Obiectiv Mehedinţean » sanatate

Colegiul Medicilor Mehedinţi cere protecţie fermã din partea autoritãţilor

autor — Tue, 15 Sep 2015 16:23:20 +0000

Spitalul Judeţean de Urgenţe din Drobeta Turnu Severin va face o anchetã administrativã, dupã incidentul deosebit de grav care a avut loc zilele trecute, când un medic cardiolog a fost agresat de rudele unui pacient chiar în timp ce efectua manevre de resuscitare.
Colegiul Medicilor Mehedinţi este revoltat de ceea ce s-a petrecut în incinta Spitalului din Turnu Severin şi cere sancţiuni drastice, având în vedere cã este cel de-al doilea incident de acest gen în ultimele douã luni.
„Colegiul Medicilor este ferm împotriva unor astfel de acte, considerã cã medicii şi asistentele trebuie sã-şi desfãşoare activitatea, şi aşa foarte dificilã, în condiţii mãcar de siguranţã psihicã şi fizicã. Noi punem la dispoziţia doctoriţei maltratate de aparţinãtori un avocat care sã o apere dacã se constituie parte civilã în proces împotriva acelui cetãţean furios şi considerãm cã dacã suntem într-un stat de drept nu putem sã ne facem dreptate cu ciomagul. Existã întotdeauna, la orice nivel, organisme care se ocupã de reglementarea diferendelor, în cazul nostru medic şi pacient”, declarã medicul Cristian Jianu.
Joi seara, medicul cardiolog Vilhelmina Toman a fost agresat chiar în timp ce efectua manevre de resuscitare unui pacient. O poliţistã aflatã în timpul liber a intervenit pentru a aplana conflictul, dar a fost bãtutã de acelaşi agresor. Foarte grav este faptul cã incidentul nu este primul de acest gen, la sfârşitul lunii iunie, un alt medic şi un asistent medical au fost agresaţi în incinta spitalului de doi indivizi, care produseserã scandal şi la botezul unde participaserã. Aceştia s-au automutilat, unul şi-a spart o sticlã în cap, iar celãlalt a spart pahare în mânã şi s-a tãiat apoi cu cioburile pe braţe. Din cauza rãnilor au ajuns la spital, unde şi-au vãrsat nervii pe medici. Indivizii au devenit extrem de agresivi, au lovit, îmbrâncit şi înjurat asistenta şi doctoriţa, care le pansa rãnile şi au lovit chiar un gardian în timp ce acesta încerca sã-i imobilizeze.
„Noi constatãm cã exact aşa cum s-a întâmplat şi acum o lunã şi jumãtate existã o dolce far niente, adicã nimeni nu vrea sã se implice pentru cã vezi Doamne s-ar putea sã fie atacaţi de pesoanele respective, care ar afla cã s-a luat poziţie împotriva lor. Deja notele în care se desfãşoarã activitatea în Spitalul Judeţean sunt note de medicinã în jungla africanã. Atunci înseamnã cã transformãm spitalul în fortãreaţã”, considerã dr. Cristian Jianu.
Doctoriţa, ameninţatã cu moartea
Incidentul este deosebit de grav, mai ales cã medicul cardiolog a fost ameninţat cu moartea de cãtre agresor:
„Ţin sã spun cã doctoriţa a fost maltratatã. Ba mai mult, dacã nu era o poliţistã care venise ca aparţinãtoare la un vecin de pat, putea chiar sã o omoare individul acela furios. Şi doamna aceasta a fost bãtutã şi maltratã de individul respectiv, care a spus cã dacã el intrã în puşcãrie o omoarã pe doctoriţã. Aceste afirmaţii, indiferent cum au fost fãcute, ele nu trebuie sã scape nepedepsite, dacã trãim într-o ţarã europeanã. Dacã ni se spune cã trãim în Uganda atunci e în regulã, suntem ugandezi şi ştim cum sã ne purtãm, pentru cã pânã la urmã ce vrem? Doctorii sã aibã la ei pistoale, bastoane electrice, pistoale cu bile ca sã se apere””, mai spune preşedintele Colegiului Medicilor Mehedinţi.
Anchetã la spital
Spitalul judeţean de urgenţe din Drobeta Turnu Severin va face o anchetã administrativã. Este foarte posibil ca firma care asigurã în momentul de faţã paza spitalului sã piardã contractul cu unitatea medicalã şi, de asemenea, ca o primã mãsurã de protecţie pentru personalul medical, aparţinãtorilor sã nu li se mai permitã accesul în zonele de terapie intensivã.
„Conducerea Spitalului Judeţean va face o anchetã administrativã şi probabil se va stabili interzicerea accesului aparţinãtorilor în zonele de terapie intensivã. Şi, de asemenea, se va rediscuta problema firmei de pazã, care în cazul nostru a dovedit încã o datã cã este ineficientã şi cã îşi primeşte banii de pomanã. Noi nu considerãm cã spitalul judeţean trebuie sã plãteascã bani unor persoane care sunt simpli spectatori şi nu care nu intervin absolut deloc”, spune medicul Cristian Jianu.
„Poliţia a venit cu mare întârziere”
Preşedintele Colegiului Medicilor Mehedinţi aduce în discuţie şi modul cum a intervenit poliţia în acest caz. „Poliţia a venit cu mare întârziere, ca de obicei, fiindcã a mai fost un incident acum o lunã şi jumãtate, şi iarãşi au venit dupã nu ştiu cât timp. Ba mai mult au fãcut nişte aprecieri pe care eu le consider injurioase la adresa sectorului sanitar, în sensul cã şi-aşa lumea este nemulţumitã şi vezi Doamne ar fi îndreptãţiţi sã-şi facã dreptate cu pumnul şi nu cu argumente. Pãi, într-o astfel de societate în care pumnul dicteazã şi nu argumentele, cred cã este dificil sã fii orice, nu mai vorbesc de medic sau de asistente”, mai spune medicul Cristian Jianu.

Încã un CORNU. Dar la SANOMED, de data asta…

autor — Mon, 29 Dec 2014 07:28:45 +0000

Prin anul 2011 conducerea Consiliului Judeţean se împãuna toatã cã, la Spitalul Judeţean, se va implementa cu succes un contract de management privat, primul de acest fel din România, care va aduce bla-bla-bla-uri specfice şi pur electorale, prezentând în acest sens o „ofertã” a lui SC TETRAEDRU MEDICAL CONSULTING SRL, şi mai toatã lumea bunã a politicii pedeliste locale nu mai putea de bucurie cã din punct de vedere al sãnãtãţii severinenilor şi mehedinţenilor o sã vedem noi pe dracu, cum s-ar spune, adicã numai portocaliu în faţa ochilor.
Totuşi, ca sã nu „batã la anumiţi ochi” chestia asta contractualã, ne aducem aminte cã mai „rãsufla” prin presã „afacerea” RMN a lui Duicu, o „afacere” la care au binevoit mai toţi cei de atunci sã ridice mâna şi sã încuviinţeze „jaful”, de parcã n-ar fi fost toţi cei din Consiliul Judeţean COMPLICI la aşa ceva.
Contractul cu TETRAEDRU s-a încheiat în nişte condiţii greu de „digerat” pânã şi pentru cel mai „afon” infirmier din Spitalul Judeţean, dacã e s-o spunem pe-a dreaptã. În fine, nu a mai contat nimic.
Numai cã, de departe, cel mai pãgubos contract încheiat în anul 2011, la data de 20 aprilie, şi de care nu e strãinã nici conducerea Consiliului Judeţean de atunci, rãmâne cel încheiat de Spitalul Judeţean de Urgenţã Drobeta Turnu Severin cu SC SANOMED SRL, cu sediul în comuna CORNU, satul CORNU DE JOS, societate reprezentatã de administrator BUDU CRISTIAN, asociat SECUND. De parcã judeţul ãsta este Second Hand, nu alta.
Foto 1
Am rãsfoit şi noi contractul şi ne-au „sãrit în ochi” destule „mãgãrii”, pe care le exemplificãm aici:
Punctul 2.5 din Contractul de Asociaţiune Investiţionalã prevede: „Sediul Asocierii este la sediul social al asociatului prim menţionat în prezentul contract”. Adicã SPITALUL JUDEŢEAN, ca sã nu plãteascã SANOMED (alt)ceva-n plus, probabil.
Foto 2:
Punctul 3.1. „Durata asociaţiunii constituite în baza prezentului contract este de 10 ani adicã de la data de 29.04.2011 şi pânã la data de 29.04.2021”. Trai, neneacã, pe banii… Consiliului Judeţean şi ai Spitalului Judeţean, nu?!?
Mai departe… Conform punctului 5.1. „asociatul secund vine cu softul specializat pentru laborator, iar asociatul prim, adicã Spitalul Judeţean, cu spaţiul laboratorului”. Halal asocierere investiţionalã, la care conducerea Consiliului Judeţean ori a închis ochii de la atâta portocaliu în moalele capului, ori i-a deschis şi n-a vãzut culoarea…
Foto 3
În fine, ca sã n-o mai lungim atât, culmea nesimţirii este atinsã la Punctul 7.1, unde se specificã „repartizarea beneficiilor sau pierderilor rezultate din activitãţile comune desfãşurate de coasociaţi în cadrul asociaţiunii, astfel:
asociatul SC SANOMED SRL 67%
asociatul SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢÃ 33%”.
Vom reveni cu mai multe amãnunte. Deocamdatã amintim numai cã nereguli grave au ieşit la luminã în urma unui control al Curţii de Conturi la Spitalul Judeţean, unde s-a constatat cã de aproape patru ani de zile laboratorul privat care face analizele medicale pentru spital nu a justificat facturile emise cu documentele privind achiziţiile de materiale folosite.
La data când s-a încheiat contractul SPITAL-SANOMED este evident cã şi profitul realizat urma sã se împartã în funcţie de numãrul acestor acţiuni. Facturile pe care SPITALUL trebuia sã le achite SANOMED-ului pentru analizele realizate se ridicau lunar la sume între 250.000 şi 400.000 de lei, în timp ce profitul într-un an de zile al spitalului realizat în urma acestei asocieri era de doar 15.000 de lei. Inspectorii Curţii de Conturi au pus în vedere Spitalului sã nu mai achite aceste facturi fiindcã laboratorul nu a fãcut dovada achiziţiilor efectuate, astfel cã de douã luni şi jumãtate, spitalul este în litigiu cu firma SANOMED. Practic, de patru ani, SANOMED-ul nu a catadicsit sã prezinte spitalului centralizatoarele justificative, deşi aveau aceastã obligaţie legalã, iar spitalul a achitat nişte bani fãrã sã ştie pe ce anume au fost cheltuiţi. „Curtea de Conturi a spus cã noi, în calitate de asociaţi, sã nu le mai facem plata facturilor atâta timp cât nu fac dovada cheltuielilor. Adicã noi vedem toate analizele care s-au fãcut, dar dânşii ar trebui sã punã la dosar, aşa cum spune Curtea de Conturi, tot ceea ce ţine de aprovizionare, cu ce s-au aprovizionat pentru efectuarea analizelor, cât au costat, valoarea acestora. De patru ani de zile ei nu au depus nicio astfel de notã, niciun fel de balanţã pentru a se vedea profitul – fiindcã pânã la urmã spitalul trebuie sã aibã acces la 33 % din profitul care se realizeazã. Mi s-a pãrut un pic anormal sã ni se spunã cã pentru un an de zile partea de profit care vine spitalului este de 15.000 de lei, în contextul în care valoarea analizelor fãcute pe o lunã se încadreazã între 250.000 şi 400.000 de lei”, declara dr. Marinicã Stoian, managerul Spitalului Judeţean, care menţiona: „Avem nişte date concrete de genul laboratorul taxeazã costul unei analize pentru clostridium la un preţ de 135 de lei, iar laboratoarele din oraş, care sunt acreditate, fac astfel de analize cu 50, 60 de lei”.
Dr. Stoian a cerut mai multe oferte de la laboratoarele din Turnu Severin şi a constatat cã preţul analizelor fãcute de SANOMED sunt infinit mai mari: „Noi a trebuit sã facem în luna octombrie controlul periodic al personalului care este angajat în Spitalul Judeţean. Studiind contractul am constatat cã nu avem obligaţia sã facem aceste analize cu laboratorul spitalului şi atunci am spus sã scoatem la licitaţie analizele care le facem pentru angajaţii spitalului. Trei laboratoare din oraş au rãspuns cu oferte trimise în plic, le-am spus ce analize vrem sã facem, ce numãr de analize, iar când am desfãcut şi am studiat ofertele am vãzut cã variau între 36.000 de lei pentru toate analizele, una era de 49.000 de lei, una de 51.000 de lei, iar analizele pe care le face SANOMED-ul pentru spital, la preţurile care le practicã, valorea era de 103.000 lei. Sincer sã fiu nu mã aşteptam la o astfel de discrepanţã cu atât mai mult cu cât dacã ne gândim cu cât volumul de activitate este mai mare, cu atât ei ar trebui sã achiziţioneze materialele la un preţ mai jos, iar preţurile ar trebui sã fie sub toate laboratoarele din oraş, care nu au volumul lor de muncã şi rulajul lor”.
Şi acum vine BOMBA, dacã e sã fim corecţi pânã la capãt: „Nu pot sã spun care este cel mai pãgubos contract, dar spun cã unul din contractele care ne ridicã probleme este contractul cu SANOMED. Înainte de toate prin lungimea contractului, care a fost semnat pe o perioadã de 10 ani, din care au trecut patru ani, deci mai este valabil şase ani”, spune dr. Stoian.
Actuala conducere a Consiliului Judeţean, reprezentatã de Aladin Georgescu, preşedinte interimar, declarã: „Acest contract a fost încheiat în defavoarea Spitalului Judeţean, în defavoarea locuitorilor judeţului Mehedinţi şi am ajuns acum dupã câţiva ani în situaţia în care Spitalul sã aibã situaţia financiarã precarã tocmai pentru cã are acest contract încheiat în condiţii defavorabile, contract care se reziliazã foarte greu în instanţã şi vom face demersuri în acest sens”.
Şi atunci, cum rãmâne cu sãnãtatea severinenilor, a mehedinţenilor? Ce culoare politicã are, domnule fost preşedinte al Consiliului Judeţean? Ne rãspundeţi dvs. sau trimitem o scrisoare deschisã la… CORNU? Prietenii ştiu de ce, nu-i aşa?!?

Şi cadrele medicale din Mehedinţi au fost în grevã japonezã

autor — Thu, 07 Nov 2013 21:28:56 +0000

Cadrele medicale din spitalele din Mehedinţi s-au alãturat colegilor din ţarã şi au participat la acţiuni de protest organizate împotriva subfinanţãrii sistemului sanitar. Luni au intrat în grevã japonezã, iar medicii, asistentele şi infirmierele au purtat pe braţe sau la piept banderole tricolor. În perioda 14-16 octombrie activitatea s-a desfãşurat în mod normal, iar serviciile medicale acordate bolnavilor nu au fost afectate în niciun fel. Totuşi, întreaga lume medicalã este hotãrâtã sã ajungã la grevã generalã şi apoi la demisia în masã dacã revendicãrile lor vor rãmâne fãrã rãspuns din partea Ministerului Sãnãtãţii.
Conform declaraţiei doctorului Cristian Jianu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Filiala Mehedinţi, în judeţul nostru au participat la proteste 500 de medici şi 1000 de infirmiere şi asistente, personal angajat în unitãţile cu paturi din Mehedinţi. Pânã în prezent, 80% din cadrele medicale au semnat cã susţin acţiunile revendicative, care se vor întinde pe durata întregii luni.
Coaliţia Profesioniştilor din Sãnãtate şi-a propus şase deziderate:
1. minim 6% din PIB pentru sãnãtate;
2. legislaţie care sã garanteze independenţa profesionalã a celor care lucreazã în sistemul public şi în cel privat;
3. o lege a salarizãrii specificã sistemului de sãnãtate;
4. apãrarea demnitãţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de cãtre autoritãţi;
5. organizarea unitãţilor medicale cu paturi în sistem public, pentru asigurarea unor servicii promte şi de calitate pentru pacienţi;
6. consultarea realã a Coaliţiei Profesioniştilor din Sãnãtate cu privire la orice mãsurã ce poate afecta funcţionarea sistemului sanitar.
Greva japonezã vine dupã ce au fost organizate în capitalã pichetãri a Ministerului Sãnãtãţii şi a celui de Finanţe. Acestea s-au soldat cu discuţii între reprezentanţii Coaliţiei Profesioniştilor din Sãnãtate şi ministrul sãnãtãţii Eugen Nicolãescu, însã concluziile nu s-au concretizat şi în scris.
„Aceste mişcãri de protest sunt pentru ca autoritãţile centrale sã respecte rezultatul întâlnirilor pe care le-am avut cu ele. Au afirmat doar verbal cã sunt de acord cu revendicãrile noastre, dar nu s-a încheiat niciun acord scris. Vrem finalizarea întâlnirii cu un acord scris şi implementarea acceptãrii acestor revendicãri în legea sãnãtãţii.” – Mitrea Grãniceru, preşedinte SANITAS Mehedinţi.
În cazul în care nu vor obţine rezolvarea cererilor, reprezentanţii medicilor au anunţat cã dupã greva japonezã urmeazã sã se organizeze, în capitalã, pe 2 noiembrie, marşul tãcerii, la care vor participa mii de cadre medicale din toatã ţara.
„Guvernanţii nu au reuşit sã îndeplineascã niciuna din cererile noastre pe care le ştiţi foarte bine: un procent mai mare din PIB, salarii mai mari, mai ales pentru rezidenţi, condiţii de muncã omeneşti, europene. Nicio cerinţã de felul ãsta nu a fost realizatã, guvernanţii noştri au promis marea cu sarea, dar se fac cã au uitat, cã nu aud.” – Radu Iman, vicepreşedinte Colegiul Medicilor din România, Filiala Mehedinţi.
Marşul tãcerii va începe la ora 11:00 şi se va desfãşura pe traseul Piaţa Parlamentului-Ministerul de Finanţe-Guvern.

MEDICII DE LA MATERNITATE, DIAGNOSTICAŢI DE PACIENŢI (2)

autor — Fri, 15 Mar 2013 19:49:35 +0000

Orice stare de urgenţã care presupune o internare în Spitalul-Maternitate din oraşul nostru, creeazã stupoare în rândul pacientelor: “Mã ia cu groazã când mã gândesc cã trebuie sã mã internez aici (n.r – spital)”, ne-a declarat doamna Elisabeta Ionaşcu (49 ani), din Drobeta Turnu Severin, care, timp de o lunã de zile şi o grãmadã de diagnosticuri, tratamente şi o intervenţie de specialitate, abia cu câteva zile în urmã a aflat un diagnostic concret şi nu atât de sumbru pe cât îi amplificaserã valoarea doctorii.

Ce ne îngrozeşte cel mai tare la acest spital?

- ATITUDINEA doctorilor!, mi s-a rãspuns prompt, deşi cunoşteam foarte bine aceastã “atitudine” şi simţisem pe pielea mea repercursiunile pe care le are asupra psihicului nostru şi, implicit, asupra speranţei de însãnãtoşire.

O atitudine echivalentã cu indiferenţa, ignoranţa, neprofesionalismul.

Aşadar, un prim diagnostic numit de paciente – doctorilor obstreticieni şi ginecologi, ar fi Indiferenţa (ca sã nu o numim popular, nesimţirea).

Pe doctori nu-i intereseazã sã-ţi furnizeze informaţii despre diagnostic, nu-i intereseazã sã te informeze cu privire la rezultatul unor analize, nu-i intereseazã nici cã internarea pe care o efectueazã în spitalul respectiv depãşeşte cu mult timp acele zile alocate unora specifice bolii respective.

In Italia, de exemplu, dacã ajungi la Urgenţe şi au trecut mai mult de 10 minute de aşteptare fãrã ca vreun doctor sã te consulte, sunt chemaţi Carabinierii, se constatã întârzierea doctorului nejustificatã şi doctorul respectiv este amendat.

Ar trebui şi la noi sã fie instituit un astfel de control cu o astfel de autoritate.

De asemenea, dacã s-a constatat vreo neglijenţã profesionalã (de cea umanã, nici nu se pune problema), cetãţenii acelei regiuni scandeazã în faţa spitalului pânã ce doctorul respectiv îşi dã onorifica demisie.

De câte astfel de cazuri aţi auzit în oraşul nostru?!

Câţi doctori, chiar cu plângeri depuse la instituţiile competente, chiar sesizate şi în Justiţie, în presã şi la posturile naţionale de televiziune, şi-au recunoscut vreo vinã şi au acţionat ca atare?!

Ba, dimpotriva, pentru ei a devenit un stimul de luptã animalicã cu scopul de a-şi pãstra slujbele (vãzute doar ca surse infinite de bani), şi sã nu-i “doarã” de nimic altceva.

Deci, un alt diagnostic concluzionat de paciente, ar fi acela de IMUNI; doctorii sunt imuni la opinia publicã, la faptele concludente fãcute şi sesizate public, la procese, înştiinţãri şi tot felul de “amenzi”cu care s-au înfrãţit.

De aici, se traseazã douã sensuri opuse: paciente care se lamenteazã în van (pânã ce, rãmân în cele din urmã, cu tãcerea) şi doctorii care fac pe surzii şi devin incisivi pânã scapã basma curatã…

Astfel, sistemul sanitar pare sã supravieţuiascã tot atât de bine ca orice alt sistem… Dar, pânã când? Cât, oare, mai este nevoie sã suportam în ţara noastrã, pe banii noştri şi în relaţii umane – profesionale în care am investit, ca proştii, toatã încrederea?!

Când, oare, tãcerea noastrã va fi înlocuitã de urletul dreptãţii?!

Patronatul Medicilor de Familie din Mehedinţi trage un semnal de alarmã

autor — Thu, 24 Jan 2013 18:28:17 +0000

Patronatul Medicilor de Familie şi Asociaţia Medicilor de Familie din Mehedinţi reclamã faptul cã medicii din spitale nu scriu reţete electronice, punându-i în situaţia de a completa ei aceste documente, ceea ce ar contravine legii.

Din acest motiv, cele douã organizaţii s-au adresat Spitalului Judeţean Mehedinţi solicitând conducerii sã informeze şefii de sectii şi întregul personal medical din spital privind obligaţiile ce decurg din contractul cu Casa de Asigurãri. „Domnii doctori din spital nu pot sã scrie reţete electronice cã cicã nu au fost instruiţi, deşi de şase luni se vorbeşte de aceastã obligativitate de la 1 ianuarie. Noi nu suntem de acord sã fim secretarii lor pânã la infinit. Noi scoatem bani din buzunar ca sã cumpãrãm formulare, ori în cazul lor aceste documente le sunt puse la dispoziţie de spital. Ei sunt doctori şi fac activitate medicalã, iar noi am fãcut facultatea de croitorese? În felul acesta pacienţii sunt puşi în capul nostru, iar legea spune clar cã dacã noi eliberãm reţete în locul lor ne vor fi imputate, ni se interzice clar sã scriem în locul lor”, ne-a declarat dr. Carmen Tronea (foto), preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Mehedinţi.

În adresa trimisã conducerii Spitalului Judeţean Mehedinţi, se specificã faptul cã „medicii de familie din judeţul Mehedinţi au primit solicitãri din partea pacienţilor de a transcrie pe reţete compensate sau reţete gratuite tratamentul primit pe reţete simple sau doar menţionat în biletul de externare din spital, precum şi de a elibera certificate de incapacitate temporarã de muncã (concedii medicale) pentru pacienţii consultaţi la camera de gardã a spitalelor”.

Precizãrile medicilor de familie

În opinia medicilor de familie, aceste fapte contravin preve-derilor menţionate în actele normative în vigoare referitoare la eliberarea reţetelor compensate şi gratuite numai ca urmare a actului medical propriu, şi interzicerea transcrierii actelor medicale rezultate în urma consultului altui medic. De asemenea, aceste fapte ar contravine şi Codului de Deontologie Medicalã al Colegiului Medicilor din România, privind finalizarea actului medical propriu, prin eliberarea unui document care încheie consultaţia (scrisoare medicalã, reţetã, formular de concediu). „Amintim cã, indiferent de locul şi modul în care a fost consultat pacientul în cadrul spitalului (internare continuã, internare ambulatorie, consultatie în ambulatoriul de specialitate, control, consultaţie la camera de gardã), în cazul în care a fost recomandat un tratament medicamentos, medicul din spital are obligaţia sã prescrie acest tratament în regim compensat sau gratuit, folosind doar formularele aprobate de CNAS în acest sens. Menţionãm cã începând cu 1 ianuarie 2013 a intrat în vigoare obligativitatea utilizãrii reţetei electronice pentru prescrierea în regim compensat sau gratuit, nemaifiind astfel necesarã utilizarea formularelor tipizate autocopiante în trei exemplare (alb, roşu, verde). Menţionãm cã în ultimul an s-au înmulţit situaţiile în care medicii de familie din ţarã au fost amendaţi de casele de asigurãri şi obligaţi sã achite contra-valoarea reţetei prescrise în luna în care pacientul a fost consultat în ambulatoriul de specialitate sau internat în spital”, se mai aratã în adresa amintitã.

Sfaturi pentru pacienţi

Totodatã, pacienţii care trec pragul cabinetelor medicilor de familie sunt sfãtuiţi sã solicite la finalul consultatiei medicale din ambulatoriul de specialitate şi la externarea din spital: reţeta compensatã sau gratuitã (dacã a fost recomandat un tratament medicamentos), biletul de trimitere (în cazul în care au fost recomandate consulturi de specialitate sau investigaţii suplimentare care nu pot fi furnizate în cadrul consultaţiei sau internãrii respective), concediul medical (în cazul în care a fost recomandat), scrisoarea medicalã cãtre medicul de familie şi biletul de externare din spital (pe care pacientul este rugat sã îl prezinte medicului de familie la urmãtoarea vizitã).

Varianta spitalului

De cealalaltã parte, reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţã Mehedinţi spun cã medicii specialişti nu sunt obligaţi sã completeze aceste reţete electronice şi pot alege fie sã elibereze o reţetã electronicã fie o scrisoare medicalã, iar în cazul în care pacientul vine la medicul de familie cu scrisoarea medicalã, acesta este obligat sã scrie reţeta electronicã. ªi din punctul de vedere al Casei Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate Mehedinţi nu existã probleme în ceea ce priveşte reţeta electronicã. „La momentul actual nu a fost semnalatã nicio problemã cu reţeta electronicã din partea furnizorilor de servicii medicale în contract cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Chiar şi spitalele au intrat în acest sistem cu eliberarea reţetelor medicale. Mai sunt ceva probleme cu internetul, conexiunile la internet în mediul rural, cu furnizori care folosesc sisteme de internet tip stick. Asiguraţii au beneficiat însã de aceste reţete medicale, în momentul de faţã nu ştim sã existe probleme deosebite”, ne-a declarat Radu Barbu, purtãtorul de cuvânt al CJAS Mehedinţi.

Mehedinţenii stau la cozi interminabile pentru adeverinţa de asigurat

autor — Thu, 17 Jan 2013 09:37:22 +0000

Sute de oameni s-au înghesuit, zilele acestea, la Casa Judeţeanã de Asigurãri de Sãnãtate Mehedinţi, aglomeraţia generând cozi, ore bune de aşteptare şi nervi. Cei mai mulţi dintre mehedinţenii prezenţi pe holurile instituţiei au pus aglomeraţia pe seama birocraţiei.

La ghişeele Casei Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate Mehedinţi, pensionarii fac cozi interminabile pentru a obţine adeverinţa prin care pot dovedi medicului de familie cã sunt asiguraţi medical. Bãtrâni, bolnavi, aceştia stau ore în şir pentru ca cineva sã le dea o „ţidulã”, din care sã rezulte cã sunt asiguraţi, deşi în opinia lor ar fi suficient sã prezinte medicului de familie cuponul de pensie.

Un bãtrânel spunea cu nãduf: „Guvernanţii ãştia îşi bat joc de noi, stãm la cozi de dimineaţa pânã seara. Doamnele de aici ce sã facã? Ne ajutã cât pot”. O femeie, care aştepta şi ea sã-i vinã rândul la ghişeu, a ţinut sã precizeze: „Nu este normal sã stau la coada asta, dar pânã la urmã ce este normal în ţara aceasta? Am nevoie de aceastã adeverinţã la medicul de familie fiindcã mi-a expirat”. „Stãm la coadã, ce sã fãcem? Mi-a expirat în decembrie şi am nevoie de altã adeverinţã. Ne-am sãturat de birocraţia asta”, spunea un alt pensionar.

Purtãtorul de cuvânt al instituţiei, Radu Barbu, spune însã cã mulţi dintre cei care formeazã aceste cozi la ghişeele CJAS Mehedinţi nu au nevoie urgent de acest document. „În urmã cu doi ani de zile au fost eliberate un numãr foarte mare de adeverinţe din sistem, în jur de 500-600 de adeverinţe pe zi pentru asiguraţi, pentru pensionari. În momentul de faţã, acel termen de doi ani a expirat şi acum au venit sã-şi reînnoiascã adeverinţele. Aproape 60 la sutã din persoanele care sunt în momentul de faţã la cozi nu au însã nevoie de ele. Pur şi simplu vor sã le aibã acasã sau vin cu douã-trei luni de zile înainte de expirarea perioadei pentru cã spun dumnealor <>”, a precizat Radu Barbu.

Bilanţ la Spitalul Judeţean Mehedinţi

autor — Fri, 09 Nov 2012 16:14:58 +0000

Compania care a preluat manageriatul Spitalului Judeţean de Urgenţã a organizat, ieri, o conferinţã de presã în cadrul cãreia s-a prezentat bilanţul activitãţii ultimului an. Datoritã unui management performant, Spitalul Judeţean de Urgenţe din Drobeta Turnu Severin a reuşit îmbunãtãţirea serviciilor oferite şi eficientizarea costurilor, dar şi creşterea calitãţii actului medical.

„Am avut permanent în vedere scãderea arieratelor spitalului, acestea fiind la nivelul anului 2010 de 5.459.432, din care cu termen depãşit 2.118.669, la finalul anului 2011 ajungând la 3.336.328, din care cu termen depãşit 1.575.123, în cursul anului 2012 pãstrând aceaşi trend descendent”, a declarat ieri dr. Nicoleta Manu, managerul spitalului judeţean, în cadrul conferinţei de presã.

Potrivit unui bilanţ al activitãţii, aferent perioadei 21 ianuarie 2011 – 30 septembrie 2012, Spitalul Judeţean de Urgenţã Drobeta Turnu Severin a funcţionat cu un numãr de 1.147 de paturi, rata de utilizare acestora crescând de la 81 la sutã în anul 2010 la 85 la sutã în anul 2012. Cheltuielile legate cu asigurarea medicamentelor uzuale necesare tratamentului pacienţilor internaţi au crescut de la aproximativ 250.000 ron la 500.000 ron pe lunã, ceea ce a condus la înlãturarea practicii de cumpãrare a acestora de cãtre pacienţi în timpul internãrii. De asemenea, cheltuielile cu materiale sanitare pentru pacienţii internaţi au crescut de la 40.000 ron în anul 2010 la 150.000 ron pe lunã. „Scãderea cheltuielilor cu materiale sanitare nu a fost aşa simplu de fãcut, în sensul cã aveam bani disponibili şi pur şi simplu ne-am apucat sã cumpãrãm medicamente şi materiale sanitare şi ne-au felicitat furnizorii. La momentul respectiv sumele nu erau disponibile, am reuşit creşterea acestor sume lunare prin renegocierea contractelor cu furnizorii de medicamente, prin creşterea contractelor pe care le-am avut cu Casa şi cu DSP-ul şi prin reducerea cheltuielilor logistice de funcţionare a spitalului şi, nu în ultimul rând, prin sponsorizãri”, a declarat Dorel Dumitraş, directorul general al companiei Tetraedru.

Un capitol important a constatat în îmbunãtãţirea asistenţei medicale. Astfel, au fost angajaţi medici specialişti şi rezidenţi în ultimul an în specialitãţi deficitare: pediatrie, chirugie toracicã, neurologie, cardiologie şi chirurgie generalã.

Şi în privinţa dotãrilor, spitalul a reuşit performanţa sã achiziţioneze un ecograf performant, destinat cu precãdere investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului pacienţilor cu afecţiuni urologice, ştiut fiind faptul cã zona Mehedinţiului este zona cu patologie specificã, nefropatie endemicã balcanicã.

Totodatã, s-au achiziţionat echipamente medicale din venituri proprii (infuzomate şi injectomate), care au îmbunãtãţit administrarea tratamentului pacienţilor din oncologie şi ATI, scaun ORL pentru consultaţii şi intervenţii chirurgicale în bloc operator ORL.

SÃNÃTATEA PUBLICÃ ŞI COSTURILE EI… PRIVATE! (11)

autor — Thu, 07 Jun 2012 19:14:03 +0000

Dacã mai sunt printre noi persoane care se mai îndoiesc de “sistemul ticãloşit” politic românesc al momentului, cu toatã schimbarea de luna trecutã - sintagma aparţine exact aceluia care avea sã fie dovedit, inclusiv prin aceastã declaraţie de mai jos, ca fiind cel care îl oblãduia, promova în ascuns şi-l fãcea, astfel, arma letalã nr.1 împotriva propriului popor – iatã cã adevãrul nu poate sã nu iese la suprafaţã, sã despartã apele bune de cele rele, apele otrãvite de cele limpezi, dãtãtoare de viaţã, de vigoare. Traian Bãsescu – dincolo de un oarece partizanat politic al celui care avea sã facã aceastã declaraţie politicã în Parlamentul României, rãmâne un personaj sinistru! Accederea sa la putere, în calitate de preşedinte, stã de mult sub semnul mai multor întrebãri, al unor neclaritãţi pe care, în timp, istoria şi buna credinţã le va lãmuri, le va pune în adevãrata luminã.

România, din pãcate, din cauza unor astfel de personaje, intrate în jocul marilor puteri occidentale sau de aiurea, Masoneria fiind cea mai des citatã în acest sens entitate, au dus ţara pe panta distrugerii şi a genocidului… “cu faţã umanã”, ca sã împrumutãm o altã sintagmã celebrã, referitoare la capitalismul ce începea sã se prefigureze, la începutulul anilor ’90, în România. Aceastã “faţã umanã” a genocidului are o atât de tentacularã arhitecturã încât cu greu poţi spune de unde începe şi unde îi este capul. În economie, în învãţãmânt, în sãnãtate, în toate direcţiile vitale ale oricãrui popor, totul înfãşat în sloganul reformelor, cea mai mincinoasã dintre ele fiind cea a “reformei statului”! Aşa ne-am ales cu un învãţãmânt insuportabil atât pentru elevi cât şi pentru pãrinţi şi profesori, cu un sistem economic dezastruos, pe care suntem îndemnaţi sã-l vindem, sã-l amanetãm corporaţiilor strãine, cu o sãnãtate fãrã medici şi fãrã spitale… Genocid curat, cum sã-i spunem altfel?

Ne oprim aici, şi vã solicitãm implicarea, stimaţi români! Implicaţi-vã, pânã nu va fi prea târziu! “Sistemul ticãloşit” nu lucreazã decât pentru el! Un “sistem” care crede cã se poate salva, auto-salva din acest dezastru pe care îl provoacã cu bunã ştiinţã. Se înşealã, desigur, dar noi trebuie sã nu-l lãsãm sã se propage, sã se extindã!

“Traian Bãsescu şi reforma sãnãtãţii: între ciocanul şi nicovala mafiei transnaţionale a fraudãrii asigurãrilor de sãnãtate”

- declaraţie politicã fãcutã în şedinţa Camerei deputaţilor, 14 februarie 2012 .

Prin 1998, un raport al directorului FBI, iar mai apoi un discurs al preşedintelui american atrãgeau atenţia Congresului SUA cã fraudarea sistemului asigurãrilor de sãnãtate şi reţelele internaţionale ale mafiei medicamentelor ameninţã securitatea socialã a naţiunii.

Peste câţiva ani, urmare a puternicului lobby al ambasadorului SUA la Bucureşti, tentaculele transnaţionalelor medicamentelor înlãnţuiesc şi România, al cãrei prim-ministru face declaraţii de susţinere a pãtrunderii lor pe piaţa româneascã, iar menţionatul ambasador trece, suspect de repede, de la critica guvernului ineficient în lupta împotriva corupţiei la un laudatio, tot atât de suspect, al receptivitãţii aceluiaşi guvern faţã de giganţii mondiali ai industriei farmaceutice, de aparaturã şi servicii medicale.

Gestul Guvernului român nu rãmâne nerecompensat. Doamnelor din high life-ul politic de pe malurile Dâmboviţei le sunt rezervate reţelele naţionale de distribuţie a medicamentelor şi fiecare “mare doamnã” patroneazã, la vedere sau nu, câte o reţea.

Ceea ce mai rãmãsese din trecutul industriei farmaceutice se risipeşte ca prin farmec, se aude ceva şi despre niscaiva afaceri de spionaj în jurul unor cercetãri şi al unor reţete de fabricaţie, apoi afacerilor pe seama sãnãtãţii, a vieţii sau morţii noastre, având “osiile” bine unse, nu le scârţâie o vreme nicio roatã. Cât de ieftin ne-au vândut! A se citi “trãdat”.

Strãinii care vin în România privesc, nu le vine sã creadã şi se întreabã ce s-a întâmplat cu noi, ce mari nenorociri galactice ne-au lovit de am ajuns o ţarã cu oraşele împânzite de farmacii?

O micã reformã a sãnãtãţii a recalificat medicii în scribi. Ca sã asigure deverul farmaciilor, medicii de familie nu mai prididesc sã prescrie reţete. Necompensate, compensate, compensate parţial şi, excepţional, gratuite. Toate în cel puţin douã exemplare, unele şi în trei. Pe formulare diferite, roşii, verzi, portocalii şi albe. În coduri şi chei pentru un sistem informatic mofturos, dar al dracului de scump, incomplet şi nefuncţional. Dar imposibil de controlat. Un timp, medicilor de familie le-a mers prost, apoi au început sã se descurce, iar temerarilor în a prescrie reţete şi morţilor nu le picã salarii mizere, ci le-au curs şi câştiguri de peste 2.000 de euro/lunã. Totul este posibil numai şi numai în buna conivenţã cu mafia producãtorilor şi distribuitorilor de medicamente. A mafiei care, urmare a haosului indus cu binecuvântarea miniştrilor sãnãtãţii, a impus prescrierea a pânã la şapte-zece medicamente în loc de trei, generând pacienţilor cronici noi suferinţe, din categoria celor hepatice şi gastrice. Alte boli, alte medicamente. Alţi bani. Aceiaşi profitori.

Înalţi funcţionari publici, începând de la Administraţia Prezidenţialã şi Parlament, continuând la Guvern şi agenţiile sale de specialitate, puşculiţele partidelor politice, câini de pazã ai “democraţiei”, companii de publicitate, fundaţii aşa-zis caritabile sunt cu toţii, dar nu numai aceştia, conectaţi la sorburile nesãţioase care secãtuiesc bugetul Casei Naţionale a Asigurãrilor de Sãnãtate.

Ochii şi urechile secrete ale statului, de voie, de nevoie, mai ridicã câte un colţ al vãlului de ceaţã. Atât cât sã nu provoace un prea mare deranj viesparului în care s-au prins şi ele, prin ramificaţiile propriilor reţele şi oameni scãpaţi controlului. Fiindcã trebuiau sã scape.

Ciordeala, inclusiv cea a statului, din bugetele asigurãrilor sociale este un nãrav mai vechi. Au practicat-o şi acoperit-o mai toate guvernele. Prim-miniştrii “legalişti” au încercat sã-şi acopere ciordelile cu legi de reformare a asigurãrilor sociale. Aşa s-a fãcut cã ne-au anesteziat cu câte o reformã la fiecare patru ani.

Noua tentativã de reformã a asigurãrilor de sãnãtate, cãci bugetul acestora este miza, şi nu sãnãtatea naţiunii, a picat într-un moment rãu ales – anul electoral – şi cu mijlocul nepotrivit – agentul de influenţã în însãşi persoana preşedintelui republicii. Acelaşi agent de influenţã ca şi în cazul aurului de la Roşia Montanã.

Ambele operaţiuni de influenţã asumate de un agent de propagandã şi influenţã de cel mai înalt nivel posibil demonstreazã cât de mare este presiunea asupra Cotrocenilor, cam de ce facturã sunt unii dintre oamenii preşedintelui, de unde pot veni comenzile şi de ce nu le poate rezista primul cetãţean al ţãrii.

Se încearcã diversiunea cã preşedintele şi primul-ministru ar fi fost induşi în eroare şi nu ar fi cunoscut cã proiectul legii sãnãtãţii este expresia intereselor autohtone şi strãine care au şi pus ochii pe spaţiile imobiliare ale spitalelor şi elaborat statutele viitoarelor fundaţii care se vor înfrupta din infrastructura reţelei de sãnãtate pe care Traian Bãsescu le-a promis-o. Inclusiv prin declaraţii publice, fãcute în ţarã, dar şi în strãinãtate.

Se spune cã Bãsescu şi Boc nu ar fi fost corect informaţi şi nu ar cunoaşte cã 40 de firme ale clientelei lor politice au lansat deja investiţii de multe sute de milioane pentru achiziţionarea unui prim lot de 1.200 de ambulanţe.

Se aruncã în spaţiul public dezinformarea cã Traian Bãsescu nu ar fi ştiut de bãtãlia pe cadavrul sistemului de sãnãtate al poporului român, dintre cartelurile internaţionale ale asigurãtorilor de sãnãtate, iar legea pentru a cãrei susţinere s-a mai compromis politic, moral şi infracţional încã o datã (dar ce mai conteazã?!), urma sã fie pretextul legitimãrii jafului bugetului sãnãtãţii, pentru a nu mai fi atât de flagrante abuzurile şi ilegalitãţile.

Ochii şi urechile statului, în loc sã-şi facã cu onestitate datoria, adicã sã tragã semnalul de avarie şi sã opreascã, pe motiv de pericol de deraiere a democraţiei, caruselul înaltei corupţii politice instituţionalizate, se joacã de-a rebeliunea cu câteva sute de demonstranţi adunaţi în faţa Palatului Preşedinţiei şi în Piaţa Universitãţii, ca sã apere democraţia.

Un simulacru de raport operativ din “teatrul de operaţiuni” publicat în “President Daily Brief” (am numit “Evenimentul zilei”) releva cât de retardatã este instrucţia filorilor respectivului serviciu secret şi cât de nãtângi le pot fi şefii care şi-au scos la deconspirare gratuitã agenţii aciuaţi prin redacţiile a vreo trei televiziuni, care au terorizat telespectatorii cu interogatoriile publice şi procesele de intenţii, de cel mai pur gen al poliţiei politice, lansate împotriva participanţilor la manifestaţiile de stradã. Acelea care l-au legitimat şi relegitimat şi pe Traian Bãsescu. Cu sau fãrã autorizaţia primãriei.

O spicheriţã rebranduitã în demna urmaşã a Anei Pauker şi a acuzatorului public Alexandra Sidorovici ne-a spus cã ea “deţine informaţii” cum cã cei ieşiţi în stradã… etc. Ştim noi prea bine ce instituţii, “piloni” de discutabilã rezistenţã ai dictaturilor, folosesc aceastã formulã introductivã, cu valoare de adevãr absolut: “deţinem informaţii”. Dacã aşa lucreazã inteligenţele acoperite ale serviciilor secrete, ne cerem taxele şi impozitele înapoi. Cu dobânda şi penalitãţi de nepotrivitã utilizare.

Este evidentã marea manipulare a acestui scandal, chiar din start. Nimeni nu a citit, darmite sã fi studiat legea sãmânţã a dihoniei naţionale. Toţi s-au întrecut în a o comenta, dupã texte date, dupã ureche şi la cacealma. În toatã dezbaterea furibundã nu s-a apelat la argumente din conţinutul hulitei legi, ea fiind respinsã in corpore şi în necunoştinţã de prevederile ei. Sau, dimpotrivã, au citit-o şi ori nu le vine sã creadã, ori le este fricã sã o punã în lumina adevãrului.

De ce atâta înverşunare? De teama practicilor totalitare ale statului mafiot. Din convingerea cã Traian Bãsescu nu iese la rampã sã anunţe ceva bun. Dimpotrivã, Traian Bãsescu este deja asociat mentalului colectiv cu Casandra, prevestitoarea tuturor nenorocirilor.

Şi cum nu avem nevoie de conducãtori care sã ne deoache, iar faptele lor numai de bine nu sunt prevestitoare, singurul bine pe care, totuşi, ni-l mai pot face este sã ne salute cu “Adio, noi plecãm!”.

Ion Stan,

deputat de Dâmboviţa

(Ion Stan este vicepreşedinte al Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea naţionalã, vicepreşedinte al Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãţii Serviciului Român de Informaţii.

SURSA: http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma)

Sanita. ro

P.S. Când vom avea, oare, bucuria sã constatãm o luare de poziţie în Parlamentul României de cãtre parlamentarii de Mehedinţi, cei care îşi mãnâncã salariile de atâta amar de vreme şi fie au pactizat mai mereu cu puterea care ne-a adus ţara de râpã, fie au tâcut mâlc îm bãncile confortabile al instituţiei? Desigur, niciodatã, actualii fiind pe fãraşul terminus al prestaţiei specifice. La toamnã, sperãm sã nu aibã tupeul sã ne cearã iarãşi votul, tot ei!

(sfârşit)

SÃNÃTATEA PUBLICÃ ŞI COSTURILE EI… PRIVATE! (10)

autor — Fri, 01 Jun 2012 11:23:01 +0000

1. Boli inventate, tratamente neverificate

Caracatiţa industriei farmaceutice are dimensiuni planetare! Sãnãtatea omului este o afacere globalã, irezistibilã, în subterana cãreia se petrec lucruri care pot rãsturna orice imaginaţie. Ceea ce ajunge la presã, prin diferite canale de scurgere a informaţiei, ori “pe surse” sunt detalii depãşite, de foarte multe ori. Sunt amãnunte despre stadii depãşite ale fenomenului, în cele mai multe cazuri. Unele informaţii din domeniul acesta sunt puse în circulaţie tocmai de cei care au generat fenomenul despre care ele vorbesc, asta pentru cã ele sunt deja epuizate atât moral cât şi fizic, deci nu mai pot afecta în vreun fel afacerea, în ansamblul ei. Puse în circulaţie, controlat, au menirea sã abatã atenţia de la ceea ce se întâmplã la momentul difuzãrii cu afacerea, ea având, la acel moment, o altã anvergurã, o altã ţintã! Şi, tot aşa, din aproape în aproape, ceea ce ajunge la noi, oamenii, pentru care se proiecteazã toatã aceaastã pânzã uriaşã de paiajen a morţii sub aparenţa vindecãrii, este proiecţia unui timp trecut, un deja vu inofensiv pentru maeştrii farmaciilor planetare!

Vã mai amintiţi de Ebola? De boala SIDA? De boala “vacii nebune”? De gripa aviarã? De gripa porcinã? De vaccinul obligatoriu pentru fetiţele de pânã în 14 ani, legat de bolile de col uterin? Dar de mai recenta cãpuşã, care înţeapã şi îţi distruge sistemul imunitar şi pe cel neuronal? Boala care, cicã, l-ar fi atacat şi pe actorul român Şerban Ionescu?

Ei, bine, toate acestea sunt boli reale, dar stimulate din laboratoare, boli rãspândite pentru a se deconta produse-test, adicã pentru a se verifica exact pe corpul uman efectele unor produse, şi, apoi, trage o concluzie… ştiinţificã privind eficacitatea lor farmacologicã! Boli şi simptomuri rãspândite controlat, se spune, în lume, tocmai pentru a se testa rezistenţa organismului uman la aceste boli – virusuri, microbi, bacterii, etc.- toate cu acţiune distrugãtoare, mutilantã sau direct letalã asupra omului sau a unor animale. Mai mult, efectul colateral, dar conştientizat de producãtori, este cel al terorii instituite în populaţie, urmat, apoi, de efectul de uşurare, de mulţumire, pe care aceeaşi populaţie îl are faţã de… binefãcãtor, în fapt, una şi aceeaşi entitate. Este ceea ce, în ştiinţele manipulãrii, se numeşte folosirea inversã a raportului cauzã-efect. Mai exact, pentru a verifica un efect dorit – în cazul nostru, cel al unui medicament, sã spunem – se creeazã cauza lui – în exemplul nostru, se rãspândeşte acel tip de boalã care va avea nevoie de acel medicament! Cinic, dar simplu şi aducãtor de bani!

În cazul Şerban Ionescu, utimele analize – afirmã Lucian Mândruţã pe blogul sãu – nu a fost vorba de nicio muşcãturã de cãpuşã (!?!), cum s-a crezut pânã acum ci de o altã boalã, degenerativã, moştenitã de actor, o chestie, deci, geneticã etc. Ce sã mai credem? Manipulare? Deturnare? Acoperirea urmelor, adicã boala Lyme – aşa se numeşte aceea degenerare provocatã în cazul muşcãturii/înţepãturii de cãpuşã – sau ce, altceva? Cu alte cuvinte, ape tulburi! Ei, bine, în astfel de ape se pescuieşte cel mai bine de cãtre rechinii industriei sãnãtãţii contrafãcute generale!

2. Preţul trãdãrii hipocratice

Potrivit revistei americane VANITY FAIR – dar cât sã mai credem şi în mass media americanã, şi ea, la rândul ei, controlatã de alte interese transnaţionale? – românii sunt printre popoarele-cobai ale planetei. În România, se spune într-unul din numerele sale din ultima parte a anului trecut, în România post-decembristã, au avut loc sute de testãri clinice pentru noi medicamente. Testãrile s-au fãcut atât pe adulţi cât şi pe copii, pe tineri cât şi pe bãtrâni, fãrã niciun fel de regret sau urmã de ezitare!

Cum au intrat sã se manifeste interesele marilor producãtori pe piaţa româneascã, am vãzut, prin mitã şi şpagã la nivel de guvern, partea a doua a acestei maniere de a face afaceri (sic!), însã, i-a atins şi pe unii medici, afirmã revista citatã. Mai exact, mai mulţi medici au ajuns complici la marele experiment mondial, adicã, pentru acceptarea de a testa medicamentele pe pacienţii lor, şi pentru fiecare pacient convins sã foloseascã un anumit tip de medicament sau tratament, medicii au primit câte 350 de dolari! Asupra motivelor pentru care România a fost inclusã în lotul ţãrilor pretabile la astfel de experimente, nu mai trebuie sã insistãm: sãrãcia! Iar medicii români nu fac excepţie acestui flagel! Iar conştiinţa lor de medici, de profesionişti ai actului vindecãrii trupului şi minţii omului, a fost abandonatã! 350 de dolari/cap-pacient, acesta este preţul trãdãrii unui jurãmânt!

Simplu, pragmatic, eficient, dã-o-ncolo de moralã şi de deontologie!

3. Oraşele-cobai

Care au fost oraşele cele mai vizate de experimentele fenomenului globalizãrii industriei farmaceutice, din România? Iatã lista conform aceleiaşi surse, conexatã şi cu altele din acelaşi spectru informaţional: Iaşi, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova.

Iaşul, din pãcate, este un fel de… vedetã, cu cel mai mare numãr de experimente realizate printre şi cu locuitorii sãi (o concluzie colateralã s-ar impune, anume cã Iaşul are un indice de sãrãcie foarte ridicat). Alãturi de oraşele româneşti, figureazã şi alte oraşe de pe mapamond: Mégrine, din Tunisia; Tartu, din Estonia şi Shenyang, din nord-estul Chinei.

Hrãpoşenia marilor producãtori, concurenţa degradantã în plan uman din domeniu a fãcut ca lista unor astfel de localitãţi sã cuprindã inclusiv oraşe din America de Nord, deci din chiar patria-mumã a unor astfel de companii producãtoare, corupţia fãcând, deci, pui chiar şi pe pãmântul unde democraţia este cea mai… exemplarã, purã şi de necontestat! America, cea fãrã de prihanã, este şi ea coruptã pânã-n mãduva oaselor! VANITY FAIR concluzioneazã din perspectiva racilei corupţiei în medicina americanã cã acesta ar fi “urmãtorul pas mare cãtre globalizare…”. Ohoho, copii ai plebei democratice americane, pasul acesta “mare” a fost fãcut de mult, el ar putea fi, eventual, al enşpelea, pe drumul pierzaniei şi denaturãrii umane!

Numeric, cobaii – supranumele degradant dat celor care au fost… convinşi de medicii lor sã se supunã acelor teste clinice – aratã cam aşa, potrivit unor documente provenite din arhive americane, respectiv Institutul Naţional de Sãnãtate (National Institutes of Health – foto), cu filialele lui, sã spunem, de prin statele Uniunii-continent: Rusia – 1.513, România – 876, Tailanda – 786, Turcia – 716, Ucraina – 589, Peru – 494, Iran – 292, Uganda – 132 şi Kazahstan – 15 persoane.

4. Cine pe cine “scapã de sub control”?

Cazuistica experimentelor clinice a scãpat de sub controlul autoritãţilor! Marile companii cautã, îndeosebi, ţãri care au o legislaţie slabã în domeniul sãnãtãţii – vã este mai clar, acum, români sãnãtoşi la cap, de ce se tot tãrãgãneazã Legea Sãnãtãţii în România? – sau chiar lipsesc cu desãvârşire, locuri unde controlul Agenţiei Guvernamentale de Protecţie a Consumatorului din SUA (Food and Drug Administration – FDA) nu poate ajunge. Astfel, “greşelile” înregistrate în aplicarea testelor, merg în mormânt odatã cu pacienţii-cobai, noteazã Agerpres.

În ultimii 20 de ani, numãrul testãrilor fãcute de americani în strãinãtate a ajuns la 2000% (!). Cele trei destinaţii predilecte europene, Rusia, România şi Ucraina, se pare cã vor fi înlocuite cu China (cu 1.861 de testãri, pânã la sfârşitul lui 2011) şi India (cu 1.457). Dar şi alte oraşe din Africa sau din Asia au fost trecute pe un soi de listã de perspectivã, astfel cã “maşina de profit letalã “ – cum numeşte VANITY FAIR acest angrenaj farmaco-medicalo-financiar transnaţional, globalisto-tentacular, în numãrul sãu din ianuarie 2011 – a scãpat complet de sub controlul autoritãţilor!

Privit mai atent acest ultim aspect al problemei, respectiv “scãparea de sub control”, ne vine greu sã credem in integrum aceastã afirmaţie! Mai exact, cum spuneam mai înainte, sistemul globalist mizeazã pe rãsturnarea dialecticii cauzã-efect, iar cum “controlul lumii” este total, el se manifestã inclusiv asupra mass media. Prin urmare, concluzia citatã am putea-o interpreta ca pe o tentativã de… anestezie/adormire a reacţiei publice generalizate împotriva fenomenului ca atare, diabolic şi criminal, în sensul cã mesajul subliminal de tipul nu mai este nimic de fãcut, domnilor şi doamnelor, dacã ditamai agenţii şi servicii guvernamentale sunt depãşite de situaţie, nimic de fãcut, decât sã ne supunem situaţiei create, sã ne revoltãm, dacã vrem, dar sã ne intre bine în cap, nu se mai poate face nimic, este un mesaj otrãvit, formulat şi difuzat tocmai de dealer-ii afacerii, prin media, mai mult sau mai puţin conştientã de “doza de otravã” strecuratã în informaţie! Manipulare mare, se cheamã asta în termenii propagandei negre!

Desigur, cã mai existã ceva de fãcut, cel puţin pornind de la ideea cã ori cu tratamentul exeprimental, murim, ori fãrã el, la fel, murim, putem cel puţin sã ne opunem, sã nu ne supunem unor astfel de tratamente, de experimente, iar ei nu-şi vor încasa banii, deci, vor intra spre faliment! Pare o soluţie firavã, dar sã ştiţi, pe aceşti oameni, nimic nu-i sperie mai mult decât diminuarea profitului, falimentul, cu atât mai mult!

Deci, refuzaţi experimentele şi testele, refuzaţi promoţionalele despre care nu aveţi suficientã informaţie! Cereţi timp de gândire, accesaţi surse altenative de informare, credibile, nu credeţi în reclamele ultra-insistente, nu vã lãsaţi la mâna celor care ştiu, vezi, Doamne, “totul” despre câte un medicament, sau au auzit ei de la televizor cã e bun, sau cã nu ştiu care doctor a fãcut minuni, dom’le, cu o injecţie, da’ ştii cum, iote, aşa, ca luatã boala cu mâna, zãu, sã-mi sarã ochii dacã mint!

(va urma) Sanita.ro

SÃNÃTATEA PUBLICÃ ŞI COSTURILE EI… PRIVATE! (7)

autor — Fri, 11 May 2012 11:22:48 +0000

1.„Contract pãgubos pe bani publici” (!?!)

Sã vedem, cum promiteam în episodul trecut, cã doar nu-i niciun secret, ce scriu ziarele despre unele contracte RomGerMed, încheiate prin ţarã. Iatã, de exemplu, ce scrie Câmpina cu bune şi rele, în 23 februarie 2010, în articolul “Romgermed şi-a umflat conturile cu 7 miliarde lei vechi de la Spitalul Municipal”: <>

Facem o pauzã de lecturã, şi recapitulãm câte ceva dintre cele citite: „contract pãgubos pe bani publici”, „Romgermed nu-şi respectã obigaţiile asumate prin contract”, “s-a încercat întreruperea contractului cu Romgermed”, “Romgermed pune poprire pe conturile Spitalului şi i se vireazã în cont 7 miliarde lei vechi”.

Ameţitor? Ei, dar nu aţi aflat mai nimic în comparaţie cu ce urmeazã!

2. Filiera SANOMED-ROMGERMED-PRAHOVA-SENAT (!?!)

Haideţi sã lecturãm mai departe, cã doar nu-i niciun secret, e presã, ziar, anchetã jurnalisticã, ce mare brânzã? <>

Buuun! Sã tragem linie şi sã recapitulãm: “contract semnat între douã operaţii, prin împingere sub nas”, “rapiditatea plãţii celor 7 miliarde lei vechi”, “posibila legãturã cu senatorul Cristian Rãdulescu”.

Un senator, “legat” de un contract de prestãri medicale? Mãi, sã fie! Ia sã lecturãm puţin primul nostru extras… Aşa, deci, sã reluãm urmãtorul paragraf de acolo spre o mai mare dumirire: <>

Iatã, înţelegem aici o posibilã legãturã de interese între dr. Leonida Piţigoi, director adjunct, ca parte semnatarã a contractului, prin fiul dumneaei, consilier în cadrul Consilului local Câmpina. Interesantã, tot ca legãturã de interese, ar fi şi precizarea revenirii dr. Alexandru Matei pe postul de director, imediat dupã alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2008…

Dar, “legãtura” mai eclatantã, ar fi cea dintre senatorul Cristian RÃDULESCU şi interesele RmGerMed. Cine este senatorul Cristian Rãdulescu, nu-i niciun secret: senator PDL, parlamentar, din mandat în mandat, din 1990, an în care a fost ales deputat de Neamţ. Domnia-sa este originar din comuna Ceraşu, judeţul Prahova… Judeţul Prahova? Sã fie vreo “legãturã” cu faptul, de exemplu, cã firma SANOMED, firmã subcontractantã a RomGerMed, are sediul social în localitatea Cornu de Jos, judeţul PRAHOVA?

Tragem aer de munte, carpatin, în piept, şi nu mai zicem nimic, sã nu ne iese vorbe în instanţã! Ar fi ca şi cum am zice, pe alt plan, cã ar fi vreo “legãturã” între construirea sediului RTS, simultan cu derularea contractului de reabilitare a Teatrului severinean şi a ruinelor Cetãţii medievale a Severinului, sediu nou, situat – coincidenţã purã precum apa grea a ROMAG-ului, cicã controlat politic de PDL Mehedinţi, al cãrui preşedinte este dl. senator Mihai Stãnişoarã – în imediata apropiere a Cetãţii, într-o zonã ce face parte din patrimoniul imobiliar municipal, legat de ruinele castrului Drobeta, monument istoric etc. etc. Cum nu poate fi vorba de aşa ceva, legãtura fiind doar una eventual “secretã”, nu facem nicio afirmaţie, nicio declaraţie, tãcem mâlc, şi ne vedem de ale noastre… Secretul e secret, domnule, chiar şi atunci când îl ştie toatã lumea, ce e greu de priceput?

3. O Comisie…

exemplarã! (!?!)

La ora actualã, Cristian Rãdulescu, din 19.10.2010, este membru în Comisia pentru muncã, familie şi protecţie socialã, o comisie parlamentarã care are, printre altele, şi legãturã cu politicile sociale, deci şi cu cele din domeniul sãnãtãţii. Dar, sã nu facem noi cine ştie ce “legãturi periculoase”, chichiricioase, cârcotaşe, aşa cã, haideţi, sã rãsfoim ziarele, sã vedem ce mai spun ele despre senatorul Cristian RÃDULESCU, prahoveanul, ales deputat la Neamţ, şi, mai apoi, senator, într-o circumscripţie de Bucureşti, dincolo de activitatea sa parlamentarã. Uite, de exemplu, LIBERTATEA.ro, din 16 ianuarie 2012 zice cã şoferul domnei-sale de la Senat ar fi fost vãzut şi fotografiat, luându-i domnului senator copilul de la grãdiniţã, şi nu odatã, ci de mai multe ori, s-ar zice chiar regulat. Iatã materialul: <blitzmagazine.ro l-au surprins pe şoferul politicianului cum, ca o doicã devotatã, îl preia de la grãdiniţa privatã pe puştiul pedelistului, dupã care îl aşeazã, frumos, pe bancheta din spate a maşinii senatoriale. Dovada cã Rãdulescu nu este la prima abatere şi, prin urmare, a mai folosit maşina Senatului pentru a-şi lua puştiul de la o ”grãdi” din nordul Capitalei o puteţi gãsi pe www.blitzmagazine.ro>>

Numãrul maşinii senatoriale – Audi, cã doar nu vreun Logan, ca “amãrâtul” de Traian Bãsescu – B-45-SEN. Vreo “legãturã”, ceva? Desigur, “protecţia familiei”, aţi ghicit! Pãi, nu-i dumnealui membru al Comisiei senatoriale de muncã, familie şi protecţie socialã, ce atâta agitaţie? Nu este vorba despre copilul domniei-sale, deci FAMILIE? Nu este vorba despre grija faţã de cei mici şi neajutoraţi, copiii? Deci, PROTECŢIE SOCIALÃ? Nu este vorba de a-i asigura de lucru unui şofer? Deci, MUNCÃ?

Ce vreţi mai bun exemplu personal, mai mobilizator, decât acesta privind rosturile unei asemenea Comisii? Cârcotaşi nesuferiţi, ce sunteţi! Ce mare “secret” aci?!

(va urma) Sanita.ro