Obiectiv Mehedinţean » Rudina

UN TALENTAT ŞI PRESTIGIOS ISTORIC: TUDOR RÃŢOI

autor — Thu, 22 Jan 2015 20:01:59 +0000

De nu puţini ani, profesorul şi istoricul TUDOR RÃŢOI stã mereu şi atent aplecat asupra documentelor trecutului şi prezentului pe care îl trãim.
Harnic precum o albinã, istoricul TUDOR RÃŢOI adunã şi tot adunã documente, le selecteazã, le adapteazã, extrage sensuri şi semnificaţii noi, încã necunoscute, formuleazã opţiuni, aprecieri, puncte de vedere originale şi concluzii ce se regãsesc încorporate în valoroase lucrãri, de permanentã referinţã.
Multe din cãrţile domniei sale sunt deja cunoscute şi bine apreciate.
De o trudabilã vrednicie, cu recunoscuta-i pricepere, istoricul TUDOR RÃŢOI ne oferã carte dupã carte, care se aşeazã, la locul cuvenit, în tezaurul spiritualitãţii mehedinţene şi naţionale.
Avem sub priviri o adevãratã bijuterie editorialã – lucrarea „VALEA BUNÃ” – FILE DE MONOGRAFIE, carte judicios conceputã, cu o multitudine de date, fapte, nume şi imagini, scrisã într-un stil atrãgãtor, care farmecã cititorul, precum un mic şi captivant roman.
Cu modestia care îl caracterizeazã, istoricul TUDOR RÃŢOI ne spune: „… prin felul în care s-a articulat şi s-a derulat istoria sa, VALEA BUNÃ a ocupat şi din fericire, beneficiazã încã de locul ce-l meritã în configuraţia economicã, socialã şi mai ales spiritualã a Mehedinţiului, timp de o jumãtate de mileniu, motiv pentru care orice demers fãcut în direcţia dezvelirii unui asemenea trecut nu reprezintã un efort inutil”.
Ceea ce şi face, frumos, argumentat, convingãtor istoricul TUDOR RÃŢOI.
La mai puţin de douã luni, istoricul TUDOR RÃŢOI, cu aceeaşi pricepere şi hãrnicie, face încã o plãcutã surprizã: noua lucrare – „RUDINA” – FILE DE MONOGRAFIE.
Mai amplã, mai îndelung elaboratã, lucrarea „RUDINA”- FILE DE MONOGRAFIE pune pe deplin în evidenţã vocaţia de scriitor şi istoric a domnului TUDOR RÃŢOI. Lucrarea este realizatã dupã cele mai exigente rigori ştiinţifice, având la bazã o mare bogãţie de fapte.
Ceea ce impresioneazã în noua lucrare a domnului TUDOR RÃŢOI este îndelunga documentare, grijã şi pricepere cu care ordoneazã faptele, evenimentele şi extrage ceea ce este semnificativ, convingãtor în existenţa şi evoluţia acestei comunitãţi.
Concluzia istoricului este demnã de reţinut: „… RUDINA a ocupat şi din fericire, beneficiazã de locul ce-l meritã în configuraţia economicã, socialã şi mai ales spiritualã a Mehedinţiului, timp de mai bine de patru veacuri [...]. Pãcat cã multe dintre arhivaliile ce ar fi putut sã contribuie astãzi la reconstituirea istoriei satului s-au pierdut, fãcând ca multe dintre filele acestei istorii sã rãmânã albe, dupã cum pãcat este şi cã localitatea şi-a pierdut statutul de comunã ruralã de sine stãtãtoare, „topindu-se” în mozaicul de sate ale mult mai cunoscutei şi favorizatei de soartã BALA”.
Domnul TUDOR RÃŢOI este – o spunem cu toatã convingerea – un talentat şi prestigios istoric, de la care cititorii sãi aşteaptã noi şi la fel de interesante lucrãri.
Cele douã lucrãri, la care ne-am referit, au apãrut, într-o atrãgãtoare ţinutã graficã, în editura PROFIN din Turnu Severin, cãreia, pe drept, lauda i se cuvine.
VIRGILIU TÃTARU

Eveniment cultural – religios în parohia mehedinţeanã Rudina

autor — Mon, 29 Dec 2014 10:41:46 +0000

Anul acesta s-a împlinit un veac de la zidirea bisericii parohiei Rudina, instituţie ecleziasticã fundamentalã care şi-a pus amprenta asupra dezvoltãrii culturale a zonei. Centenarul bisericii parohiale a fost marcat duminicã, 7 decembrie, prin deosebite manifestãri religioase, culturale şi artistice.
În mijlocul credincioşilor din satul Rudina a poposit, pe 7 decembrie, în ziua prãznuirii Sf. Mc. Filofteia, ierarhul mehedinţenilor, Preasfinţitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. Preasfinţia Sa a sãvârşit jertfa euharisticã, având alãturi un sobor de preoţi şi diaconi.
Dupã Sfânta Liturghie, cei prezenţi au asistat la lansarea monografiei satului Rudina, lucrare realizatã de prof. dr. Tudor Rãoi, directorul Filialei Judeţene Mehedinţi a Arhivelor Naţionale, un distins om de culturã severinean.
Autorul volumului ne-a destãinuit cum s-a nãscut aceastã operã identitarã a satului mehedinţean amintit:
“Este o lucrare iniţiatã de unul dintre fiii de vazã ai satului Rudina, domnul Constantin Cerbulescu, cel care desfãşoarã aici o adevãratã operã socialã, chiar edilitarã şi culturalã, ca sã nu mai spun de dimensiunea ei religioasã, bisericeascã. Domnia sa mi-a propus în urmã cu câteva luni sã realizez monografia satului Rudina. Dupã ce am fãcut o scurtã perieghezã în fondurile arhivistice care se gãsesc la noi în legãturã cu aceastã localitate, am ajuns la concluzia cã se poate face acest demers. Dupã cercetarea respectivã, am realizat aceastã schiţã monograficã, cum o numesc eu, pentru cã oricând o monografie poate sã fie îmbunãtãţitã şi completatã. Este vorba de o lucrare în format A5, cu un numãr de 170 de pagini, la care se adaugã ilustraţii, care trateazã nu numai istoria satului Rudina, ci şi pe cea a celorlalte sate componente ale comunei care a funcţionat de la 1864 şi pânã în 1968 în diverse alcãtuiri. Am identificat documentele în fondurile noastre, documente inedite, dar şi documente publicate, şi am stabilit cã cea mai veche atestare a Rudinei dateazã din anul 1610. Este vorba de un document de la Radu Şerban, care vorbeşte despre mãnãstirea Rudina şi, de asemenea, un document de la 1483, care atestã un cãtun al Rudinei, Bereşti, care a fost multã vreme sat de sine stãtãtor în zona respectivã. În lucrare am urmãrit şi instituţiile fundamentale ale celor douã localitãţi, biserica şi şcoala. Şcolile din Rudina şi din unele sate componente sunt atestate în prima generaţie de şcoli din Ţara Româneascã, la 1838. Am continuat cu aceastã evoluţie cronologicã pânã în anul 1968, când Rudina a fost încorporatã comunei Bala.”
În încheierea evenimentului aniversar, corul Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, condus de arhid. dr. Adrian Cristian Maziliţa, a susţinut un concert de colinde. Repertoriul formaţiei corale severinene a cuprins cele mai frumoase colinde bizantine, colinde armonizate, cântece de stea din Mehedinţi şi colinde tradiţionale din Ardeal, acompaniate instrumental.

SERPENTINITA de la RUDINA şi PROSIDEX-ul de la Constanţa

autor — Tue, 04 Jun 2013 08:27:45 +0000

Bogãţiile minerale ale Mehedinţiului, exportate cu bunã-ştiinţã

Pânã acum un an, mai precis pânã în luna iunie a anului 2012, localitatea Rudina, comuna Bala, a fost „bulgãrele de aur” care a alimentat, vreme de patru ani, conturile şi interesele unora. Motivul: la marginea localitãţii se aflã un deal, adevãrat zãcãmânt de serpentinitã, o rocã cu multiple întrebuinţãri, datoritã faptului cã se prelucreazã uşor.

„Din primãvara anului 2010 şi pânã toamna târziu, camioanele au trecut în sus şi în jos distrugând drumurile şi fãcând ca pereţii caselor sã crape. Am tot întrebat în stânga şi în dreapta ce se întâmplã şi cum se va termina totul însã nu am primit nici un rãspuns. Au promis doar cã vor face drumul astfel încât sã nu avem de suferit. Pânã acum însã nu s-a fãcut nimic în acest sens. Şi nu ştiu dacã se va face ceva. Am înţeles cã vor începe din nou sã care piatrã din deal. Cât va dura toatã aceastã poveste nimeni nu vrea sã spunã. Dar este clar cã nu se va termina pânã nu vor cãra dealul cu totul de aici”, declara un localnic din Rudina.

„Din câte ştiu eu, firma care exploateazã aceastã piatrã este din Gorj, iar reprezentantul acesteia aici, este un fost „coleg” de minã. Mai precis, este vorba de un anume domn din Vãgiuleşti, care, pe timpul lui Ceauşescu, era securist la mina Leurda. Am reuşit sã aflu faptul cã aceastã piatrã se duce cu camioanele la Motru, acolo este încãrcatã în tren, transportatã la Constanţa iar de acolo este dusã în India. Piatra din acest deal este foarte bogatã în aramã. Se poate vedea cu ochiul liber. Nimeni nu spune nimic. Şi este de înţeles…“.

Probabil ca sã stopeze, de moment, iniţiativele unora şi altora, primarul comunei Şovarna, Constantin Mica Prundeanu, a decis sã amplaseze pe unele drumuri ale comunei indicatoare rutiere care interzic accesul vehiculelor cu masa mai mare de 7,5 tone. Numai cã Rudina aparţine de comuna Bala.

“S-a oprit, pe moment, nu mai carã nimeni piatrã de la Rudina. Vorbeşte lumea cã ar fi cariera lui Videanu, dacã aţi fost acolo aţi vãzut cã nu mai e nimeni. Este organizare de şantier, adicã sînt 3-4 barãci, e un camion cu o cisternã de apã şi atât. A, şi este un paznic de aici, din sat, care nici salariul nu l-a primit. Cei care au luat cariera aşteaptã ceva autorizaţii, am înţeles. Nu ştiu ce sã vã spun mai multe, am auzit cã cineva din Severin ar fi cumpãrat cariera de acolo, dar mai multe nu ştiu”, ne declara un sãtean întâlnit la bifurcaţia Rudina-Runcşoru-Vidimireşti.

Despre terenul pe care s-a dezvoltat cariera de extragere a serpentinitei mulţi îşi dau cu pãrerea. Ba este al primãriei Bala, ba al domnului Ivãnel, brigadier silvic, care ne-a repezit, la telefon, cu formula “nu spun nimic presei, sunteţi toţi înregimentaţi politic. De patru ani mã judec cu ei pentru pãmântul meu şi nu s-a rezolvat nimic. Îmi pare rãu, mai multe nu vã pot spune”.

Cineva acredita chiar idea cã fostul primar al comunei Bala, Constantin Chiţimia, împreunã cu cei de la Ocolul Silvic Tarniţa au inclus cu japca locul unde se aflã aşa zisa carierã în proprietatea Ocolului Silvic, deşi acest teren se aflã în proprietatea cetãţenilor din Rudina.

Am fost şi noi la Rudina şi fotografiile prezentate aici nu mai au nevoie de nici un comentariu. Pluteşte în aer o linişte suspectã, iar şantierul organizat aici este pãzit de 4-5 câini care stau la umbra unui camion cu numere de Constanţa, pe care scrie PROSIDEX. Mãreţia dealului este survolatã de pãsãrile aflate în cãutarea unui cuib sigur şi, dacã de la sol dezastrul nu bate la ochi, de undeva, de sus, pare cã Dumnezeu şi-a încheiat socotelile cu aceastã zonã.

Cu japca sau fãrã, o bogãţie mineralã a judeţului Mehedinţi a fost transportatã, pe cãi oculte şi cu o legalitate cunoscutã numai de câţiva interesaţi, spre zãri necunoscute. Dacã ar fi sã contabilizãm pagubele ar trebui sã includem aici şi porţiuni de drum din Bala de Sus, unde asfaltul a luat-o la vale datoritã maşinilor de mare tonaj care tranzitau Bala de Sus în drumul spre Motru.

***

SERPENTINITA este o piatrã metamorficã de interes ornamental, verde, cu nuanţe variate. Din punct de vedere mineralogic, constã în foarte mare parte din minerale din grupul serpentine (antigorite), care sunt de obicei însoţite de alte phyllosilicaţi conexe cum ar fi talc, minerale opace, cum ar fi magnetit sau cromit, şi carbonaţii Mg-bogat (magnezitã, dolomitã). Serpentinita, prin caracteristicile sale mecanice (mai ales din cauza duritãţii sale reduse), este grupatã cu marmura (“marmura verde”). Aplicaţiile sale sunt similare: de acoperire, elemente auxiliare (coloane, baseboards, etc).