Obiectiv Mehedinţean » raan

Drama RAAN şi parlamentarii de provincie

autor — Tue, 16 Feb 2016 10:51:12 +0000

Am citit zilele trecute o scrisoare adresatã de sindicaliştii de la Romag Prod şi Termo Prod parlamentarilor PSD de Mehedinţi. Aflaţi în protest, sindicaliştii abia îşi tempereazã nervozitatea vizavi de parlamentarii PSD, pe care-i invitã, finalmente, la un dialog pe tema crizei RAAN, încheind scrisoarea cu o formulã cam austerã, „cu deosebitã consideraţie”. Deşi e clar cã numai de consideraţia sindicaliştilor nu se bucurã parlamentarii Traicu şi Nicolae, de exemplu.

„Vã adresãm aceastã scrisoare deschisã ca urmare a discuţiilor apãrute în presã şi în rândul cetãţenilor din oraşul Drobeta Turnu Severin, despre problemele majore economice şi sociale cu care se confruntã aceştia odatã cu închiderea singurului producãtor de Apã Grea din Europa. Prin aceastã scrisoare ne arãtãm îngrijoraţi de lipsa de reacţie a dumneavoastrã ca partid principal în judeţul Mehedinţi în ceea ce priveşte problema semnalatã, de declanşarea prematur a campaniei electorale şi în principal de lipsa rãspunsurilor parlamentarilor de Mehedinţi la adresele depuse: cu nr. 9 / 17.12.2015, la dl. deputat Rodin Traicu şi cu nr. 3 / 17.12.2015 adresatã dl. senator Şerban Nicolae.”

Deşi aceeaşi scrisoare putea foarte bine sã fie adresatã şi parlamentarilor liberali (PNL, ALDE – Bãlu, Palaşcã), e limpede cã sindicaliştii au luat în vizor mai ales PSD (aflat pânã mai ieri la guvernare, şi care s-a bucurat, în 2012, la alegerile parlamentare, de votul unei bune pãrţi a salariaţilor). Adevãrul e cã în 2012, la alegerile parlamentare, platforma din faţa Combinatului Chimic era plinã de salariaţii care ascultau, interesaţi sau plictisiţi, discursurile „mobilizatoare” ale candidaţilor (pe atunci) Traicu, Daea, Nicolae, cu speranţa cã proaspãtul guvern Ponta va avea grijã ca RAAN sã funcţioneze. Pe umerii acestor parlamentari mehedinţeni se afla o responsabilitate moralã sporitã faţã de soarta Romag Prod şi Termo Prod, tocmai în baza acestor declaraţii publice fãcute chiar la poarta combinatului, în 2012.

O responsabilitate moralã o aveau însã şi ceilalţi parlamentari mehedinţeni, Palaşcã, Stãnişoarã, Bãlu (sã zicem cã Manolache şi Chiuariu nu-s din judeţ, deşi nici Nicolae nu-i din judeţ, şi cã Stãnişoarã a ieşit din joc). Scrisoarea foştilor salariaţi accentueazã însã pe cei doi, Traicu şi Nicolae, aflaţi la final de mandat parlamentar, şi cu şanse mici pentru a mai obţine unul în Mehedinţi. Supãrarea foştilor salariaţi e justificatã, situaţia e cât se poate de complicatã, dar puteau fi prevenite toate aceste complicaţii. Însã, din ce ştiu, aşa, cu slabele lor mijloace procedurale, şi Traicu, şi Nicolae, dar şi Bãlu, au încercat, s-au agitat pe tema RAAN. Nu le putem nega bunele intenţii şi preocuparea pentru situaţie, doar cã problema pur şi simplu a fost şi este peste, mult peste capul lor, mult peste influenţa lor politicã realã. Nu-s miniştri, nici nu ştiu ce mari oameni politici, ci doar parlamentari de provincie. Nicolae ce mai apare pe la televiziunile naţionale, în rest, linişte şi pace, şi anonimat politic. Îmi amintesc foarte bine cã în 2008 pe platforma Romag a aterizat premierul Tãriceanu. A fost o mişcare abilã, de lobby, a lui Sãceanu (director al RAAN) şi Palaşcã (secretar de stat) şi acest lucru a contat. S-a mai luat ceva la rezerva de stat de apã grea, s-a aruncat ideea unei noi centrale, a reactoarelor trei şi patru, poveşti-poveşti, dar nimeni nu s-a atins de salariaţi. Şi în 2008 existau probleme, datorii ( 3000 de miliarde; între timp am auzit cã suma s-a triplat), şi doar o vagã senzaţie de nesiguranţã. Dar lumea era mulţumitã. Politicienii îşi fãceau numãrul şi primeau voturile, iar angajaţii îşi primeau salariile. În plus, severinenii nu doar cã nu aveau problema apã caldã-agent termic, de azi (una foarte gravã şi prost gestionatã), dar ca nivel de venituri stãteau mulţumitor, cãci RAAN (prin cele douã unitãţi mari de aici, Romag şi Termo, cãci restul, douã, mai mici, nu sunt amplasate la noi) era cea mai mare unitate economicã din judeţ. Erau probleme mari mai ales cu SNLO, cu plata cãrbunelui, a transportatorilor. Mereu erau presiuni din Valea Jiului pe aceastã linie. Dar se reglau, cumva. Lucram la RAAN în 2008 şi îmi amintesc de nenumãratele telefoane şi presiuni venite de la mineri (erau justificate, şi oamenii aceia trebuiau sã-şi primeascã salariile). În general situaţia nu era rozã, dar se menţinea în echilibru. Se gândeau investiţii, se participa la discuţii euroregionale, tema tratatului de la Kyoto era importantã – se punea problema instalãrii unor filtre de noxe la Termo ( aşa cum au reuşit alte termocentrale) sau a implementãrii unor noi grupuri energetice astfel încât mãcar Termo sã poatã, la un moment dat, sã supravieţuiascã pe propriile picioare, livrând energie în sistem, autonomizându-se şi, în plus, ajutând direct Severinul. Uite cã din pãcate nu a fost ajutatã sã supravieţuiascã. E singura concluzie ce o poţi trage. Nu sunt specialist în sisteme termo-tehnice dar mi se pare ciudat sã ingnori ceea ce deja ai, şi sã nu te îngrijeşti sã funcţioneze pe mai departe.

Discutam deseori cu colegii mei, în 2008, exprimându-mi nu îngrijorarea, ci convingerea cã producţia de apã grea e o cauzã pierdutã. Am observat cã oamenii nu înţelegeau sau nu voiau sã înţeleagã, cã se prefera tãrãgãnarea spre un final atât de clar. Ba mai mult, unii se şi enervau. Mulţi credeau cã apa grea se poate vinde pe pieţe externe, fiind atât de purã, de ce nu? Dar apa grea nu e un produs comercial, şi nici unul perisabil. Apoi, astfel de combinate au o viaţã tehnicã limitatã, logic e sã te pregãteşti pentru acest moment. Problema aceasta şi este: nimeni nu s-a gândit la un program de pregãtire a închiderii Combinatului, la reconversia salariaţilor, la conservarea instalaţiilor, la implicaţiile dramatice ( sociale, economice, tehnice) ale închiderii. Politicul a plutit, egoist şi dezinteresat de profunzimea problemei. Iar oamenii au sperat cã nu se va întâmpla niciodatã aşa ceva.

De acum 10 ani se putea porni un astfel de program de salvare, începând cu Termocentrala. Nu e vina salariaţilor, dar, sincer, sindicatele ar fi trebuit sã ia atitudine din timp. Nu se poate sã ai în cadrul RAAN o componentã de strategie ( o Direcţie) şi tu sã nu poţi reforma nimic, sã aştepţi dezastrul. Nu e posibil ca bugetul de stat (taxele tuturor) sã pompeze vagoane de bani, an dupã an, în ceva ce e clar cã nu mai e necesar, şi nimeni sã nu le spunã oamenilor adevãrul şi sã caute soluţii de perspectivã pentru ei. Acum degeaba ne certãm cu parlamentarii. Ce pot ei face, realistic vorbind? Sã se agite prin parlament, pe holurile unor ministere. Au şi fãcut-o. E prea târziu. Acum, pe ultima zecime din ultima sutã mai pot ajuta însã, aşa cum le cer sindicaliştii şi în scrisoarea amintitã. Ar fi un act de onoare. La acest act de onoare ar trebui sã adere nu doar Traicu şi Nicolae, ci şi restul parlamentarilor mehedinţeni, şi mai ales prefectul judeţului, preşedintele consiliului judeţean, toţi liderii politici judeţeni. Cât priveşte ideea sindicaliştilor ca judeţul sã fie declarat Zonã Defavorizatã, e cam trist sã acceptãm, dar asta e. Un dialog cu acest Grup informal RAAN 2015 nu ar relansa producţia de apã grea, nici nu ar retehnologiza Termocentrala, dar mãcar ar putea constitui un început bun al unei practici ce a lipsit, din pãcate: discuţia onestã şi responsabilã dintre politic şi sindicate.

Sediul Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare, pichetat de foştii angajaţi

autor — Tue, 16 Feb 2016 10:47:47 +0000

Foştii angajaţi ai Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare (RAAN) din Drobeta Turnu Severin au ieşit din nou în stradã nemulţumiţi cã nu şi-au primit salariile compensatorii potrivit contractului colectiv de muncã. În toamna anului trecut, 1.525 de angajaţi au fost trimişi în şomaj de pe platforma regiei.

Foştii angajaţi ai RAAN au pichetat luni dimineaţã sediul companiei cerându-şi salariile compensatorii pe care ar fi trebuit sã le primeascã în toamna anului trecut, când au fost concediaţi.

„Am muncit 40 de ani în Termo prin frig, prin ploi şi acum dacã ne dãdu afarã sã ne dea banii noştri, care ni se cuvin, cã nu cerem altceva. Cerem dreptul nostru prevãzut în contractul colectiv de muncã”, spunea un fost angajat.

Marea nemulţumire a oamenilor este aceea cã nimeni nu le comunicã oficial un rãspuns, ci singurele informaţii care le parvin sunt din bursa zvonurilor.

„Nu aşteptãm neapãrat bani pentru noi, aşteptãm ca Guvernul sã hotãrascã soarta RAAN-ului, sã-şi asume responsabilitatea prin crearea entitãţii, prin asigurarea finanţãrii şi, în subsidiar, achitarea obligaţiei conform contractului colectiv de muncã. (…) Din ceea ce ni s-a comunicat am aflat cã existã iniţiat un proiect de hotãrâre de Guvern, semnat de Ministerul Energiei, care sperãm sã fie aprobat de primul ministru şi sã se rezolve aceastã problemã”, a declarat Iulian Rizea, fost angajat al regiei.

Pentru cei 1.525 de angajaţi, suma totalã pe care Guvernul ar trebui sã o aloce este de peste 20 de milioane de lei pentru aceste salarii compensatorii.

„Existã un proiect de hotãrâre de Guvern sã se achiziţioneze apa grea. Noi cei 1.525 de disponibilizaţi nu avem convingerea cã din aceşti bani vom primi şi noi ceva deoarece se vor plãti creditorii pentru a da banii în campaniile electorale. Noi de aceea suntem în stradã şi nu vom pleca pânã nu vom primi banii. Noi nu cerem pomanã, noi ne cerem banii daţi de lege, de contractul colectiv de muncã”, a spus Mihaela Cozma, fost angajat.

Foştii angajaţi ai RAAN sunt hotãrâţi sã continue protestele pânã când vor primi un rãspuns clar în privinţa salariilor compensatorii.

Regia Autonomã pentru Activitãţi Nucleare s-a întors în procedura de insolvenţã. Curtea de Apel Craiova a admis miercuri, 3 februarie, cererea de suspendare provizorie formulatã în cazul deciziei de faliment. Regia Autonomã pentru Activitãţi Nucleare din Drobeta Turnu Severin, prin administratorul judiciar Tudor şi Asociaţii, a contestat hotãrârea pronunţatã de judecãtorul sindic de la Tribunalul Judeţean Mehedinţi din data de 28 ianuarie 2016, când s-a decis intrarea regiei în faliment.

Sârbulescu vrea sã scoatã RAAN-ul din iarnã

autor — Fri, 27 Nov 2015 11:48:47 +0000

De la începutul lunii noiembrie (din 6 noiembrie) Ion Sârbulescu este noul administrator special al Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare. Sãptãmâna trecutã la sediul Regiei, într-o conferinţã de presã, Ion Sârbulescu declara: „Cred cã ştiţi bine cã din 6 noiembrie sunt administratorul special şi directorul general al RAAN. Am fost într-un fel sau altul adus aici, poate cã a fost şi un caz de forţã majorã, fostul administrator special şi-a pus demisia, persoane din conducerea judeţului, şi centralã, au apelat la experienţa mea, şi pentru cã am lucrat în aceastã regie, sã preiau conducerea acestei regii. Regia este în insolvenţã sunt legat de mâini şi de picioare, înot într-un butoi mai mare de apã grea şi sper ca împreunã cu colegii mei, cu dvs., sã ieşim din aceastã situaţie. Regia are datorii foarte mari, creanţe foarte mari, datorii la creditori de sute de milioane, datorii prin creditori garantate, foarte mulţi bani, drepturi salariale care vin din urmã prin contractul colectiv de muncã, sunt foarte multe credite bugetare şi chirografare.” De asemenea, noul administrator special al Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare, Ion Sârbulescu, a fãcut apel la cetãţenii municipiului Drobeta Turnu Severin sã-şi achite datoriile pentru furnizarea agentului termic pentru a se evita un posibil blocaj. Banii alocaţi de Guvern pentru termoficare nu vor putea susţine toate cheltuielile pânã la sfârşitul iernii. Guvernul a alocat suma de 22 milioane de lei pentru asigurarea serviciului de termoficare pentru municipiul Drobeta Turnu Severin în sezonul rece 2015-2016, însã banii nu vor ajunge pânã la finele iernii. Din acest motiv, administratorul special Ion Sârbulescu face apel la populaţie sã înţeleagã necesitatea achitãrii facturilor restante pentru agentul termic furnizat.
„Sunt probleme foarte mari chiar dacã prin Hotãrârea Guvernului noi am primit 22 de milioane de lei pentru procurarea de combustibili (cãrbune şi pãcurã), sunt probleme foarte mari din punct de vedere al salarizãrii personalului care lucreazã la Termo. Fac apel ca toţi cei care au avut restanţe la energia termicã pânã la înfiinţarea acestui serviciu public sã-şi plãteascã aceste obligaţii şi constant sã-şi plãteascã obligaţiile, bineînţeles dupã facturare. Vreau ca cetãţenii Severinului sã dea dovadã de responsabilitate şi efortul care s-a fãcut sã fie rãsplãtit aşa cum se cuvine”, a declarat vineri Ion Sârbulescu, în cadrul unei conferinţe de presã.
Pentru aceastã iarnã s-a decis ca furnizarea agentului termic cãtre populaţie sã se realizeze în cadrul unei asocieri dintre Termocentrala de la Halânga şi un serviciu public din cadrul Primãriei Drobeta Turnu Severin. „Aceastã asociere nu poate fi finanţatã de la RAAN pentru cã regia nu are în momentul acesta niciun ban, nu produce nimic. Nu vreau sã sperii pe nimeni, cât voi fi eu aici, poate cu mici întârzieri, salariile vor fi plãtite, dar ne vom mişca foarte greu. Avem probleme foarte mari, nu vreau sã ascund. Vreau sã ieşim din iarnã fãrã probleme majore”, a mai adãugat administratorul special de la RAAN.
În momentul de faţã, instituţiile publice datoreazã cãtre RAAN suma de 64.435 de lei, iar asociaţiile de proprietari o sumã uriaşã, de aproximativ 45 de milioane de lei. Chiar dacã pe platforma de la Romag Prod a fost stopatã producerea apei grele, activitatea continuã aici dat fiind cã în momentul de faţã existã o cantitate uriaşã de apã grea depozitatã în aceastã unitate. Faptul cã la ROMAG PROD se aflã pe stoc o cantitate foarte mare de apã grea, presupune costuri atât cu plata angajaţilor care au rãmas pe platformã, dar şi cu energia electricã pentru asigurarea temperaturii necesare depozitãrii în condiţii de siguranţã a apei grele.

Administratorul special al RAAN risca sã fie linşat de angajaţii care protestau în faţa regiei

autor — Fri, 25 Sep 2015 21:11:24 +0000

Administratorul special al Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare, Viorel Marian, risca sã fie linşat de angajaţii regiei care, marţi dimineaţa, au protestat în faţa sediului regiei din Turnu Severin, dacã nu ar fi intervenit jandarmii.
Circa 50 de angajaţi de la RAAN au protestat marţi dimineaţã în faţa sediului regiei din Drobeta Turnu Severin, nemulţumiţi cã nu şi-au primit salariile la zi. Începând cu data de 1 octombrie 1.520 de salariaţi pleacã în şomaj, fãrã ca unitatea sã le achite drepturile salariale la zi.
Rãbdarea angajaţilor a ajuns la limitã, astfel cã marţi dimineaţã administratorul special al RAAN, Viorel Marian, cu greu a scãpat din mâinile acestora atunci când a fost întrebat de plata salariilor restante. Câteva minute mai târziu, când a ieşit din sediul regiei pentru a participa la o şedinţã la Primãria Turnu Severin pe problema termoficãrii oraşului, Viorel Marian a fost însoţit chiar de comandantul adjunct al Jandarmeriei Mehedinţi.
Oamenii se tem cã vor pleca de la 1 octombrie în şomaj şi nu îşi vor mai primi drepturile salariale cuvenite. De aproape cinci luni nu şi-au mai primit salariile şi se descurcã cu toţii foarte greu.
„Ne-au dat preavizul, trebuiau sã vinã cu drepturile la zi la angajaţi, sã ne dea datoria. Vedem cã domnul Ponta se ocupã de emigranţi, face corturi, sã ne facã şi nouã”, a spus un protestatar.
„Trãim pe datorie, asta facem. Am primit hârtiile, de la 1 octombrie suntem şomeri şi mã tem cã o sã plecãm fãrã bani, poate ne descurcãm cu şomajul”, a spus un alt angajat.
„Avem bani de recuperat de aproape cinci luni, eu am de recuperat cu totul vreo 6.000 de lei. Trãim numai din împrumuturi, avem şi noi copii, avem datorii. Aşteptãm sã vedem ce hotãrãsc şefii. Se aude cã banii care trebuia sã ni-i dea nouã o sã cumpere cãrbune pentru oraş. Şi cu noi cum rãmâne? În primul rând sã dea banii la oameni, de aceea stãm pe aici, dar nimeni nu ne bagã în seamã”, s-a plâns un protestatar.
„Pe lângã faptul cã ne îmbolnãvesc psihic cu atâtea cerinţe, nu putem sã ne întreţinem familia. Suntem în preaviz şi nu am primit niciun ban. Am auzit cã banii pe care trebuia sã-i primim noi au fost viraţi în altã parte pentru a cumpãra cãrbune. De cinci luni nu am luat niciun ban”, a spus un alt angajat.
„Lucrez în aceastã termocentralã de când s-a înfiinţat şi acum îşi bat joc de noi. Noi am respectat obligaţiile de muncã potrivit contractului de muncã, dar ei nu îşi ţin promisiunile. Au furat la greu aceastã termocentralã şi acum noi, disponibilizaţii, plecãm fãrã drepturile la zi. Nu au nici mãcar bunul simţ sã vinã sã stea de vorbã cu noi”, a zis un salariat.

Protest extrem la Combinatul de Apã Grea

autor — Sun, 06 Sep 2015 06:57:17 +0000

Protest extrem la Combinatul de Apã Grea
Angajaţii de la Regia Autonomã pentru Activitãţi Nucleare au reluat protestele, marţi pichetând sediul regiei din Drobeta Turnu Severin, nemulţumiţi cã administraţia nu şi-a respectat angajamentul de a achita salariile restante pânã la data de 31 august a.c. Un dispecer de producţie a intrat de patru zile în greva foamei.
Salariaţii RAAN au pichetat marţi sediul RAAN pentru cã administraţia nu a respectat protocolul încheiat cu sindicatele în data de 10.08.2015, în care se specifica cã pânã la 31.08.2015 toate drepturile salariale restante vor fi achitate la zi.
Mihaela Cozma, de 53 de ani, dispecer de producţie la Combinatul de Apã Grea, lucreazã aici din data de 1 octombrie 1987. La fel ca şi colegii ei nu a mai primit salariul din luna mai. De patru zile a intrat în greva foamei şi este hotãrâtã sã continue protestul pânã când se va rezolva problema salariilor restante. S-a împrumutat de bani la vecini şi cunoştinţe, dar situaţia nu mai poate continua aşa.
“Sunt în greva foamei din data de 28 august, de la ora 24,00. Am fãcut acest protest fiindcã am fost convinsã cã nu se vor da banii conform protocolului încheiat între administraţie, domnul Viorel Marian şi sindicate. La unul dintre puncte spunea în felul urmãtor: pânã la data de 31 august 2015 toate drepturile salariale restante vor fi achitate la zi. Nu s-a întâmplat acest lucru. Mai mult, s-a fãcut o minutã la minister, unde scrie <>. Colegii mei au copii care pe 14 septembrie pleacã la şcoalã. Cu ce îi îmbracã, cu ce îi încalţã, ce le dã de mâncare la ei? Domnul Ponta are copii, are cu ce sã-i trimitã la şcoalã?”.
Culmea este cã angajaţii de la RAAN plãtesc penalitãţi la administraţia blocurilor unde locuiesc pentru neplata la zi a serviciilor de furnizare a apei calde. Adicã tocmai angajatorul care nu achitã drepturile salariale la zi vine pe altã parte şi le percepe penalitãţi.
„Nu îţi dã banii, dar la asociaţia de locatari îţi pune penalitãţi cã nu ai plãtit. Pãi dacã tu nu mi-ai dat banii de ce mã pui sã plãtesc aceste penalitãţi?”, a mai spus un alt angajat de la RAAN, prezent la protest.
„Pentru banii care nu mi-au dat eu plãtesc penalitãţi la regie, ceea ce este o situaţie absurdã. Pleacã copiii la şcoalã nu ai cu ce îi încãlţa, facturile nu avem cu ce le plãti, sunt oameni cu datorii la bãnci. Nu vine nimeni sã ne spunã ceva concret”, s-a plâns un alt participant la protest.

Miting de amploare al salariaţilor de la RAAN Drobeta Turnu Severin

autor — Thu, 16 Jul 2015 11:50:48 +0000

Peste 1000 de salariaţi de la Regia Autonomã pentru Activitãţi Nucleare Drobeta Turnu Severin au protestat, marţi, 14 iulie 2015, în faţa Palatului Administrativ (Prefectura şi Consiliul Judeţean Mehedinţi) în speranţa cã autoritãţile publice locale şi guvernamentale vor ţine seama de doleanţele lor.
Aşa cum au anunţat liderii de sindicat, duminicã, în cadrul unei conferinţe de presã, salariaţii din schimburile 1, 2 şi libere de pe platformele ROMAG PROD (Combinatul de Apã Grea), ROMAG TERMO şi administrativ regie, la care s-au alãturat şi mineri de la Unitatea Minierã Husnicioara, au pornit într-un marş de protest cãtre municipiul Drobeta Turnu Severin, parcurgând circa 7 km şi s-au oprit pe platoul din faţa Prefecturii şi Consiliului Judeţean Mehedinţi „înarmaţi” cu pancarte, cu vuvuzele şi alte instrumente de fãcut zgomot. Aceasta în timp ce colegii lor din schimbul 3 nu şi-au pãrãsit locurile de muncã, autoblocându-se.
Timp de douã ore protestatarii au ascultat discursurile liderilor de sindicat, inclusiv pe cel al lui Ilie Gheorghe, vicepreşedinte al BNS, dar şi-au fãcut şi simţitã prezenţa scandând lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţiale, cea mai des folositã fiind: „N-avem bani, n-avem mâncare, vrem cu Ponta la-nchisoare!” sau „RAAN este Grecia noastrã”. Protestatarii au aflat de la liderii de sindicat cã, colegii lor care au rãmas în schimbul 3 la locurile de muncã atât la Combinatul de Apã Grea cât şi la Termocentralã, chiar dacã 6 dintre ei au avut nevoie deja de îngrijiri medicale, sunt hotãrâţi sã rãmânã autoblocaţi şi nu vor pãrãsi unitãţile pânã când revendicãrile lor nu vor fi rezolvate: acordarea celei de-a doua tranşe de 25 de milioane lei în vederea funcţionãrii platformei şi a plãţii salariilor restante; continuarera funcţionãrii platformei ROMAG PROD pânã la epuizarea duratei de viaţã a instalaţiilor Combinatului, adicã pânã în luna mai 2016; preluarea la rezerva de stat a încã 50 de tone de apã grea pânã la completarea celor 3500 de tone de apã grea necesare Centralei Nucleare de la Cernavodã, conform Memorandumului încheiat cu Guvernul României; mãsuri de protecţie socialã, conform Ordonanţei 36, în cazul disponibilizãrilor colective şi respectarea contractului colectiv de muncã.
Salariaţii RAAN vor continua sã rãmânã pe platformele celor douã sucursale, liderii de sindicat anunţând, la finalul protestului, cã vor face demersurile necesare pentru organizarea unui marş de protest şi a unui miting, zilele urmãtoare, de o mai mare amploare. Aceasta ca urmare a promisiunilor de a li se alãtura colegii de la sindicatele CELROM, HIDROSERV, HIDROELECTRICA, şi alte sindicate din cadrul BNS şi Cartel ALFA Mehedinţi.
La final atât liderii de sindicat cât şi protestatarii şi-au exprimat nemulţumirea faţã de indiferenţa autoritãţilot locale, în special a prefectului Nicolae Drãghiea, reprezentantul guvernului în teritoriu, care au refuzat sã primeascã delegaţia manifestanţilor pentru a înmâna lista cu revendicãrile lor.
Ultima orã.
Dupã mai bine de 40 de ore de permanenţã la locurile de muncã, salariaţii din schimbul 3 au ieşit din turã, 15 dintre aceştia, de laTermocentrala Halânga, având nevoie de îngrijiri medicale. Pichetarea celor douã sucursale, Romag Prod şi Romag Termo, a continuat şi va continua şi zilele urmãtoate, liderii de sindicat fãcând demersurile necesare pentru continuarea acţiunilor de protest, de o mai mare amploare.
Miercuri dimineaţa, dupã ce luni de zile a fost aşteptat, Viorel Marian, administratorul special al RAAN, a venit la Combinatul de Apã Grea în vizitã de lucru, iar salariaţii ce pichetau legal unitatea nu i-au mai permis sã pãrãseascã Sucursala Romag Prod.
Dupã aproape patru ore de negocieri, protestatarii au obţinut promisiunea cã vor primi, azi, 600 lei, pentru tichetele cadou şi 1000 lei avans din salariile restante, iar Viorel Marian a pãrãsit unitatea, sub protecţia jandarmilor şi a liderilor de sindicat de la Combinatul de Apã Grea, care au negociat pentru colegii lor.

Apa grea în agonie, severinenii în pericol

autor — Fri, 10 Jul 2015 11:16:00 +0000

Moartea iminentã a producţiei de apã grea de la Turnu Severin riscã sã se transforme nu numai într-o bombã socialã, prin complexitatea efectelor concedierilor masive operate la cele douã sucursale RAAN şi implicit la firmele satelit din jurul regiei, ci şi într-o bombã chimicã, care ameninţã severinenii, regiunea Oltenia şi chiar pe vecinii din Serbia. În tot acest timp, administratorul judiciar elaboreazã planuri fanteziste şi încaseazã onorarii de milioane de lei, profitorii se bat pe sfâşierea cadavrului RAAN, datoriile regiei cresc exponenţial, iar România riscã o amendã colosalã şi declanşarea procedurii de infrigement, pentru nerespectarea obligaţiilor de mediu.
Uzina de apã grea ROMAG PROD Drobeta-Turnu Severin, sucursalã a Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare – RAAN a fost consideratã multã vreme o realizare de excepţie a industriei chimice româneşti, un unicat în Europa şi un motiv continuu de curiozitate din partea spionajului industrial mondial, pe motiv cã nimeni nu a putut afla miracolul prin care inginerii români transformã apa din Dunãre în apã grea cu puritate mai mare decât, de exemplu, a celei canadiene. RAAN şi implicit cele douã sucursale ale ei din Mehedinţi, ROMAG TERMO şi ROMAG PROD, se zbate între insolvenţã şi faliment, peste 2400 de angajaţi fiind pe cale de a-şi pierde locurile de muncã. De altfel, angajaţii RAAN au pichetat de mai multe ori instituţiile administraţiei locale din Mehedinţi şi au cerut socotealã factorilor de rãspundere pentru nenorocirea ce este pe cale de a se produce la cel mai mare angajator şi cea mai mare platformã industrialã din Mehedinţi.
Umbra întunecatã a falimentului iminent
Pe la finalul anului 2012, dupã ce, încã o datã, pentru a nu se mai ştie câta oarã, RAAN a fãcut obiectul promisiunilor politicienilor de salvare a emblematicei firme, regia a dat semne serioase cã se clatinã. Devalizatã ani şi ani de-a rândul de tot felul de contracte pãguboase şi jumulitã de miliarde de lei, regia a început sã intre în colaps. Confruntându-se cu o crizã fãrã precedent, RAAN a intrat în insolvenţã în septembrie 2013. În ciuda onorariului deloc mic – 30 mii de euro lunar, plus 3% din sumele distribuite creditorilor – activitatea administratorului judiciar, Tudor Ion, este departe de ceea ce ar fi avut nevoie un agent economic de o asemenea mãrime şi importanţã.
Din pãcate, cum era de aşteptat, conform principiului „moare, dar nu se predã”, RAAN a intrat pe mâna unui administrator judiciar care a propus un plan de reorganizare total nerealist, în care şi-a asumat plata, în decursul a 3 ani, a datoriilor acumulate în ultimii 10 ani, lucru imposibil de realizat, dar folositor celor care mai doreau sã tragã de timp, în speranţa cã, dacã nu mai pot încheia contracte frabuloase cu RAAN, mãcar sã împartã cât mai profitabil zestrea muribundei regii.
Tabloul creditorilor a intrat, cum era şi firesc, sub dominaţia grupului de firme CONFORT, grup despre care, în Mehedinţi, şi copiii ştiau cã fusese principalul beneficiar al miliardelor cheltuite pe contracte falimentare. Planul de reorganizare, votat de adunarea generalã a creditorilor RAAN cu sprijinul reprezentanţilor grupului de firme CONFORT, prevede dublarea producţiei de energie electricã de la 572.000 MWh/an la 1.057.000 MWh/an, triplarea producţiei de apã grea şi inventeazã încasãri lunare de 800.000 euro din vânzarea de apã super-uşoarã, deşi pânã acum RAAN a vândut doar cantitãţi infime din acest produs. De altfel, o serie de factori de decizie şi foşti decizionali de la RAAN au inventat, încã din 2012, planuri fanteziste de vânzare a producţiei de apã grea şi de apã super uşoarã ba prin China, ba prin Coreea de Sud sau chiar în Canada.
Revenind la planul de reorganizare amintit, el nu spune nimic referitor la restructurare, la denunţarea contractelor dezavantajoase, la reducerea schemei de personal, acţionarea în justiţie a firmelor care au pãgubit regia, lucruri care ar fi putut sã aducã pe linia de plutire agentul economic intrat în insolvenţã.
„De fapt, administratorul judiciar Tudor Ion a mers pe linia minimei rezistenţe, concentrându-se pe încasarea onorariului deloc de neglijat, pânã acum acesta primind peste 4 milioane lei. Suma ar fi fost şi mai mare dacã reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia nu s-ar fi opus unei iniţiative a administratorului de a-şi modifica onorariul, prin comisionarea tuturor operaţiunilor financiare, manevrã pusã la cale împreunã cu Gabriel Dumitraşcu, fostul director general al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie”, dezvãluie surse bine informate.
Tudor a îngheţat dialogul cu Guvernul României
Administratorul judiciar Tudor Ion a îngheţat dialogul cu reprezentanţii Guvernului, context în care s-a blocat procesul de preluare a apei grele produse deja şi nu sunt alocate resursele necesare pentru închiderea controlatã a producţiei de apã grea, aşa cum s-a stabilit prin Memorandumul „Mãsuri pentru oprirea controlatã a producţiei de apã grea la RAAN Drobeta-Turnu Severin”, aprobat de Guvern în 4 martie 2015. Din pãcate, deşi Statul nu şi-a pierdut dreptul de administrare a RAAN, pe fondul colaborãrii defectuoase a lui Tudor Ion şi a lipsei de dialogul constructiv cu reprezentanţii Guvernului, lucrurile nu se mişcã, iar spectrul falimentului se adânceşte, zi dupã zi. Practic, sunt necesare o serie de acte normative prin care sã se stabileascã momentul închiderii controlate, astfel încât sã existe timp suficient pentru neutralizarea controlatã, în siguranţã, a substanţelor toxice, sã se asigure protecţia socialã pentru persoanele disponibilizate, înfiinţarea unei secţii care sã preia apa grea deja produsã şi care aparţine statului român, alocarea de fonduri pentru ecologizarea platformei industriale.
Bombã ecologicã şi motiv de sancţiuni europene
Ultimul raport al administratorului judiciar aratã indubitabil cã, de la intrarea în insolvenţã, RAAN a acumulat datorii suplimentare de peste 310 milioane lei, cel mai mare creditor fiind Complexul Energetic Oltenia, furnizorul de cãrbune, cu peste 125 milioane lei şi bugetul statului, cu peste 100 milioane lei.
Pe de altã parte, ruleta ruseascã ridicatã la nivel de strategie de administrare specialã, a generat probleme şi mai mari pe linie de protecţie a mediului, probleme de neacceptat la nivelul Uniunii Europene, care nu glumeşte cu mediul la nivelul niciunuia din statele membre. În lipsa banilor şi a sprijinului din partea Ministerului Energiei, RAAN nu şi-a achitat obligaţia cumpãrãrii certificatelor de emisii gaze cu efect de serã, aferente emisiilor produse de termocentrala Halânga în anul 2014. În acest fel, regia a reuşit sã îşi mai acumuleze o nouã datorie colosalã, ce pare sã nu îi preocupe pe niciunul dintre cei care decid în aceastã perioadã destinul RAAN. Pentru cã nu s-a conformat la obligaţiile de mediu, regia va fi amendatã cu incredibila sumã de 130 milioane euro (100 de euro pentru fiecare certificat neachiziţionat… şi trebuiau doar 1.300.000 de certificate!).
Dincolo de valoarea imensã a amenzii aplicate RAAN, relaţia României cu Uniunea Europeanã este pe cale sã se înfirbânte serios, situaţia fiind de naturã sã declanşeze procedura de infringement pentru nerespectarea de cãtre ţara noastrã a obligaţiilor de mediu, derivate din statutul de membru. Mai mult, situaţia a devenit disperatã, o sincopã majorã în aprovizionarea cu cãrbune a Termocentralei de la Halânga, lãsând Combinatul de Apã Grea fãrã abur, iar populaţia municipiului Drobeta-Turnu Severin trãieşte zilnic cu teama unui accident chimic.
140 de tone de hidrogen sulfurat pot paraliza Severinul
Uzina de apã grea, aflatã la doar 7 kilometri de Drobeta Turnu Severin, lucreazã cu hidrogen sulfurat, un gaz inflamabil şi toxic utilizat în Primul Rãzboi Mondial ca gaz de luptã (paralizant al sistemului nervos central). În prezent, aşa-zisa „zestre” de hidrogen sulfurat depãşeşte 140 de tone, suficient pentru „adormirea” unui oraş ca Severinul, a cãrui populaţie este de aproape 100.000 de locuitori. Nu ar fi prima oarã, în istoria Combinatului de Ap0ã Grea, deoarece accidente soldate cu morţi au mai fost, cel mai grav fiind cel din anul 1994 când, urmare a unor scãpãri necontrolate de gaze, s-au intoxicat mortal 2 persoane, iar alte 7 au fost grav rãnite. Punerea sub control a acestei cantitãţi foarte mari de gaz este una dintre dilemele cu care specialiştii se confruntã acum şi sã nu uitãm cã prin anii 90 ministrul Industriilor de la acea vreme, Radu Berceanu, aflat într-o vizitã la Combinatul din Severin, explica faptul cã este convins cã apa grea produsã în România este scumpã şi necompetitivã, dar închiderea unui astfel de colos industrial este riscantã şi oricum costã statul mult mai mult decât ar costa asigurarea producţiei, tocmai din motive de securitate a închiderii controlate. De altfel, una din variantele propuse pentru a se scãpa de tonele de gaz paralizant pare desprinsã dintr-un scenariu suprarealist. Pe scurt, se ia în calcul arderea gazului în cantitãţi mici, cu degajarea în atmosferã a dioxidului de sulf rezultat. Soluţia este de-a dreptul periculoasã, deoarece ar produce ploi acide fãrã precedent în toatã Oltenia şi în estul Serbiei, România riscând sã intre conflict cu ţara vecinã de peste Dunãre.
Situaţia nu este mai bunã nici în ceea ce priveşte termoficarea oraşului Drobeta-Turnu Severin. Chiar dacã aceasta ar fi poate cea mai micã dintre probleme, dacã nu sunt bani pentru cumpãrarea cãrbunelui, odatã cu închiderea Termocentralei, rãmân fãrã cãldurã şi apã caldã peste 30.000 de locuinţe, spitalul judeţean cu 1400 de paturi, toate unitãţile de învãţãmânt şi cele ale administraţiei publice. Într-un cuvânt, întreg oraşul îngheaţã, fãrã şanse de revenire. De altfel, presa localã şi municipalitatea din Severin a şi anunţat cã de la data de 18 august 2015, se stopeazã furnizarea apei calde şi a energiei termice, urmând ca, la iarnã, severinenii sã rãmânã… la mila Domnului.
Profitorii, precum cioclii, aşteaptã moartea pentru a sfâşia cadavrul
Înainte de a vedea care sunt profitorii morţii clinice în care a intrat apa grea româneascã, trebuie sã spunem cã printre cei care mulgeau milioane de lei de pe urma contractelor cu RAAN se afla şi prietenul primarului Constantin Gherghe, a cãrui firmã de pazã, încasa circa douã milioane de euro pe an de la RAAN, înainte ca imensul contract sã îi fie reziliat. Tot de la RAAN mulgea bani grei şi firma omului de afaceri orşovean Constantin Popescu, aflat în prezent sub control judiciar în Dosarul DUICU, firmã care închiria de formã utilaje regiei şi încasa milioane de lei.
Dacã ROMAG –PROD (Combinatul de Apã Grea) nu s-a închis, fiind doar într-o lungã şi chinuitoare agonie, sunt unii care se bat deja pe cadavru. Primul care vrea sã obţinã un „ce profit” este, evident, primarul Severinului, care s-a grãbit sã înfiinţeze, cu sprijinul consilierilor locali, Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termicã, la care are de gând sã angajeze circa 500 de oameni. Deocamdatã se dã o bãtãlie cine sã fie director al serviciului, ce sediu sã fie cumpãrat, problema termoficãrii fiind pe ultimul plan. De fapt, în mod discret, primarul promoveazã interesele unui om de casã, Constantin Isvoranu, care spune cã poate construi o centralã termicã mai micã pe platforma CELROM, şi ar fi fãcut deja o prospectare a pieţei, pentru utilaje second hand. Despre Isvoranu Constantin, trebuie sã spunem cã deţine firma ALPHA CONSTRUCT SA, abonatã la contractele cu statul, inclusiv pe platforma RAAN, atât direct cât şi în calitate de subcontractor al CONFORT SA. Şi tot despre el trebuie sã spunem cã este asociat cu un fost director RAAN. Iar aceste precizãri sunt extrem de importante tocmai pentru cã nu trebuie sã uitãm cum cel mai mare tun din RAAN s-a dat sub forma unei investiţii, la intervenţia lui Adrian Ioan Duicu şi a lui Alexandru Ioan Morţun (fost senator şi europarlamentar PNL), începutã în anul 2009, supervizatã de Laszlo Borbely, ca ministru al Mediului. Investiţia este neterminatã nici acum, deşi s-au cheltuit peste 330 milioane lei, actorii principali fiind firma CONFORT SA, controlatã de Georgicã Cornu şi conducerile RAAN DROBETA, de la acea vreme şi din anii ce au urmat.
Chinuitoarea poveste a jafului de la instalaţia de şlam dens
În mai 2009, s-a semnat contractul privind „Furnizarea, montarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de evacuare a cenuşii în şlam dens”, care presupunea modificarea sistemului de evacuare a cenuşii rezultatã din arderea cãrbunelui, astfel încât aceasta sã nu se mai împrãştie peste municipiul Drobeta Turnu Severin şi satele din jur la fiecare vânticel. Deşi pare o investiţie de mediu prietenoasã, ea s-a dovedit nimicitoare cu bugetul RAAN.
Contractul, semnat de conducerea RAAN DROBETA cu firma CONFORT a avut o valoare iniţialã de 165 milioane lei, dar dupã cinci ani, „graţie” unor acte adiţionale, a ajuns la 340 milioane lei. Fãrã TVA, care înseamnã încã 81 milioane lei. Deşi din documente reiese cã s-au cheltuit sute de milioane de lei, lucrarea fiind realizatã în proporţie de 95%, nimeni nu ştie dacã va funcţiona. Mai mult, instalaţia este inutilã, în contextul închiderii RAAN. Dacã a fost o investiţie, o risipã sau un furt ordinar, doar justiţia mai poate stabili.
Lucrurile erau cunoscute încã din 2012, când un raport al Curţii de Conturi a evidenţiat o parte a jafului de la RAAN, dar nimeni nu a fost tras la rãspundere. Spre exemplu, auditorii constatã cã, la începutul lunii iulie 2012, fãrã a avea vreo obligaţie de platã înregistratã în contabilitate, Termocentrala de la Halânga a emis cãtre firma CONFORT bilete la ordin în valoare de peste 43 milioane lei. Ulterior, urma banilor s-a pierdut, biletele la ordin ajungând la alte firme din grupul CONFORT. Semnatarul biletelor la ordin fãrã acoperire, fostul director economic al RAAN, Dulcea Gheorghe, a fost promovat ulterior în funcţia de director general al regiei, fiind sprijinit de un viitor baron local, Adrian Duicu.
În acelaşi raport de control al Curţii de Conturi se vorbeşte şi despre alte contracte pãguboase, cum ar fi cele de furnizare a cãrbunelui sau cele de procesare, de pe urma cãrora, regia a pierdut peste 150 milioane lei. Nimeni nu a pãţit nimic, pentru cã toate „afacerile” se derulau cu acordul unor baronilor locali. Metoda preferatã de parandãrãt a fost publicitatea prin televiziuni, astfel cã, în perioada 2007-2012, firmele din grupul CONFORT (C&C MH CONFORT, CONFORT, IZOMETAL MAGELLAN, CONAR), au încheiat contracte în valoare de 1.650.000 lei cu TERRA SAT SEVERIN, post TV local, controlat de familia lui Mihai Stãnişoarã. Acelaşi grup CONFORT a „donat” 270 mii lei şi a încheiat contracte de publicitate de peste 300.000 lei cu firmele controlate de Adrian Duicu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi. Se impune totuşi o precizare: la Duicu, sumele sunt mai mici deoarece în 2012, când a preluat frâiele puterii, regia era deja „pe butuci”.
Perspective groaznice
RAAN a fost o emblemã a industriei româneşti, dar şi un paravan pentru fãrãdelegi, comise cu o consecvenţã demnã de o cauzã mai bunã, de absolut toţi cei care au condus acest colos industrial. Practic, contractele cu firme precum CONFORT, FLORICOLA, VIGILENT SECURITY se moşteneau de la director la director, iar cei care nu bãteau palma cu respectivii erau mãtrãşiţi rapid.
Acum, fiecare dintre cei implicaţi în administrarea RAAN ar trebui sã îşi facã treaba. Guvernul sã emitã cadrul legal pentru închiderea controlatã a obiectivului, aşa cum s-a angajat prin Morandumul aprobat în luna martie, administratorul judiciar sã se achite de obligaţiile legale, inclusiv în ceea ce priveşte denunţarea contractelor pãguboase şi stabilirea rãspunderii celor vinovaţi de soarta regiei, administraţia localã sã caute cu adevãrat o soluţie alternativã pentru termoficare şi nu o oportunitate de face ceva bãnuţi, iar cetãţenii Severinului sã primeascã înapoi un oraş curat, în care pot trãi fãrã teama unui accident chimic. Accident chimic care ar trebui sã dea de gândit severinenilor, administraţiei locale şi tuturor celor care au manipulat ani şi ani de-a rândul angajaţii regiei ca pe o masã de manevrã electoralã extrem de utilã.

ADIO, R.A.A.N.!

autor — Thu, 19 Mar 2015 17:47:13 +0000

Încheiam articolul trecut cu speranţa cã Tribunalul Mehedinţi va reuşi sã reconsidere insolvenţa Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare, dispunând reluarea procedurii de la faza depunerii unui plan de reorganizare de cãtre Regie.
Aceasta presupunea neconfirmarea fantasmagoricului plan propus de administratorul judiciar. Speram acest lucru având în vedere criticile formulate de Curtea de Apel Craiova cu ocazia casãrii hotãrârii din martie 2014, de confirmare a planului, dar şi în condiţiile în care dezechilibrele economice manifestate şi în 2014 infirmã posibilitatea realizãrii acestui plan.
Speram într-o logicã a lucrurilor, conform cãreia asumarea unui plan de reorganizare trebuie sã aparinã debitorului, celui care a apelat la procedurã, celui care are aprecierea resurselor de care dispune, şi are dimensiunea cererii pentru produsele sale, şi nu administratorului judiciar care, pânã la numirea sa, nici nu cãlcase prin zonã, dar sã mai posede şi reale cunoştiiţne profesionale sau manageriale.
În aceeaşi logicã rezulta un nonsens între pãstrarea dreptului de administrare a averii debitorului fãrã o asumare directã a unui plan de reorganizare şi aceastã asumare fãcutã de un practician în insolvenţã care nu poate mai mult decât sã supravegheze activitatea debitorului, neputând dispune asupra activitãţii acestuia.
Aceastã opţiune admisã de lege este o prevedere proastã, singurul care poate sã propunã un plan de reorganizare fiind, în opinia mea, doar debitorul.
Ca sã acorzi dreptul de a face acest lucru unui practician în insolvenţã, unui creditor sau mai multor creditori, echivaleazã cu situaţia în care vecinul îţi intrã în familie şi se laudã cã va reuşi el sã-ţi creascã copiii şi sã-i educe, sã aibã grijã de fericirea soţiei şi de sãnãtatea mamei soacre.
În faţa instanţei s-au prezentat doar 2 nebuni, care au susţinut cã planul este nerealizabil, iar susţinerile lor s-au “pierdut” în contact cu poziţia unor creditori chirografari care au solicitat confirmarea planului (!!???), cu poziţia efectiv neutrã adoptatã de reprezentantul Complexului Energetic Oltenia-membru al Comitetului creditorilor, şi cu insistenţa administratorului judiciar de a i se confirma planul pentru a se asigura “continuitate“ în activitatea Regiei. Continuitate la ce? La dezastru? La jaf? La nesiguranţã economicã şi socialã?
Aşa cã, dupã o sãptãmânã de analizã, instanţa a dispus, iarãşi, confirmarea Planului de reorganizare judiciarã.
Aşa cã : ADIO R.A.A.N.!
Indiferent de cât va dura procedura, indiferent de modalitãţile în care aceasta va fi abordatã, procesul este direcţionat, implacabil, spre faliment. Bucãţi mici vor continua sã funcţioneze, botezate în felurite chipuri, dar nu va mai fi niciodatã aceastã mare unitate economicã, a cãrei influenţã beneficã s-a fãcut simţitã, o lungã perioadã de timp, în economia judeului Mehedinţi.
Prostia, lãcomia, numirile politice, dezinteresul guvernanţilor faţã de aceastã proprietate de stat, discursurile demagogice care au turmentat alegãtorii, proasta utilizarea a banilor, lucrarea asiduã a vampirilor economici, au condamnat la dispariţie R.A.A.N. Drobeta Turnu Severin, aşa cum au condamnat la dispariţie şi celãlalte mari unitãţi economice ce dãdeau putere acestui judeţ, şi bunãstare mehedinţenilor.
ADIO R.A.A.N.!
Dupã puterile mele, dupã posibilitãţile avute la dispoziţie, am încercat. Singur însã, a fost imposibil.
Mare îmi este nedumerirea pentru cã nu înţeleg poziţia sutelor de creditori care vor rãmâne pãgubiţi în acestã procedurã. De ce nu au fost prezenţi în sala de judecatã?. De ce nu şi-au apãrat interesele în faţa instanţei?.
De ce salariaţii, de la portar şi pânã la inginerul specialist, nu au avut reprezentanţi în sala de judecatã, şi nu şi-au fãcut cunoscut punctul lor de vedere?
Dacã presa nu ar insista pe cele ce se întâmplã la aceastã regie, şi dacã o parte a acesteia nu ar permite unor mâjgãlitori de hârtie, ca mine, sã mai poatã scrie câte ceva, ar fi o tãcere profundã, de parcã am fi plecat toţi de acasa şi nici câinii nu mai au la ce sã latre.
Aceastã tãcere ne-a costat enorm în acest sfert de veac de democraţie originalã, şi va continua sã ne coste.
Mã încearcã o tristeţe de nedescris, gândurile îmi sunt blocate, nu îmi gãsesc cuvintele. Simt greutatea sentimentului de profundã neputinţã şi conştientizez dimensiunea inutilitãţii.
Am scris foarte greu aceste rânduri şi poate cã este prea târziu ca sã mai intre în paginã.
ADIO, R.A.A.N.!
A fost odatã, ca niciodatã, şi dacã n-o sã mai fie, nici poveştile nu mai au rost.

RAAN – UN AN ŞI JUMÃTATE, DEGEABA (4)

autor — Sun, 15 Mar 2015 17:22:04 +0000

Scriu aceste rânduri nu pentru a explica cum a ajuns RAAN Drobeta Turnu Severin în incapacitate de platã, respectiv în faliment. Au fost nenumãrate articole, din care am putut sã reţinem foarte clar matrapazlâcurile nesfîrşite, şi sã cuantificãm dezastrul creat, dupã cum am putut urmãri emisiuni întregi, mai vechi sau mai noi, din care înţelegem ce mult s-au “preocupat” directorii politici (şi parlamentarii aleşi prin voturile angajaţilor), de activitatea regiei, şi ce eforturi supraomeneşti au fãcut pentru a o “salva”.
Nu scriu pentru a lua apãrarea angajaţilor regiei, care aveau impresia cã pot trãi protejaţi la nesfârşit, şi cã vor exista mereu soluţii favorabile pentru ei.
Nu uit cum, recent, un lider sindical se plângea de lipsa de reacţie a locuitorilor municipiului faţã de situaţia dificilã în care au intrat, de lipsa de solidaritate a acestora cu acţiunile lor sindicale. Dar voi unde aţi fost, oameni buni, când plângeau salariaţii de la CELROM, de la CILDRO, de la MEVA, de la ŞANTIERUL NAVAL, de la……..?
Scriu aceste rânduri cu intenţia de a sublinia acum, în ultimul ceas, nevoia de a se aplica un tratament responsabil şi corect în procedurã, de a se antrena, cât mai este timp, rãspunderea Statului român, în calitatea sa de proprietar şi decident, pentru modul defectos în care a condus activitatea regiei, astfel ca sã poatã fi atrase sumele necesare achitãrii obligaţiilor asumate de RAAN Drobeta Turnu Severin.
Pentru cã existã riscul ca fantasmagoricul Plan de reorganizare sã fie din nou confirmat de instanţã şi, apoi (deşi s-au tãiat deja, prin el, 30 % din sumele cuvenite agenţilor economici), acest Plan de reorganizare sã fie modificat, pentru a nu se trece direct la faliment (încã Guvernul României nu are curajul sã declare aceastã intenţie), şi vor fi înlãturate de la platã şi alte sume pe care foarte multe societãţi comerciale le aşteaptã degeaba, de peste un an şi jumãtate.
Pentru cã suspectez reprezentanţii puterii, fie ei miniştrii, prefecţi, administratori speciali şi judiciari, cã vor sã punã batista pe… ambalaj şi sã scoatã castanele din foc cu mâna întreprinzãtorilor privaţi.
Pentru aceştia scriu aceste rânduri. Pentru cei care şi-au luat destinul în propriile mâini, şi au avut curajul sã intre în afaceri, sã angajeze semeni şi sã le asigure un venit lunar, sã angajeze obligaţii de platã cãtre parteneri şi bãnci, şi sã facã ce cred cã pot vinde, servicii sau bunuri. Şi care au înţeles sã lucreze pentru Statul Român, pentru Regia acestuia, sperând cã au un partener credibil care odatã ce le-a semnat facturile pentru muncã prestatã va face tot posibilul sã le şi plãteascã.
Scriu aceste rânduri ca un protest faţã de distrugerea mediului economic Mehedinţean, practicat fãrã responsabilitate de Statul român, binevoitor cu clientela politicã şi cãlãu pentru cei care trudesc cinstit, pentru cã ştiu ce consecinţe dezastroase va avea închiderea sutelor de societãţi comerciale care au lucrat, sau încã mai lucreazã pentru RAAN Drobeta Turnu Severin, dar şi pentru locuitorii acestui oraş, aflat într-o situaţie foarte bine descrisã de un om de litere severinean (respectul meu sincer, domnule) “oraşul ca o ranã deschisã”.
Pentru cã ştiu de ce sunt capabili ”stãpânitorii ”noştrii, şi cât de nepãsãtori sunt faţã de interesul urbei, activitatea lor zilnicã fiind umplerea maţului gros, şi a buzunarelor dosite prin mãrãcini, sau prin bãncile de aiurea (de preferinţã elveţiene).
La o altã societate controlatã de Statul român, SC OLTCHIM SA Rm. Vâlcea, se joacã tontoroiul cu insolvenţa acesteia de peste 2 ani de zile. Fãrã dobânzi, fãrã penalizãri (agenţii economici înţeleg ce scriu). Adicã, a gãsit Statul român pârghiile necesare pentru a nu-şi onora obligaţiile de platã restante, 2 ani de zile.
Pot afirma, cu modestie, cã am contribuit şi eu la relansarea procedurii, aşa cã, în aceastã lunã, se vor supune aprobãrii creditorilor un Plan de reorganizare. Citindu-l am rãmas uluit. Se rad, pur şi simplu, obligaţii de platã de peste 300 milioane de euro, datorate întreprinzãtorilor particulari, respectiv creditorilor chirografari. Planul, cu nonşalanţã, prevede a achita, din datoria cãtre aceşti, 0 lei. Da, aţi înţeles bine, zero lei.
Iar cinismul ”practicienilor” în insolvenţã (sunt şi eu unul, dar nu de tagma acelora) este nelimitat. Deşi au ras creanţa creditorului pe care îl reprezint, colegul meu, practician, administrator judiciar, îmi cere un vot favorabil. Incredibil!!!.
“Cum credeţi cã va arãta o modificare de Plan la RAAN Drobeta Turnu Severin, fãcutã de acelaşi Tudor Ion, care a fãcut fier vechi şi Termocentrala de la Reşiţa”? (aşa scriu ziarele).
Am fost în sala de şedinţã a Tribunalului Mehedinţi şi am solicitat ca acest Plan sã nu fie confirmat, şi sã se dispunã reluarea procedurii de la depunerea unui plan de cãtre debitor, respectiv de Statul român, care sã-şi asume rãspunderea, şi sã suporte consecinţele.
De o sãptâmânã s-a amânat pronunţarea, pentru 9 martie 2015. Când scriu aceste rânduri, pentru a le trimite la redacţie, stau cu calculatorul deschis, pe pagina Tribunalului Mehedinţi.
Suntem în 10 martie 2015, şi încã nu s-a afişat pronunţarea.
CU SPERANŢÃ!.
Alexandru Enache

RAAN – UN AN ŞI JUMÃTATE, DEGEABA (3)

autor — Thu, 05 Mar 2015 10:20:16 +0000

Fiind un adept al economiei de piaţã voi fi primul care recunoaşte dreptul Statului român, prin reprezentanţii sãi, de a înfiinţa entitãţi economice, sau instituţii publice, şi de a le desfiinţa atunci când considerã cã se cuvine sã facã acest lucru.
Şi recunosc Statului român, reprezentanţilor sãi, dreptul de a hotârî închiderea R.A.A.N. Drobeta Turnu Severin, dacã au constatat cã o continuare a activitãţii este paguboasã şi nu se mai justificã economic.
Ceea ce consider ca fiind o vinovãţie a reprezentanţilor decizionali ai Statului român este neasumarea responsabilitãţilor pentru starea de faliment în care au dus Regia, pentru dificultãţile suplimentar create mediului de afaceri, pentru modul discreţionar de acţiune şi influenţã, indiferent de instrumentele folosite: guvern, minister, prefecturã, consiliul judeţean şi municipal, administratori speciali anume desemnaţi, practicieni în insolvenţã cu misiuni prestabilite sau instanţe care judecã în context limitat, strict legat de litera legii, cu omisiuni permisibile.
În ceea ce priveşte vinovãţiile de falimentare a regiei, SCP Tudor & Asociaţii SPRL a stabilit douã: “supraîndatorarea Regiei”, şi “angrenarea unor resurse semnificative şi chiar contractarea unor credite bancare în vederea finanţãrii unor investiţii”.
Nu trebuie sã fii un cunoscãtor ca sã înţelegi cã acestea sunt efecte, şi nu cauze. Cauzele sunt deciziile pãguboase luate de reprezentanţii Statului român de a antrena credite bancare dincolo de posibilitãţile de rambursare ale regiei şi de a acoperi, din acestea, şi din sumele neplãtite furnizorilor, o mulţime de “prioritãţi”, indiferent cum le-ai denumi: transport auto de aer comprimat confirmat ca şi cãrbune, curãţat iarbã şi chiştoace pe sute de mii de metrii pãtraţi, şlam dens expandat prin acte adiţionale, tãiat frunze la câini prin birouri protejate politic, subvenţionat campanii electorale prin conductele reţelei de termoficare, etc.
Mai ne spune administratorul judiciar cã multe fapte sunt cercetate de Parchet, astfel cã nu se cuvine ca domnia sã se oboseascã analizându-le, iar când va fi gata Parchetul îşi rezervã şi dumnealui dreptul de a fi de acord cu constatãrile procurorilor.
Respect şi consideraţie pentru munca procurorilor care, în ultima perioadã, lucreazã în regim de urgenţã, dezvãluind o micã parte din întortocheatele aranjamente care au tranzitat averea şi banii publici cãtre buzunarele şi conturile “aleşilor” noştri, dar Parchetul nu aplicã dispoziţiile Legii insolvenţei. Aceastã lege obligã administratorul judiciar, şi nu procurorii, sã analizeze cauzele care au condus la apariţia stãrii de insolvenţã, sã identifice persoanele vinovate, sã le menţioneze în raport şi sã promoveze acţiuni pentru recuperarea pagubelor produse.
Dacã nu face acest lucru, s-a închis discuţia privind vinovãţiile. Iar SCP Tudor & Asociaţii SPRL nu a depistat nici cauze, şi nici vinovaţi.
Din dificultãţile suplimentar create mediului de afaceri am sã selectez doar câteva.
Agenţii economici, denumiţi creditorii chirografari, nu îşi vor recupera banii. Nu li s-a spus acest lucru nici acum un an, şi nu li se spune nici acum. Au acceptat o diminuare a creanţelor cu peste 30 %, crezând în promisiunile administratorului judiciar cã doar votând planul sãu restul de 70% din bani vor veni.
Unii agenţi economici au mai avut ceva rezerve şi au rezistat, greu, în acest an de zile. Alţii au mâncat din creditele luate în baza facturilor emise cãtre R.A.A.N. Drobeta Turnu Severin. Câţiva şi-au luat lumea în cap şi şi-au mutat afacerile pe alte meleaguri. Ceilalţi au înţeles cã s-a terminat, au apelat la instanţe, şi se rãzboiesc cu cei cãrora le datoreazã bani.
Aşadar, “succesul” primului an de “reorganizare” al R.A.A.N. Dobeta Turnu Severin se caracterizeazã prin distrugerea mediului economic, protejarea aberantã a intereselor Statului şi ale bãncilor, şomaj, lipsã locuri de muncã, sãrãcie, deznãdejde.
În foarte scurt timp urmeazã ca şi salariaţii Regiei sã îngroaşe numãrul celor fãrã loc de muncã, poate mai norocoşi dacã vor primi salarii compensatorii. Salariaţii din SRL “Cucuieţii din Deal”, rãmaşi fãrã slujbã, nu au putut nici mãcar visa la aşa ceva. Ei nu sunt salariaţi la STAT, ei nu pot sã organizeze marşuri şi proteste, ei nu au contat la numãrãtoarea voturilor în campanile electorale.
Se aude însã cã nu vor primi aceste salarii compensatorii. Mai grav, se pare cã nici îndemnizaţia de şomaj nu vor primi, deoarece banii reţinuţi din salarii au avut o altã destinaţie, iar oamenii nu au plãtite obligaţiile cãtre buget. Dacã este adevãrat, ar trebui un alt fel de dreptate, nu cea judiciarã.
Mulţi agenţi economici utilizeazã energia termicã livratã de Termocentralã. Dintr-odatã Termo-centrala a devenit învechitã, nefuncţionalã, un morman de fiare vechi. Nu mai vin nici chinezii cu banii (unde sunt parlamentarii de Mehedinţi care aveau chinezi în buzunarul stâng?), nu mai ieftinim nici costurile prin preluarea minei Husnicioara şi exploatarea cãrbunelui din Cãzãneşti (nu vã mai aud domnule Rodin Traicu, acum deputat!).
De unde vor lua aceşti agenţi economici, dar şi locuitorii municipiului, agentul economic?. Aţi aflat, desigur. Oameni cu bani şi iniţiativã nu ne vor lãsa de izbelişte, vor pune mânã de la mânã şi vor construi una, sau mai multe centrale, mai mici, mai bune, mai frumoase, mai deştepte, mai…
Dar nu vor livra direct consumatorilor. Nu….. !!!. Vor livra agentul termic Primãriei. Care are în vedere recuperarea reţelei de distribuţie concesionatã (fardatã şi cosmetizatã pe bani grei – altã poveste) şi vrea sã înfiinţeze o societate comercialã care va prelua contractele de furnizare, şi va încasa contravaloarea agentului termic livrat de bãieţii deştepţi.
De ce sunt împotriva unor astfel de experimente? Prin 1997 am avut bucuria de a urma un curs de înţelegerea a economiei de piaţã, predat de formatori ai Camerei de comerţ a Austriei. Lecţii practice s-au derulat, 2 zile, la Viena. Ne-au prezentat şi o societate micã, de transport local, aparţinând Primãriei. Am întrebat de ce pãstreazã o astfel de organizare în condiţiile în care ne tot piseazã cu proprietatea privatã şi libera concurenţã. Şi am primit un rãspuns pe care nu o sã-l uit niciodatã: ”Pentru a demonstra cã aşa nu merge! şi sã ţinem minte!”.
Toata nunta asta cu peţitoare, încuscriri şi miri fericiţi o sã ne cam ardã la buzunare. Nu mai insist acum, cã nu o sã mã credeţi. Vom discuta la primele facturi.
Vom mai discuta când ne vor pleca copii de acasã pentru cã nu mai au nicio perspectivã în Drobeta Turnu Severin. Vom mai discuta când nu vom mai avea medici adevãraţi, ci doar felceri şcoliţi la apelul de searã (şi asta-i altã poveste penalã!), şi vom bate drumurile marilor oraşe pentru a ne gãsi sãnãtatea. Vom mai discuta!.
Mai are Primãria o societate comercialã, numitã Secom SA. În prezent doarme pe un morman de bani, numiţi fonduri europene, şi nu vrea sã ne spunã când vor face apa mai potabilã şi canalizarea mai eficientã, când înţeleg sã dea drumul banilor în economia judeţului, pentru a crea locuri de muncã. Dacã nu respectã termenele, şi nu mai este multã vreme, banii se întorc de unde au venit. Altã poveste, la fel de penalã ca şi celelalte despre care am amintit şi la care vom reveni.
Aceastã societate comercialã livreazã apã Regiei şi are de încasat o sumã mare de bani de la aceasta. Şi nu îi va mai încasa. Pe de o parte pierd o sursã de venituri (bani mai puţini, costuri mari), pe de altã parte, neîncasarea creanţei conduce la pierderi. Sã nu credeţi cã societatea va da faliment, ca ceilalţi amãrâţi de întreprinzãtori particulari. Se va redresa prin creşterea preţului apei livrate.
Deci, cãldurã mai scumpã, apã mai scumpã, taxe şi impozite mai mari, şomaj cât cuprinde, viaţã urâtã şi mizerã. Viitor luminos municipiul are!.
Despre modul discreţionar de acţiune şi influenţã în episodul urmãtor.