Continuãm materialul despre încercarea de a se introduce limba românã în şcolile din Serbia, asta pentru cã mai sunt doar câteva zile pânã când, în Serbia, începe anul şcolar 2013 – 2014, iar mari speranţe pentru copiii românilor din Timoc nu se întrevãd. Peste ancheta ce trebuia sã urmeze proiectului pilot pare sã se fi lãsat tãcerea şi uitarea.

Dupã cum se ştie, în perioada aprile – iunie, în trei unitãţi administrative din Valea Timocului – Serbia a avut loc un proiect pilot de învãţare în şcoli a limbii române cu elemente de culturã naţionalã. Este vorba de comunele Bor, Zajecear şi Negotin, unde peste 600 de elevi au venit la cursuri şi au desluşit, sub bagheta unor învãţãtori din Voivodina, tainele slovelor româneşti şi ale minunatei istorii a neamului românesc. Cu toate acestea ancheta despre efectele şi rezultatele acestui proiect pilot întârzie sã se arate public, singurul raport de specialitate fiind cel realizat, la finalizarea cursurilor pilot, de cãtre coordonatorul acestui proiect, învãţãtoarea Anişoara Ţãran.

 O tãcere adâncã…

   Este sfârşit de august şi o tãcere adâncã s-a lãsat în ce priveşte demersurile care ar fi trebuit sã se facã: ar trebui anunţuri în presã, pe site-ul Ministerului din Belgrad şi la avizierele şcolilor cã pot opta pentru limba românã şi elevii din judeţele Branicevo, Podunavski şi Pomoravski; ar trebui anunţuri cã profesorii de etnie românã din Serbia de Rãsãrit care au cunoştinţe de bazã (din familie) de limba românã sã poatã preda elevilor din şcolile lor din 1 septembrie şi 2 ore pe sãptãmânã de limbã românã cu elemente de culturã naţionalã (de fapt abecedarul) urmând un curs de pregãtire în acest sens în luna august la Novi Sad; ar trebui tipãrite abecedare în limba românã în tiraj corespunzãtor. Nedumeritã asupra acestei ,,tãceri” de peste varã este şi doamna Anişoara Ţãran – responsabila Departamentului de Învãţãmânt din Consiliul Naţional al Minoritãţii Române din Serbia, îngrijoraţi sunt şi pãrinţii din asociaţia aminititã, cei 1617 elevi care au semnat pentru limba românã în luna martie, cât şi Consiliul Europei care la 11 iunie 2013 a publicat al doilea raport privind punerea în aplicare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în Serbia.

De ce atâta reticenţã?

   „Nu înţelegem de ce atâta reticenţã în a acorda dreptul la a învãţa limba românã în Serbia de Rãsãrit cu atât mai mult cu cât: existã programe şcolare şi abecedare româneşti tipãrite în Serbia; existã şi în Voivodina elevi care studiazã limba românã cu elemente de culturã naţionalã; existã în Voivodina şi peste 1000 de elevi care studiazã în limba românã; nu înţelegem cum în Serbia se aplicã duble standarde în Voivodina şi Serbia de Rãsãrit şi mai nou, duble standarde în Bor –Zajecear faţã de Branicevo, Podunavski şi Pomoravski; nu înţelegem de ce şcolilor din Serbia de Rãsãrit, în care învaţã şi etnici români, li se interzice orice contact cu şcoli din România”, spune pe blogul sãu preşedintele Asociaţiei Generale a Învãţãtorilor din România (AGIRo), Viorel Dolha.

 Avem încredere în vocaţia europeanã a Serbiei!

   Poate cã Serbia va confirma pânã la capãt vocaţia sa europeanã, poate cã statul vecin şi prieten va respecta propria sa legislaţie, permiţând pe întreg teritoriul sãu ca etnicii români, loiali statului sârb, sã poatã învãţa din 1 septembrie, în şcolile publice, sã scrie şi citeascã ,,mamã”, ,,tatã” în limba românã maternã. Salutãm din toatã inima acest prim pas fãcut de Serbia în primãvara lui 2013. Aşteptãm însã demersuri în aceastã varã care sã arate bunã credinţã în aplicarea bunelor intenţii arãtate în primãvarã.

Din 1 septembrie vom putea spune cu adevãrat dacã Serbia, arãtând respect conaţionalilor noştri, începe sã întoarcã respectul de care întotdeauna s-a bucurat în opinia publicã din România.

Atenţie români, banii la ciorap! Niciun politician din bãtãturã nu ne mai poate asigura cã naţionalizarea depozitelor nu se va întîmpla şi la noi. Sub umbrela instituţiilor financiare, e o mare mafie la nivel planetar!

Marea confiscare din Cipru, pusã la cale de miniştrii de finanţe din zona euro, de F.M.I. şi, fireşte, de cei care au orchestrat criza financiarã a lumii, e un abuz fãrã precedent şi n-are legãturã, cum motiveazã ei, cu depozitele magnaţilor ruşi! Încãlcarea garantãrii depozitelor bancare este un spectru sinistru pentru sud estul Europei. Ciprioţii s-au trezit jefuiţi peste noapte, cu conturile blocate, de unde vor fi extraşi 6,75% pentru toate depozitele de pînã la 100.000 de euro şi 9,9% pentru ce depãşeşte, banii fiind folosiţi, chipurile, la „salvarea” sistemului financiar”.

Despre ce salvare vorbesc ei?

Ticãloşia aceasta, lãudatã de politicienii germani de toate culorile, va demantela treptat moneda euro. Europarlamentarul Corina Creţu atenţioneazã „cã existã riscul folosirii Ciprului ca laborator pentru testarea suportabilitãţii sociale a europenilor.” Taxarea depozitelor bancare din Cipru ar putea deveni regulã, mai ales în ţãrile puternic îndatorate, în condiţiile în care, în Europa se fac deja calcule privind efectele unei mãsuri similare.

Dupã ce au evaluat negativ corupţia din România, Germania şi alte state membre U.E. pot condiţiona şi la noi naţionalizarea depozitelor, în cazul unui viitor împrumut. Plecînd de la cutremurul din Cipru, confiscarea depozitelor va fi o soluţie gata preparatã pentru seismele bancare.

Normal ar fi fost ca statul cipriot sã nu eludeze garantarea depozitelor, ci sã ia exemplu islandezilor şi sã lase bãncile în faliment. În vreme ce euro se umflã în pene în bãtãtura noastrã, în urma manevrelor şi speculaţiilor, B.N.R. se dã de ceasul adevãrului şi recunoaşte cã în sistemul financiar-bancar din Ţarã se practicã manipularea clientului.

Cu toate astea, guvernatorul a fãcut tot timpul lobby în favoarea bãncilor, încurajînd fraudele. Iatã de ce el nu poate mînca din aceleaşi farfurii ca sãracii şi va arunca aproximativ 158.000 de euro pe veselã, marca Rosenthal. Mai exact pe ceşti, farfurioare, pahare, recipiente alimentare şi farfurii, spre folosinţã evenimentelor în Palatul Vechi al B.N.R., dupã cum au precizat reprezentanţii instituţiei.

Nu uitaţi, guvernatorul a permis creditul cu buletinul, mai clar a dat startul declinului. Cele peste patruzeci de bãnci cãmãtãreşti din ţarã şi miile de filiale au urmat conduita impusã de B.N.R. Şi încã un lucru: fãrã semnãtura sa, România nu se putea îndatora în halul acesta. B.N.R. avea obligaţia sã vegheze ca bãncile sã respecte legea, iar clienţii sã nu fie fraudaţi. S-a întîmplat tocmai invers. Clienţii sînt trataţi ca nişte oi din a cãror lînã de aur tunde fiecare bancher cît vrea. Pe lîngã ei, recuperatorii-cãmãtari stau la pîndã dupã o bucãţicã.

Justiţia trebuie sã funcţioneze liber! Lucrurile sã fie puse sub control! Fraudele bãncilor, sancţionate, iar clienţii despãgubiţi! Se impune intrarea în legalitate a contractelor de credit, aprobarea legii falimentului personal, care nu vor conduce la abuzuri din partea clienţilor, ci vor reaşeza relaţia dintre clienţi şi bãnci. Pînã cînd bãncile nu vor lucra cinstit, românii doresc sã renunţe la sistemul bancar. Aşadar, reiterez mai vechea mea invitaţie: Afarã cu bãncile din ţarã, bancherii şi recuperatorii sfideazã naţiunea, bancherii şi recuperatorii au abuzat milioane de români!

Din sînul finanţelor, sã ne mutãm în cel al sãnãtãţii. Pentru cã a inaugurat şi el, acolo, o secţie spitaliceascã, a tãiat nişte panglici, iar acum lucreazã la un proiect de lege care are în vedere schimbarea statutului medicilor, ministrul sãnãtãţii trage nãdejdea unui loc pe banca istoriei. Pînã la implementarea schimbãrilor, vin alegerile, jucãtorii se schimbã, poarta de intrare a ministerului nu-i mai recunoaşte vocea, iar programele rãmîn orfane.

Toţi miniştrii se apucã şi stricã, destructureazã, modificã dupã mintea fiecãruia sau a dispoziţiilor primite, şi nu mai pun nimic la loc.

La fel face şi Obama. Dacã s-a distrat şi a cheltuit prea mult cu rãzboaiele, nu mai poate suporta financiar o prezenţã militarã de magnitudinea celei de pîna acum şi ca atare, mai taie strategiile de ici, de acolo şmecheriile, funcţie de interesul asupra zonelor. Vãzîndu-se constrîns, va modifica din nou planurile Apãrãrii Antirachetã în Europa (EPAA). Sã fie o concesie fãcutã Rusiei, care reclama faptul cã faza a IV-a reprezintã o ameninţare la adresa capacitãţilor sale nucleare? Cine mai ştie?

Cert este cã noi vom fi luaţi în seamã în Europa atunci cînd corupţii şi vînzãtorii ţãrii vor fi dupã gratii. De ce n-am intrat în Schengen pe vremea bravei guvernãri Boc? Nu afirmau ei cã sînt cei mai destoinici conducãtori? Bulgarii de ce nu sînt primiţi? Cã doar nu sînt conduşi de premierul nostru. Intrarea n-a depins nici de Boc, nu depinde nici de Ponta, nici de noi. Şi apoi la ce bun şenghenul cu politica de compromis? Nici bulgarii, nici noi, românii, nu mai vrem sã intrãm în acest şopron construit special de mafioţi. Ar cam trebui sã le amintim nemţilor, cum, în retragere, loveau cu patul puştii peste mîini pe militarii români ca sã nu se urce în camioanele lor, sau cum occidentalii au luat-o rãu de tot în frezã prin imperialism şi trufie. Tot despre acei nemţi vorbim? Ce se naşte din pisicã dictator se numeşte.

Oare de ce nu înţelege Angela cã ursul cel mare se preface cã doarme, iar noi de ce nu ne amintim cã sute de ani Vestul ne-a trãdat cu toate ocaziile.

Ar fi bine ca Occidentul sã-şi ia toate molurile, toate bãncile, toţi cãmãtarii, escrocii, dezaxaţii sexual, furnizorii de otrãvuri, toatã destrãbãlarea, şi sã se care de la noi. Numai dezastru au adus în ţarã. Nu civilizaţie, nu progres. Noi avem nevoie de solidaritate, concurenţã loialã, egalitate, fraternitate, justiţie, culturã, deci   avem nevoie de Creştinism!

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de