Vineri, 30 august a.c., la Castelul Artelor a fost organizat simpozionul „Limba Românã – floare de latinitate”, de cãtre Asociaţia Forumm pentru Culturã şi Identitate, în colaborare cu Televiziunea Karisma, simpozion la care au participat oameni de culturã, scriitori, jurnalişti, dar şi profesori de limba românã, pentru a vorbi, liber, despre limba românã, adevãrata identitate a poporului român. Actriţa Adriana Mãlãin a recitat din opera lui Grigore Vieru, iar cei prezenţi au ţinut sã elogieze în discursurile lor pãstrarea frumuseţii şi a cursivitãţii limbii române, evitarea pãrtrunderii agresive a englezismelor folosite de generaţia tânãrã, dar şi despre faptul cã limba românã se vorbeşte cursiv şi se pãstreazã moştenire vie din generaţie în generaţie şi în afara graniţelor patriei noastre, acolo unde trãiesc conaţionali de-ai noştri. Prezent la acest simpozion a fost şi Tihan Matasarevici, din Valea Timocului – Serbia, care a anunţat pe cei prezenţi cã: “144 de copii din Kladovo o sã înceapã sã vorbeascã limba românã, dar sunt probleme politice în Serbia. Cu toate acestea noi încercãm, chiar dacã este foarte greu, sã facem acest lucru, avem şase profesori cu licenţã care pot sã predea şi sã ţinã ore de limba românã. Dar nu este de ajuns. Noi, asociaţiile, trebuie sã ajungem la un alt nivel, trebuie sã ne ajute poporul român. Sã lãsãm la o parte politica şi sã facem mai mult pentru românii de peste graniţe. Limba românã este şi limba noastrã, pe care o preţuim şi o pãstrãm din moşi-strãmoşi”.

Ca o completare a acestui eveniment, Romeo Crîşmaru, preşedintele Asociaţiei Forumm pentru Culturã şi Identitate a lansat şi primul numãr al ziarului “Jurnal românesc”, dedicat românilor din Timoc, şi editat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Oaspete de seamã al lucrãrilor simpozionului a fost, însã, Cristian Tabãrã, din cadrul Televiziunii Române, care a vorbit despre importanţa zilei limbii române, despre necesitatea pãstrãrii acestei comori nepreţuite a poporului român şi despre protejarea şi conservarea acestei limbi latine ce a rezistat peste timp într-o insulã de latinitate în mijlocul atâtor popoare slave: „A asculta felul în care se vorbeşte în România înseamnã sã asculţi zonele cu sevã româneascã profundã. Limba românã s-a nãscut aproape acum douã mii de ani, iar datoritã limbii noastre noi continuãm sã existãm. Cultura de supravieţuire acceptã orice, dacã ne uitãm atent şi studiem elementele native al poporului nostrum. Unii pot spune cã, în materie de limba românã, de exprimare, de trãire în limba românã, am ajuns la fundul sacului, dar nu, trãim cu impresia asta, dar nu am ajuns. Generaţiile viitoare au datoria sã pãstreze ceea ce le lãsãm noi. E rãspunderea noastrã, nu e vina lor pentru ceea ce urmeazã. Trebuie sã ne gândim atent la valorile de mâine, nu la cele de ieri. Ce-i lãsãm noi pe tinerii noştri sã construiascã?”