unde boierul Tãpîrdea avea, la fereastra şcolii, oborul de vite.
Aici a vãzut lumina zilei, a crescut şi a învãţat cunoscutul profesor de istorie de mai târziu C.A. Protopopescu, stabilit ulterior în Strehaia şi care a fost un reper de culturã şi profesionalism al vremurilor sale. În perioada întreruperii cursurilor şcolare, între anii 1848 şi 1908, copiii din acest sat mergeau sã înveţe carte la şcolile din satele Ruptura şi Voloiac. Din nefericire Satul Lacu nu mai are nici astãzi şcoala primarã, copiii venind la Voloiac sau chiar la Ciochiuţa, spre nemulţumirea locuitorilor.
Dintre învãţãtorii cunoscuţi care au predat elevilor din acest sat, de-a lungul anilor, menţionez pe Ion Croitoru destoinic fiu al satului Lacu, astãzi decedat, preocupat în lunga carierã didacticã şi de activitãţile sportive cu elevii şi tinerii satului. Tot aici îi amintesc şi pe soţii Lucia şi Ion Diaconescu, ea decedatã iar el aflat în preajma vârstei de 80 de ani. Cu patru zile mai târziu, adicã la 14 noiembrie 1838 a luat fiinţã şcoala din Voloiac, care a avut aceiaşi soartã în anul 1848, numai cã spre deosebire de cea din satul Lacu, aceasta s-a reînfiinţat în anul 1857, nemaiavând momente de întrerupere, iar pentru o lungã perioadã de timp a primit şi elevii din satul Lacu. De la reînfiinţare în 1857 a Şcolii din Voloiac şi pânã în anul 1890 nu se mai cunosc date amãnunţite datoritã pierderii integrale a arhivei sale. Totuşi documentele vremii atestã cã în anul şcolar 1890/1891 Şcoala din Voloiac îl avea ca învãţãtor pe strãbunicul meu Ioan I. Drãghici, care a mai funcţionat cu siguranţã şi în anii şcolari urmãtori.
Despre socrul sãu, bunica îmi povestea când eram mic, cã a fost un institutor ce, înainta pe loc, adicã datoritã anilor la catedrã, a rezultatelor obţinute cu elevii şi a altor activitãţi organizate, era avansat direct prin obţinerea unor grade didactice şi gradaţii. Ştiu din discuţiile purtate, cã acesta a funcţionat ca învãţãtor al şcolii Voloiac şi înainte de 1890. O dovadã cã a mai funcţionat şi dupã 1891, îl constituie un document scris în 1895, care reprezintã un avertisment dat de învãţãtorul Ion I.Drãghici, mamei elevului Protopopescu D. Dumitru din “cãtuna” Lacu, pentru cã fiul sãu avea multe absenţe nemotivate şi riscã sã fie pedepsit conform regulamentului şcolar de atunci. Elevul amintit era frate cu bunicul cunoscutului şi regretatului profesor C. A. Protopopescu. Şcoala din Voloiac avea atunci 50 de elevi în cele patru clase primare.
O certitudine documentarã este faptul cã în anul scolar 1937/1938, învãţãtorul şcolii Voloiac era bunicul meu Constantin I. Drãghici, care îşi fãcuse mai înainte ucenicia la şcoala din Cernaia. În acel an şcolar şcoala Voloiac avea şapte clase şi peste 126 de elevi, procentul de promovare fiind unul pozitiv. La sfârşitul acelui an şcolar, Şcoala Voloiac împlinea 100 ani de la înfiinţare, bunicului meu revenindu-i onoranta misiune de a sãrbãtorii centenarul şcolii la catedrã, având atunci 51 de ani.
Peste 50 de ani, adicã în 1988, şcoala din Voloiac împlinea 150 de ani de la înfiinţarea sa, iar printre cadrele didactice care se aflau atunci în funcţie s-au numãrat nu mai puţin de 4 cu numele Drãghici, enumerându-i aici pe: Constantin Drãghici – profesor de limba românã, Cornelia Drãghici, soţie şi profesoarã de istorie-filozofie, astãzi amândoi pensionari, Valentin Drãghici – profesor de educaţie fizicã şi sport, aflat în funcţia de director al şcolii şi în prezent, soţia sa Sabina Drãghici – învãţãtoare.
Am omis puţin ordinea fireascã a lucrurilor şi este cazul sã amintesc cã bunicul meu a avut un frate mai mic – Petre Drãghici şi el învãţãtor, care şi-a întemeiat familia în satul Ciochiuţa, unde a funcţionat mulţi ani. Consider cã am o datorie moralã sã deschid în faţa locuitorilor comunei Voloaic, paginile trecutului şi prezentului familiei Drãghici, pentru cã generaţiile viitoare care ne vor urma sã cunoascã câţi şi ce figuri marcante au existat în familie. Tradiţia familiei continuã şi mai viguros pentru cã 4 membri tineri sunt profesori în Craiova, judeţul Dolj, enumerând pe: Ovidiu Drãghici, fiul meu cel mic care în 1995 îşi începea cariera de învãţãtor la Şcoala Cotoroaia, comuna Voloiac, astãzi cadru didactic universitar al Facultãţii de Litere din Craiova, doctor în filozofie al Universitãţii din Cluj Napoca cu ,,summa cum laudae” şi soţia sa Claudia Drãghici – profesor de limba românã la Colegiul Naţional Pedagogic ,,Ştefan Velovan” tot din Craiova. Copiii fratelui meu Valentin, Cosmin Drãghici şi Lavinia Drãghici, ambii profesori de limba românã în aceeaşi localitate. Inteligenţa şi harnica Lavinia s-a specializat, când era studentã, la Universitatea din Lille – Franţa în limba francezã, cea care i-a devenit a doua limbã “maternã” practic.
În anul 1948, anul reformei învãţãmântului cursurile Şcolii din Voloiac erau frecventate de 170 de elevi din clasele I-VIII, sub conducerea învãţãtorului Ion Enescu, familie care a dat Voloiacului trei învãţãtori cu acelaşi nume, astãzi îşi desfãşoarã activitatea ca titular mezinul Ion Enescu, fiul lui Ion Enescu şi nepotul celuilalt Enescu Ion. Se cunoaşte cu precizie cã şcoala din satul Ruptura s-a înfiinţat la 19 noiembrie 1848, desfinţându-se peste 10 ani din aceleaşi motive ca cele din satele Lacu şi Voloiac, dar s-a reînfinţat în 1857 când l-a avut ca învãţãtor pe Gh. I. Giurumescu.
În anul 1860 elevii şcolii primare din acest sat primeau daruri câte o carte, din partea institutorului superior de atunci Ion Gh. Ruptureanu, cu siguranţã originar din Ruptura. Ca o constatare a stãrii materiale a învãţãtorilor din acele vremuri ale anului 1900, aceştia primeau câte 570 lei anual dintre care 300 lei erau bani efectiv, la care se adãugau 48 de lei scutire de taxã faţã de stat, 30 lei scutire faţã de comunã, 192 de lei scutire de clacã şi 35 de duble în bucate. Din nefericire nici astãzi învãţãtorii şi profesorii nu beneficiazã de salarii adecvate muncii lor şi nu au facilitãţi din partea statului, ca multe categorii sociale. Poate cã viitorul va aduce o reaşezare a valorilor intelectuale şi vor primi recunoaşterea meritelor cuvenite nobilei meserii.
Nu pot sã trec cu vederea cã la Şcoala din satul Ruptura, alãturi de noi, a funcţionat mai bine de 20 de ani şi familia profesorilor Elena şi Ion Gheorghiţã, ea profesoarã de matematicã, el de biologie-agriculturã. Vor rãmâne în memoria celor ce i-au cunoscut, ca doi merituoşi şi pasionaţi dascãli. La aceeaşi şcoalã au funcţionat câţiva ani şi învãţãtoarele Iulia şi Rodica Enache, precum şi Rãceanu Aurora, primele fiice de preot, ultima nepoata preotului Miloteanu din Valea Bunã.
Din nefericire în anul 2002, Şcoala din satul Ruptura a fost cuprinsã de valul reducerilor forţate şi nejustificate al şcolilor rurale, aceasta fiind desfinţatã.
În locul celor trei clãdiri folosite pentru clasele I-VIII au rãmas paradisuri de vegetaţie ce au pãtruns peste tot, de parcã ar fi luat locul profesorilor şi elevilor, creând o dezolantã şi dureroasã privelişte.
Fac o parantezã şi amintesc cã la Şcoala Voloiac a funcţionat ca profesoarã de matematicã cu mai bine de 60 de ani în urmã, sora mai micã a mamei mele, Popescu Marieta, cãsãtoritã ulterior cu profesorul de biologie-geografie Cherciu Nicolae, din satul Lacu, ajuns directorul şcolii şi inspector şcolar al raionului Strehaia din acele vremuri.
Cât priveşte celelalte sate, şcoalã a avut şi satul Sperleşti, desfinţatã nedrept în 1986, al cãrui dezolant schelet se înalţã şi astãzi fãrã viaţã. Cadrele didactice care au funcţionat la aceastã şcoalã au fost regretatul învãţãtor Saidac şi ulterior mult mai tânãrul Gheorghe Bãloi. Şcoala din satul Cotoroaia a fost construitã provizoriu în anul 1907 pe un teren de 600 mp. Dupã anul 1965 şcoala a fost construitã din beton şi cãrãmidã pe un teren alãturat unde se aflã şi astãzi şi care strigã puternic cã trebuie reabilitatã. De aici a plecat ca profesor de matematicã la Drobeta Turnu Severin Ion Moraru, pe care l-am cunoscut destul de bine mai ales în mandatul 1992-1996, când ambii eram primari, eu la Voloiac iar el al municipiului Drobeta Turnu Severin. Astãzi şcoala primarã Cotoroaia este bine populatã având grupã de grãdiniţã şi un post de învãţãtor, cu Cernãianu Elena şi Turcu Ion pe post de cadre didactice.
A mai rãmas satul Valea Bunã, cel care nu a avut pentru început şcoalã primarã proprie, elevii de aici învãţând mai întâi la Şcoala din Cernaia, beneficiind de local propriu în jurul anului 1965, când avea douã posturi de învãţãtori. Din acest sat provine familia profesorului Constantin Dãnciulescu, fost profesor şi director al Şcolii din Voloiac şi soţia sa Elisabeta Dãnciulescu, astãzi pensionari aproape octogenari.
La şcoala din sat funcţioneazã ca învãţãtor fiul lor cel mic Gheorghe Dãnciulescu, educatoare fiind Popescu Maria. Fiul cel mijlociu Romeo Dãnciulescu este învãţãtor la şcoala din Strehaia. Tot din acest sat a plecat şi cunoscutul avocat Pompiliu Drãghici, astãzi profesor universitar al Facultãţii de drept din Craiova.
Nu pot sã-l omit nici pe Teodor Abagiu care cu mulţi ani în urmã a fost profesor la Şcoala din Voloiac, astãzi veritabil ziarist şi director al sãptãmânalului ,,Obiectiv Mehedinţean”. Ar mai trebui amintite aici şi profesoarele pensionare acum Tudorica şi Elisabeta Dãnciulescu, precum şi familia Sevastiţa şi Florin Bãlulescu, astãzi cadre didactice la şcoala din Strehaia. Spre bucuria locuitorilor comunei, satul de centru Voloiac beneficiazã de un local modern de şcoalã, cu dotãri corescunzãtoare, finalizat în anul 2003 când mã apropiam de încheierea celui de-al treilea mandat de primar.
Sala de calculatoare şi internetul asigurã modernul zilelor noastre, iar terenurile de fotbal şi handbal, precum şi gardul împrejmuitor din ciment fac priveliştea mai plãcutã.
Şi pentru ca similitudinea sã fie aproape perfectã, am spus cã acum peste 125 de ani învãţãtorul Şcolii Voloiac a fost strãbunicul Ioan I. Drãghici, astãzi la aceastã şcoalã mai funcţioneazã fratele Valentin şi soţia Sabina Drãghici, aflaţi aproape de încheierea nobilei cariere didactice.
Aceasta este istoria învãţãmântului din comuna Voloiac de la începuturile sale şi pânã în prezent, urmând ca generaţiile viitoare sã urce stacheta nobilei meserii de profesor sau învãţãtor, luând exemplul înaintaşilor care s-au jertfit pe altarul educaţiei tinerelor generaţii.
Celor din familia Drãghici le revine datoria sã continue tradiţia înaintaşilor, dedicându-se ani şi veacuri de-a rândul admirabilei misiuni de educare a copiilor.
prof. Constantin Drãghici

ŞCOALA ALTFEL LA MUZEU

autor — Thu, 23 Apr 2015 07:25:52 +0000

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, ca în fiecare an, şi anul acesta s-a implicat în proiectul educaţional şcoala altfel „Sã ştii mai multe sã fii mai bun” instituit de Ministerul Învãţãmântului în urmã cu patru ani.
Muzeul de Artã a organizat în perioada 6-10 aprilie 2015, expoziţia „Arta ilustratã prin mãrci poştale” în care elevii au putut admira picturi celebre din arta româneascã şi universalã transpuse în mãrci poştale. Peste 200 de timbre din colecţia Muzeului Regiunii Porţilor de Fier au fost expuse în cadrul acestei expoziţii şi au fost admirate de peste 400 de elevii.
Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier I, de la Gura Vãii, a avut porţile deschise pentru toţi elevii din municipiul Drobeta Turnu Severin, din judeţ sau din ţarã. În jur de 1100 elevi au vizitat expoziţia de bazã a muzeului, dar şi sala turbinelor.
Doamna Mariana Drãghia, muzeograf secţia Istorie-Arheologie a iniţiat un proiect educaţional cu tema „Frumuseţea satelor din Clisura Dunãrii”, având ca parteneri Şcoala Gimnazialã nr.3. Elevii acestei şcoli au beneficiat de informaţii despre obiectivele turistice din Clisura Dunãrii, istoricul zonei, obiceiurile şi portul popular al comunitãţilor locale şi despre flora şi fauna Parcului natural Porţile de Fier.
Secţia Etnografie şi Artã popularã, prin d-na Florentina Pleniceanu, a desfãşurat programul educaţional „Satul tradiţional mehedinţean vãzut prin ochii copilului”, în parteneriat cu Şcoala Alice Voinescu. Elevii au primit informaţii despre satul mehedinţean şi au vizitat centrul ceramic din comuna Şişeşti şi Muzeul Gheorghe Ionescu Şişeşti din aceeaşi localitate.
Secţia Istorie-Arheologie, prin d-na Valeria Pãunescu, a iniţiat un proiect educaţional „Turist în oraşul meu” în parteneriat cu Şcoala Gimnazialã nr.6. Elevii acestei şcoli au primit informaţii despre monumentele istorice din municipiul nostru şi totodatã au vizitat unele dintre cele mai reprezentative şi mai emblematice edificii.
Muzeografii Secţiei Relaţii Publice, Marketing Cultural şi Pedagogie Muzealã au organizat un eveniment mai special anul acesta, în parteneriat cu firma SC Happy Town SRL, desfãşurat în pavilionul multifuncţional din Str. Independenţei nr.2 între orele 1000 şi 1300.
Doamna Doiniţa Mariana Chircu, managerul muzeului a deschis şcoala altfel, desfãşuratã anul acesta sub titlul „Trecut şi prezent în educaţia mehedinţeanã”, prezentându-le elevilor şi cadrelor didactice, programul activitãţilor ce urmau a se desfãşura în perioada 6-10 aprilie. Pentru acest eveniment s-a organizat expoziţia „Trecut şi prezent în educaţie” în care au fost prezentate în „oglindã” fotografiile unor clãdiri construite în urmã cu un secol şi fotografiile aceloraşi clãdiri în perioada actualã, în care unii elevi şi-au recunoscut şcoala în care învaţã.
Luni, 6 aprilie 2015, în cadrul programului „Meseriaşii lui Apollodor”, elevii şcolilor Constantin Negreanu, Alice Voinescu şi ai Colegiului Naţional Pedagogic „Şt. Odobleja”, din Drobeta Turnu Severin, au primit informaţii de specialitate de la dl. Marian Neagoe, arheolog al muzeului, despre tehnica construirii podului lui Apollodor. În partea practicã, elevii au construit piciorul podului lui Traian din mini-cãrãmizi folosind ca mortar o pastã ecologicã. Pentru a se destinde atmosfera copiii au dansat şi au cântat, dupã care, tinerii animatori le-au prezentat piesa de teatru „Iepuraşul şi oul de aur”. La final toţi copiii au fost pictaţi pe faţã, au primit baloane, diplome şi dulciuri.
Marţi, 7 aprilie 2015, în cadrul programului „Insula Ada-Kaleh”, copiii au fost introduşi în tainele acestei insule dispãrute, prin informaţiile primite de la d-na Varvara Mãneanu, muzeograf Secţia Etnografie şi Artã Popularã. În atelierul practic copiii au construit din mini-cãrãmizi zidurile cetãţii Ada-Kaleh. Li s-a prezentat piesa de teatru „Iazmin şi covorul fermecat”, iar la final, elevii Şcolilor Gimnaziale nr.15 şi Petre Sergescu au dansat, au cântat, au fost pictaţi pe faţã, au primit baloane şi diplome.
Miercuri, 8 aprilie 2015, elevii Colegiului Naţional Pedagogic şi ai Şcolii Petre Sergescu au participat la atelierul „Tradiţional şi modern de Sfintele Paşte” în cadrul cãruia d-na Florentina Pleniceanu, şef Secţie Etnografie şi Artã Popularã, le-a oferit informaţii despre tradiţiile românilor. Copiii au pictat 3 ouã gigant, au colorat planşe ce reprezentau oul pascal încondeiat.
Joi, 9 aprilie 2015, elevii Şcolilor Gimnaziale nr. 3 şi nr. 6 au participat la atelierul de încondeiat ouã, atelier în care fiecare copil a primit câte un ou fiert, pe care l-a vopsit şi l-a decorat.
Vineri, 10 aprilie 2015, a avut loc atelierul „Micul olar şi ceramica de Şişeşti” în care copiii au decorat vase ceramice, folosind elemente geometrice, aşa cum au învãţat din prezentarea d-nei Varvara Mãneanu.
Toate activitãţile au fost animate cu muzicã, dans şi piese de teatru, iar la închiderea şcolii altfel copiii au avut o surprizã… 4 personaje foarte îndrãgite de ei au venit sã le ureze ”Vacanţã plãcutã!” Şi sã le ofere câte un pacheţel cu dulciuri.

Competiţia Şcoala MaST – TOP, ediţia a III -a, Drobeta Turnu Severin

autor — Sat, 22 Jun 2013 15:56:45 +0000

Pentru al treilea an consecutiv, în judeţul Mehedinţi, în perioada 1 – 2 iunie 2013, a avut loc Competiţia Şcoala MaST-TOP din cadrul proiectului MaST Networking, dezvoltarea competenţelor cheie de matematicã, ştiinţe şi tehnologii, proiect derulat în cinci judeţe: Cãlãraşi, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Mehedinţi.

Au participat cu lucrãri: liceele tehnologice Halânga, Special “Drobeta”, “Domnul Tudor”, “Constantin Brâncoveanu” Baia de Aramã, “Matei Basarab” Strehaia; liceele teoretice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” Sişeşti, Cujmir, “Dr. V. Gomoiu” Vînju Mare; şcolile gimnaziale “Petre Sergescu”, “Mihai Viteazu” Strehaia, Nr. 15 Drobeta Turnu Severin, Malovãţ, Severineşti, Obârşia Cloşani, Corcova, Livezile, Isverna, Ponoarele, Bala, Vînjuleţ, “Theodor Costescu”, Nr. 6, “Alice Voinescu”, Petru Dumitriu” Orşova; Colegiul Naţional “Gheorghe Ţiţeica” şi Palatul Copiilor din Drobeta Turnu Severin.

La deschiderea celei de-a treia ediţii a competiţiei au fost prezenţi profesorii coordonatori şi elevii realizatori de proiecte, reprezentanţi ai IŞJ Mehedinţi precum şi viceprimarul municipiului Drobeta Turnu Severin, profesorul Marius Screciu. Desfãşurarea tuturor activitãţilor a fost coordonatã de prof. Florin Ghiocel, managerul de proiect.

3 mehedinţeni s-au calificat la faza naţionalã a concursului “Bucuria de a fi creştin”

autor — Sat, 18 May 2013 13:00:22 +0000

La Drobeta-Turnu Severin a avut loc luni, 13 mai, faza eparhialã a concursului naţional “Bucuria de a fi creştin”.

Evenimentul a reunit 15 copii, dascãli şi preoţi îndrumãtori din apro-ximativ 10 parohii mehedinţene şi s-a derulat în sala “Mitropolit Nestor Vornicescu”cu binecuvântarea Preasfinţitului Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.

Concursul s-a desfãşurat pe trei secţiuni: interpretarea unui cântec religios sau popular, recitarea unei poezii religioase sau populare cu caracter patriotic sau religios şi interpretarea unui text literar în prozã.

Fiecare dintre cei 15 concurenţi au prezentat în faţa juriului şi a publicului câte un act artistic de excepţie, deliberarea fãcându-se pe baza unor criterii obiective, în concordanţã cu conceptul elaborat de Sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române.

Au fãcut parte din juriu prof. Dacia Grumãzescu, Arhid. Cãtãlin Ţãruş, inspector al Sectorului Învãţãmânt şi Tineret şi Pr. Cosmin Eftimie Necşoiu, inspector al Biroului de Catehizare.

Deşi misiunea juraţilor nu a fost una uşoarã, au fost aleşi, pe lângã cei care au obţinut menţiuni sau locul II şi III, şi cei trei mehedinţeni care vor reprezenta Eparhia Severinului la faza naţionalã de la Bucureşti din 20-21 mai. Aceştia sunt: Oana Cenuşã, parohia Schinteieşti, la secţiunea muzicalã, îndrumatã de pr. Sorin Iliescu, Andreea Daniela Logreanu, la secţiunea poezie şi Gheorghe Popa, pentru interpretarea deosebitã la secţiunea prozã. Ultimii doi concurenţi provin din parohia Bãlãciţa şi sunt îndrumaţi de Pr. Alexandru Şuţã.

Concursul „Bucuria de a fi creştin” este derulat de Patriarhia Românã în cadrul proiectului Hristos Împãrtãşit Copiilor şi al proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic şi mediatic, intitulat „2013- Anul omagial al Sfinţilor Împãraţi Constantin şi Elena”.

“Sã ştii mai multe. Sã fii mai bun” la Liceul de Artã “I. Şt. Paulian”

autor — Fri, 05 Apr 2013 11:27:12 +0000

Sãptãmâna ”Sã ştii mai multe. Sã fii mai bun” a debutat luni, 1 aprilie 2013, la clasele pregãtitoare din Liceul de Artã “I. Şt. Paulian” cu ziua tematicã ”Jocurile copilãriei”.

În cadrul acestei teme au fost derulate activitãţi ce au urmãrit dezvoltarea atenţiei, a creativitãţii şi a îndemânãrii elevilor. Toate activitãţile au fost derulate sub formã de joc, ziua încheindu-se cu întreceri sportive (“Campionat de şah” şi “Ştafete combinate”).

A doua zi a sãptãmânii va fi dedicatã eroilor din basme, activitate culturalã, în cadrul cãreia elevii vor audia şi viziona poveşti, vor colora şi dramatiza scene din basmele vizionate, ziua încheindu-se cu o paradã a costumelor ce simbolizeazã cei mai îndrãgiţi eroi.

Tema zilei de miercuri va fi “Vreau sã cresc într-un mediu curat!” Elevii vor audia texte citite de colegii din clasa a III-a de la Şcoala gimnazialã “Alice Voinescu” coordonaţi de profesor Medana Veselu, vor viziona filmuleţe pe teme ecologice, vor confecţiona flayere şi steguleţe cu mesaje ecologice pe care le vor distribui în zona de promenadã a strãzii Crişan.

Dezvoltarea abilitãţilor de comunicare şi lucru în echipã vor fi obiectivele zilei de joi, 4 aprilie 2013. Activitãţile vor consta în discuţii facilitate pe tema colaborãrii în echipã, a comportamentului câştigãtorului şi al învinsului, a respectãrii regulilor unui joc în echipã şi aplicarea acestora în cadrul exerciţiilor de teambuilding: “Câmpul minat”, “Scufiţa Roşie”, “Turnul de pahare” etc.

În cadrul temei ”Alaiul primãverii”, în ziua de vineri, 5 aprilie 2013, vor fi desfãşurate concursuri de recitãri de poezii, de lecturã, de ghicitori, de cântece şi desene dedicate primãverii.

În încheiere toţi elevii vor primi premii şi diplome pentru activitãţile desfãşurate.

Activitãţile sãptãmânii “Sã ştii mai multe. Sã fii mai bun” vor fi derulate în parteneriat de cãtre ambele clase pregãtitoare, cu sprijinul domnilor profesori: Dumitru Piciorgros (educaţie fizicã), Laura Butnariu (limba englezã) şi Ligia Nae (muzicã).

Alisa Sturek şi Constanţa Şerban – profesori învãţãmânt primar clasele pregãtitoare

Liceul de Artã ”I. Şt. Paulian”

“Sãptãmâna PASII FPI” la Colegiul Tehnic “Domnul Tudor”

autor — Fri, 15 Mar 2013 19:55:36 +0000

Sâmbãtã, 9 martie 2013, la Colegiul Tehnic “Domnul Tudor” din Drobeta Turnu Severin a avut loc sesiunea de formare la nivel judeţean în cadrul proiectului strategic “Parteneriate active şcoalã – întreprindere pentru îmbunãtãţirea formãrii profesionale iniţiale – PASII FPI”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritarã nr. 1 „Educaţia şi formarea profesionalã în sprijinul creşterii economice şi dezvoltãrii societãţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesionalã iniţialã de calitate”, prin contractul POSDRU/85/1.1/S/63196, având ca principal beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învãţãmântului Profesional şi Tehnic în parteneriat cu Uniunea Generalã a Industriaşilor din România.

Prin acest proiect se urmãreşte explorarea şi pilotarea unor abordãri mai active privind parteneriatul social, care sã aducã mai aproape actorii şcolii şi pe cei ai mediului economic. Obiectivul general al proiectului contribuie la îmbunãtãţirea capacitãţii învãţãmântului profesional şi tehnic, de a asigura calificãri şi oferte educaţionale relevante pentru nevoile pieţei muncii prin colaborarea directã cu reprezentanţii mediului economic.

Colegiul Tehnic “Domnul Tudor”, devenit şcoalã pilot în cadrul proiectului, deruleazã sesiunea de formare cu partenerii din reţeaua formatã în vederea multiplicãrii rezultatelor şi organizarea evenimentului naţional “Sãptãmâna PASII FPI”.

O etapã importantã în implementarea proiectului este organizarea şi derularea unui eveniment naţional în care, timp de o sãptãmânã în perioada 1 – 5 aprilie 2013, 100 unitãţi de învãţãmânt profesional şi tehnic (20 unitãţi de învãţãmânt pilot şi 80 de unitãţi de învãţãmânt partenere în reţele), organizate în 20 de reţele parteneriale, vor desfãşura acţiuni care promoveazã în mod direct parteneriatul activ şcoalã – întreprindere. Cu aceastã ocazie, va fi implicat un numãr semnificativ de actori interesaţi (aproximativ 5000). Evenimentul este intitulat sugestiv “Sãptãmâna PASII FPI”.

La sesiunea de formare au participat reprezentanţi ai colegiilor tehnice din reţeaua formatã în jurul şcolii pilot Colegiul Tehnic “Domnul Tudor” şi anume Colegiul Tehnic “Lorin Sãlãgean”, Colegiul Tehnic “Dierna” Orşova din judeţul Mehedinţi precum şi reprezentanţi ai Colegiului Tehnic “Alexe Marin” şi ai Colegiului Metalurgic, ambele din Slatina, judeţul Olt.

Sesiunea de formare a fost moderatã de directorul Colegiului Tehnic “Domnul Tudor” prof. Sanda Baboniu împreunã cu directorul adj. Florica Maican şi de echipa de implementare a proiectului la nivelul şcolii formatã din profesorii: Livia Marinescu (coordonator proiect), Carmen Mihãilescu, Marina Bugan, Olivia Dãescu, Daniela Hotãranu, Florin Bîrlã. Acestora li s-au adãugat şi alte cadre didactice pentru organizarea şi derularea evenimentului “Sãptãmâna PASII FPI”: Sorina Matei, Gabriela Brehui, Carmen Albescu.

Inspectoratele şcolare judeţene din Mehedinţi şi Olt, reprezentate de inspectorii de specialitate Dan Titel şi Rachinã Vera, au monitorizat desfãşurarea în bune condiţii a sesiunii de formare. Doamna inspector Monica Ponea de la ISJ Mehedinţi a fost prezentã deasemenea la eveniment.

La eveniment au participat şi reprezentanţi ai mediului economic, parteneri în proiect.

Importanţa parteneriatului şcoalã –întreprindere în formarea profesionalã iniţialã este susţinutã şi de inspectorul şcolar general prof. Marian Şuţã.

Prof. Livia Marinescu (coordonator proiect)

Proiectul „Alege Şcoala”- sesiuni de formare a preoţilor din Episcopia Severinului

autor — Fri, 15 Mar 2013 19:51:38 +0000

În perioada 11-15 martie 2013 vor avea loc, la mânãstirea Sfântã Ana din oraşul Orşova, ultimele trei sesiuni de formare a preoţilor implicaţi în proiectul „Alege Şcoala”.

Preoţii participanţi, cuprinşi în program, vor fi pregãtiţi pentru a putea contribui la prevenirea şi combaterea fenomenului de pãrãsire timpurie a şcolii şi la prevenirea delincvenţei juvenile prin dezvoltarea la nivel parohial a unor soluţii alternative de tip şcoala de duminicã. Printre temele abordate în cadrul seminariilor de formare se vor regãsi: asumarea vocaţiei de pãrinte în familie, impactul culturii televizorului asupra educaţiei copilului, criza valorilor şi lipsa de modele în relaţia Biserica-Şcoala-Familie, drama abandonului şcolar, reflecţia şi soluţia pastoralã a Bisericii, metode practice de educaţie religioasã în parohie.

Proiectul urmãreşte dezvoltarea unor comportamente şi atitudini pozitive faţã de şcoalã şi semeni pentru copiii din mediul rural şi urban, cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani, aceştia fiind asistaţi în însuşirea educaţiei morale de bazã, în dezvoltarea motivaţiei necesare rãmânerii în şcoalã prin intermediul participãrii la şcoala de duminicã, la concursuri şi la tabere de creaţie. Peste 660 de copii din toate cele cinci protopopiatele ale Episcopiei Severinului şi Strehaiei, cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani, sunt cuprinşi în proiect, participând la activitãţile catehetice propuse de programul „Hristos împãrtãşit copiilor”.

Sesiunile de formare vor fi susţinute de P.C. Pr. Sorin Lungoci, Consilier al Sectorului Învãţãmânt şi Activitãţi cu Tineretul din cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei, expert formator în cadrul proiectului, şi de domnul Gabriel Iordache, specialist relaţii sociale din partea organizaţiei World Vision România, în colaborare cu Biroul de Catehizare din cadrul Sectorului Învãţãmânt şi Tineret al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, Birou coordonat de P.C. Pr. Cosmin Eftimie Necşoiu.

Acest proiect se desfãşoarã cu binecuvântarea Preafericitului Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fiind implementat de Fundaţia World Vision România, în parteneriat cu Patriarhia Românã, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

I.Ş.J. Mehedinţi vs Şcoala Postlicealã Sanitarã – un blat descalificant! (2)

autor — Thu, 29 Nov 2012 12:31:08 +0000

Revenim asupra neregulilor de la Şcoala Postlicealã Sanitarã şi, de ce nu, asupra celor verificate de comisia IŞJ, comisie trimisã de domnul inspector şcolar general, prof. Şuţã Marian şi punctãm:

1. Inspecţiile pentru definitivatul şi titularizarea pe post a doamnei director farmacist Bîrzan Ileana trebuiau efectuate, conform legii, de cãtre un inspector de specialitatea candidatului (farmacie) şi un metodist. Reamintim cã în aceste inspecţii la clasã ale doamnei Bîrzan Ileana a fost doar prof. Silaghi (inspector la acea vreme pe specialitatea tehnic).

Din verificãrile comisiei reiese cã inspecţia la clasã a fost fãcutã de inspector de specialitate, iar Obiectiv mehedinţean întreabã de ce vã asumaţi incorectitudinea acestei inspecţii? Sau poate este vreo legãturã între specializãrile farmacie şi tehnic?

2. Postul pe care a fost titularizatã prof. Alexandru Delia trebuia publicat, scos la concurs de cãtre ISJ Mehedinţi, dacã d-na director Bîrzan ar fi anunţat la Inspectoratul Şcolar Mehedinţi o catedrã liberã de biologie şi structura acelei catedre. Un alt profesor de biologie care a obţinut la Concursul Naţional de Titularizare o notã mai mare de 7,35, avea dreptul de a ocupa acel post înaintea d-nei Alexandru. În anul 2010 la biologie, la Concursul Naţional de Titularizare, Pantelimon Liliana a avut nota de 7,95, Popescu Paula o notã de 8,90, iar Pantea Elena nota de 7,75. În anul 2011 tot la Concursul Naţional de Titularizare un numãr de 6 profesori au obţinut note peste 7,35, nota prof. Alexandru Delia (Tudose Delia). Regãsim unii dintre aceşti profesori pe catedre de biologie la Baia de Aramã, Dîrvari sau suplinitori pe la liceele din Drobeta Turnu Severin.

Şi atunci, întrebãm, oare e corect? Nu a fost aceastã catedrã opritã cu dedicaţie pentru fina directoarei Bîrzan? Apropo, nota de relaţii datã de director Bîrzan Ileana, referitoare la rudele din şcoalã, este incorectã, dupã cum sperãm sã conştientizaţi!

3. Domnulele inspector şcolar general, nu credeţi cã directoarea Bîrzan Ileana a greşit fundamental acceptând ca salariaţii şcolii sã fie şi elevi ai aceleiaşi şcoli, chiar pe locurile fãrã taxã?

Aţi acceptat o notã de relaţii ca rãspuns la aceastã ilegalitate, fãrã verificarea programului de lucru şi orarului de şcoalã? Ce zic elevii care vin la şcoalã şi plãtesc taxa, iar unii dintre angajaţii şcolii primesc în schimb diploma dupã 3 ani?

4. Comisia a constatat ilegalitatea constituirii Consiliilor Profesorale şi a celor Administrative.

A anulat directoarea Bîrzan toate hotãrârile luate în aceste consilii? A constituit un consiliu cu cvorum pentru realegerea C.A.?

5. Toate cadrele didactice suplinitoare sau la plata cu ora care nu au încadrarea conform cu specializarea de pe diplomã, trebuie plãtite necalificat.

Comisia a constatat cazul contabilului-profesor Ciobanu Cristian, dar au verificat cum este plãtit de când este încadrat la şcoalã?

Verificãrile la şcoli de cãtre o comisie nu se fac cu note de relaţii date de directori, sau se iau în considerare notele de relaţii doar acolo unde directorii trebuie sã rãmânã cu orice preţ directori. Aşa este şi cu schimbarea, abilã, din funcţie a doamnei Deac Flori şi numirea ca director adjunct a finei Delia Alexandru, deşi mai avea douã luni şi intra în prenatal şi, apoi, îngheţarea postului. Astea se numesc sãcenisme!

Dacã membrii comisiei nu s-ar fi mulţumit doar cu cafeaua de la tonomatul şcolii şi ar fi verificat aşa de impresie artisticã (ca sã fim eleganţi) mãcar cele sesizate de noi, nu am fi primit şi alte informaţii incredibile despre ce s-a întâmplat şi se întâmplã la Şcoala Postlicealã Sanitarã, sub mandatul dvs. domnule general, cum ar fi: fiica doamnei Deac Florentina a absolvit specializarea AMF buget în 2010, fiind studentã la Universitatea Politehnicã Timişoara, în acelaşi timp; cele douã fiice ale doamnei Adamescu Viorica sunt studente la AMF şi AMG, buget, şi studente la Universitatea Politehnicã Timişoara, în acelaşi timp, adicã în prezent, etc.

Domnule profesor Marian Şuţã, la preluarea funcţiei de general peste învãţãmântul mehedinţen, spuneaţi: “o singurã ilegalitate doveditã a oricãrui director investit în funcţie de actuala conducere (USL-n.r.) duce la demiterea respectivului manager de şcoalã”. A trecut cam multişor timp şi neregulile dovedite chiar de echipa trimisã de dvs. (şi nu AUDITUL dispus de Ministrul Educaţiei) nu au condus la mãsuri legale la Şcoala Postlicealã Sanitarã Drobeta Turnu Severin. Din contrã, neregulile se perpetueazã prin acceptare, iar rãspunsul pe care vi l-aţi asumat prin semnãturã este o dovadã de impotenţã managerialã şi politicã.

Deocamdatã atât, domnule inspector şcolar general, prof. Şuţã Marian, cu promisiunea de a reveni într-un numãr viitor.

Microbuzul şcolii dinŞişeşti, depistat în trafic fãrã licenţã de transport

autor — Thu, 27 Sep 2012 11:36:19 +0000

Peste 100 de elevi care învaţã la şcoala generalã şi liceul din comunaŞişeşti au fost nevoiţi, zilele trecute, sã meargã pe jos câţiva kilometri buni, dupã ce microbuzul şcolar care îi transporta a fost tras pe dreapta de Poliţia Rutierã.

Celãlalt microbuz şcolar a rãmas în curtea şcolii atunci când s-a auzit de acţiunea Poliţiei Rutiere Mehedinţi. Aşa cã la ora 830 când au început cursurile, doar 170 de elevi reuşiserã sã ajungã la şcoalã. În total, cu cele douã microbuze şcolare ale Primãriei Şişeşti sunt transportaţi 300 de elevi din mai multe sate învecinate.

La primele ore ale dimineţii, microbuzul şcolar a fost oprit în trafic de poliţişti pe raza localitãţii Ilovãţ. La controlul documentelor, oamenii legii au constatat cã microbuzul şcolar nu avea licenţã de transport şi, în consecinţã, au reţinut conducãtorului auto certificatul de înmatriculare al autoturismului şi, totodatã, au ridicat numerele de înmatriculare.

Cei afectaţi au fost, evident, cei 20 de copii care se aflau în microbuzul şcolar şi care pentru a ajunge la cursuri au mers pe jos circa 5 kilometri. La fel au procedat şi alţi copii din alte sate la care trebuia sã ajungã microbuzul şcolar. „Domnii de la circulaţie erau aici parcaţi, m-au oprit, mi-au cerut actele, le-am dat toate actele pe care le-am avut mai puţin de licenţã de transport. Nu este, cã bani nu prea sunt. I-am rugat sã mã însoţeascã pânã la liceu unde duc copii şi acolo puteam sã le dau cu totul maşina şi nu au vrut. Copiii, mulţi ai mers pe jos, o parte s-au întors acasã”, a spus Ionel Craioveanu, conducãtorul auto de pe microbuzul şcolar. Când au auzit de pãţania cu microbuzul, pãrinţii elevilor au fost foarte revoltaţi şi au venit într-un suflet la şcoalã pentru a cere explicaţii despre cele întâmplate. „Copiii sunt foarte mici, nu e normal sã meargã atâţia kilometri pe jos. Rãspundea cineva dacã se întâmpla ceva rãu? Copiii mei au mers pe jos 3 kilometri, trebuiau sã ajungã la şcoalã. Am un bãiat în clasa a II-a şi o fatã la grãdiniţã”, a spus Daniela Lupu. „Am fost anunţatã cã au rãmas copiii acolo, cã au fost luate numerele de pe microbuz. Fetiţa mea este în clasa a III-a, este foarte micã, are doar 9 ani şi a venit pe jos pânã la şcoalã. Nu este posibil, nu este normal aşa ceva, sunt 4-5 kilometri de la Ilovãţ. Nici nu ştim cu ce o sã-i luãm acasã, au ajuns peste douã ore la şcoalã. Suntem foarte supãraţi. Poliţia putea sã însoţeascã microbuzul, aici se clarificau treburile. Foarte urât ce s-a întâmplat”, a spus Florentina Toader, o altã mãmicã revoltatã.

De cealaltã parte, primarul comuneiŞişeşti, Marian Rãducan, spune cã nu a cumpãrat licenţa de transport întrucât nu a avut banii necesari. El spune cã este vorba de o sumã importantã, mai exact de 6000 de lei, bani pe care i-a cerut în mai multe rânduri de la Consiliul Judeţean Mehedinţi. „Îmi cer scuze faţã de pãrinţii elevilor de la Ilovãţ şi faţã de toţi pãrinţii care au copii în cadrul Liceului Gheorghe IonescuŞişeşti întrucât în jurul orei 730 am fost anunţat de conducãtorul auto cã în localitatea Ilovãţ a fost oprit de poliţia rutierã de la Turnu Severin, i-a solicitat sã dea copiii jos din microbuz, i s-au ridicat certificatul de înmatriculare şi plãcuţele cu numerele de înmatriculare, fapt pentru care copiii nu au mai ajuns la cursuri. Cred cã a fost o mãsurã prea radicalã – recunosc cã este vina noastrã cã nu avem aceastã licenţã de transport dar nu din rea voinţã, dar efectiv nu am avut suma solicitatã. Iniţial ni s-au solicitat câte 60 de milioane de lei vechi, dar acum am înţeles de la ARR cã dacã ne ducem cu 6 milioane de lei vechi putem sã obţinem licenţa de transport”, a declarat primarul Marian Rãducan.

Purtãtorul de cuvânt al IPJ Mehedinţi, Nicolae Lohon, a spus cã Poliţia Rutierã Mehedinţi a executat o acţiune de verificare a legalitãţii transportului de persoane, în special a transportului de elevi. „În intervalul orar 0730-1000, poliţiştii mehedinţeni au organizat şi executat o acţiune pe raza judeţului Mehedinţi, pe linia verificãrii legalitãii transportului de persoane, un prim palier reprezentându-l siguranţa elevilor. Acţiunea poliţiştilor se înscrie în Planul de Acţiune al Inspectoratului General al Poliţiei Române privind reducerea riscului rutier prin verificarea legalitãţii normelor rutiere, a perioadelor de conducere şi odihnã de cãtre conducãtorii autovehiculelor destinate transportului de persoane inclusiv transportului special al elevilor”, a precizat Nicolae Lohon.

În total au fost verificate 7 microbuze şcolare şi în cinci comune, respectivŞişeşti, Podeni, Corlãţel, Corcova şi Izvorul Bârzii aceste vehicule nu aveau licenţã de transport.