Probabil cã am fi asistat, luni, 30 septembrie a.c., la aceeaşi şedinţã de Consiliu local, cu ridicãri de mâini şi aprobãri pe bandã rulantã, numai cã n-a fost sã fie. Spiritele, dacã le putem spune aşa, s-au încins de la retragerea de pe ordinea de zi a mai multor proiecte, dar, din pãcate, numai la unul s-a ridicat domn primar Gherghe şi a plecat. De ajuns ca sã catalogãm acest gest drept şocant, de-a dreptul senzaţional, mirabolesc chiar! În fapt, viceprimarul Marius Screciu, având în vedere respectarea legalitãţii, a solicitat plenului sã fie retrase de pe ordinea de zi proiectele de hotãrâre referitoare la concesionãrile de terenuri, pe motiv cã este în vigoare o lege şi pânã la data de 20 decembrie a.c. nu se mai poate concesiona nici o bucatã de pãmânt, ocazie cu care se face şi o inventariere a acestora.

Şi, pe fondul problemei subvenţionãrii gigacaloriei, problemã ridicatã de pedelişti, gestul primarului a prins foarte bine, de parcã am fi în campanie electoralã. Se pregãteşte primarul Gherghe de un nou mandat la Primãria municipiului şi noi nu ştim? Parcã ştiam cã a declarat cã se opreşte la douã mandate, suficient pentru orice primar ca sã fie apreciat la adevãrata lui valoare de cãtre concetãţeni. Mai conteazã acest lucru?

„Pânã la urmã nu aş avea nimic împotriva unor propuneri vizavi de concesiuni, dar sã nu se înţeleagã de aici cã aş avea vreun interes personal. Este vorba de o investiţie de mai mult de 100.000 de euro pe domeniul public. Am adus fonduri europene de câteva zeci de milioane de euro, iar de un an şi ceva este o situaţie mai specialã, ca sã zic aşa. Dacã daţi cu piciorul la o investiţie de 120.000 euro şi la crearea a 10 locuri de muncã e treaba dvs., eu vã doresc succes şi plec”. Şi a plecat domn primar, adicã a pãrãsit sala de şedinţã şi nu a mai revenit.

Viceprimarul Marius Screciu, hotãrât, a replicat, având în vedere trecutul: „eu nu mai susţin asocierile”. Şi aici s-a referit la cele douã asocieri ale executivului Primãriei pentru Plaja Drobeta şi Centrul de agrement Valea lui Dinu. Acum, aceastã asociere a Consiliului Local în participaţiune cu SC MAX FOOTBAL SRL, în vederea realizãrii unei baze sportive şi de agrement pe insula din vecinãtatea Pãdurii Crihala nu a mai fost aprobatã şi datoritã reglementãrilor legale în vigoare amintite de viceprimarul Screciu.

“Spectacolul” oferit gratis de primar ne face sã ne întrebãm ce mai poate însemna moralitatea în politicã şi administraţie, o administraţie din ce în ce mai mult orientatã nu spre folosul cetãţeanului, o administraţie menitã sã “plãteascã poliţe” celor care nu-s de acord cu ea. Acum ceva vreme, primarul Gherghe lãuda echipa uselistã de la municipiu şi judeţ, realizãrile guvernului Ponta şi sprijinul nemijlocit… Acum, pãrãseşte sala de şedinţã nervos cã viceprimarul Screciu îi cere sã respecte o lege!

Deci, nu a fost nimic şocant, sã te dea pe spate, la şedinţa de Consiliu local. Poate am vãzut, cu aceastã ocazie, încã o faţã a primarului Gherghe. A câta, oare?

Reales în funcţie cu scor categoric, primarul municipiului Drobeta Turnu Severin, Constantin Gherghe, nu prea s-a remarcat prin nimic în perioada scursã de la alegerile locale.

Dimpotrivã, din acel om dinamic, implicat, dornic de acţiune în interesul oraşului nu a mai rãmas nimic. Constantin Gherghe este o palidã umbrã a omului cu iniţiativã pe care o avea în urmã cu patru ani, când, deşi abia câştigase alegerile, arata o disponibilitate de efort de credeai cã într-un an vor fi rezolvate toate problemele municipiului. Din acest punct de vedere, pare inexplicabilã tãcerea edilului-şef al municipiului, cu atât mai mult cu cât a fost reconfirmat în funcţie fãrã nicio emoţie. O explicaţie a acestei atitudini a primarului Constantin Gherghe ar fi, dar aceasta nu poate face abstracţie de ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni în politica localã. Pentru cã  Gherghe a abordat confruntarea electoralã fãrã prea mare implicare politicã. Rezultatul alegerilor, dar mai ales faptul cã USL Mehedinţi a reuşit sã formeze majoritatea atât în legislativul judeţean, cât şi în cel severinean ar fi putut sã-i creeze primarului o stare de disconfort. Politic vorbind, primarul Constantin Gherghe este într-o situaţie total ingratã. Iar aceasta nu pentru faptul cã ar avea vreo vocaţie politicã sau şi-a propus mai mult de la politic, ci pur şi simplu pentru cã a devenit inutilizabil.

Constantin Gherghe nu poate demisiona din PDL Mehedinţi, deoarece îşi pierde mandatul de primar. Dacã ar dori sã se înscrie în vreunul din partidele care formeazã USL Mehedinţi iarãşi nu poate din acelaşi motiv. Cu alte cuvinte, dacã PDL Mehedinţi nu-l exclude din partid, pãstrându-l simplu membru, Constantin Gherghe nu poate lua o decizie politicã, decât cu asumarea consecinţelor care decurg din acest act. Într-o astfel de situaţie, este foarte posibil ca Gherghe sã aibã anumite regrete politice. Acestea pot fi de douã feluri: fie ar putea regreta faptul cã s-a înscris în PDL Mehedinţi, candidând din partea acestei formaţiunii politice la ambele scrutinuri la care a fost ales, fie cã a pãrãsit PSD Mehedinţi, partidul care l-a fãcut viceprimar. Fiecare din aceste partide politice a contribuit decisiv la ascensiunea şi afirmarea lui Constantin Gherghe. Mai întâi PSD Mehedinţi, care i-a oferit funcţia de viceprimar, dupã ce fusese ales simplu consilier local, iar apoi PDL Mehedinţi, care a contribuit în mod decisiv nu doar la victoria sa în alegeri, dar şi la îndeplinirea programului edilitar al oraşului. Cu alte cuvinte, Constantin Gherghe are o datorie, cel puţin moralã, pentru ambele partide mehedinţene. Cu toate acestea, Constantin Gherghe nu a înţeles sã întoarcã ajutorul acordat, întorcând spatele ambelor partide, însã în conjuncturi politice diferite. Din aceastã cauzã, ar putea avea un sentiment de vinovãţie faţã de nişte politicieni locali, lideri de partide adversare, care l-au ajutat şi susţinut de-a lungul timpului.

De altfel, din toatã atitudinea pe care a manifestat-o, Constantin Gherghe a lãsat impresia cã-şi urmãreşte doar propriul interes, fãrã sã ţinã cont şi fãrã se implice hotãrât în activitatea politicã. Poate va veni o vreme când primarul Severinului, Constantin Gherghe, va regreta şi aceastã pasivitate, aceastã independenţã politicã pe care a încercat sã o afişeze şi la care a ţinut atât de mult.

Cea mai mare realizare a administraţiei Gherghe este asfaltarea Severinului! Oricare altã lucrare pãleşte în faţa acesteia, chiar dacã este sã vorbim despre reabilitarea Teatrului, despre Parcul din zona strãzii Crişan, nu, asfaltarea Severinului este cappo d’opera “maestrului” Gherghe! Astfel pot sta lucrurile la o primã observare, observare pe care o face orice severinean care a lipsit ceva timp din urbe şi  revine pe plaiul natal, ori alt vizitator, care, imediat ce ia contact cu oraşul mai îndeaproape, sesizeazã gradul de urbanism, de civilizaţie stradalã a arterelor severinene.

În profunzime, însã, lucrurile se schimbã aproape radical, întrucât asfaltul turnat are ceva beteşuguri, printre care cel mai dezagreabil este cel al nivelãrilor, care au fost fãcute dupã ureche, se pare, întrucât pe mari porţiuni, se formeazã, dupã ploi, bãlţi imense, care fac imposibilã traversarea strãzilor, ori a parcãrilor fãrã sã nu te uzi ca pieton! Mai mult, la rigole, se formeazã bãlţi late de un metru şi ceva, fapt ce pune pietonii în ipostaza de sãritori de pe bordurã pe carosabil sau invers; de asemenea, înãlţarea strãzii cu lãţimea stratului de asflat a fãcut, în multe locuri, ca apa sã se acumuleze şi sã stagneze multã vreme, în alte pãrţi sã se scurgã în subsolurile blocurilor, acolo sã devinã focare de infecţie, locuri de puiat ţânţarii, la fel, sã provoace infiltraţii la structura de rezistenţã a clãdirilor etc.

Sã mai adãugãm şi alte sesizãri ale oamenilor, derivate din aceeaşi asflatare fãcutã “la normã”: s-au obturat multe guri de canalizare de la colţul unor strãzi, fapt care amplificã viteza apei pluviale generând  adevãrate torente, care favorizeazã intrarea apei în curţile oamenilor, şi, de acolo, în pivniţe şi beciuri, ori prin dependinţe aflate oarecum la nivelul solului, al curţii! Oamenii au tot sesizat administraţia localã, şi de la case, şi de la asociaţiile de proprietari, dar puţine au fost cazurile în care s-au luat ceva mãsuri de la nivelul Primãriei.

Practic, recepţia lucrãrilor a fost fãcutã, asflatarea, aşa cu toate aceste beteşuguri, a fost folositã în campanie, şi a produs efecte – citeşte, voturi – aşa cã, acum, cetãţenii trebuie sã se cam descurce cum pot, şi cum ştiu, fiecare, pe cont propriu. Desigur, nu aceasta este soluţia, însã, dincolo de ea, rãmâne întrebarea: de ce s-au efectuat lucrãri de asflatare lipsite de suportul tehnic necesar, care ar fi evitat astfel de repercusiuni?  Iar din aceastã întrebare, se desprind altele: Sã fie, adevãrate zvonurile care spun cã asflatarea s-a fãcut prost din cauza parandãrãturilor? Ori a costurilor umflate pe hârtie, dar cu deconturi în buzunare de partid? Sau cã, acelaşi asfalt a avut reţeta subţiatã pentru a genera bani ce s-au folosit la unele construcţii particulare, ale corifeilor politicii locale de pânã la 10 iunie a.c.?

La toate aceste întrebãri, repetãm, provenite din zvonistica localã, şi doar jurnalistic susţinute de cãtre unii şi alţii în campania electoralã, trebuie sã-şi gãseascã odatã şi odatã rãspunsurile cuvenite!

Pânã atunci, primarul Gherghe rãmâne cu aceste “pete” la dosarul personal, chiar dacã o face pe nepãtatul şi pe negustatul, şi pe nededatul la mierea contractelor şi a licitaţiilor!

Noua administraţie are datoria sã facã luminã, iar asfaltul sã fie… curãţat de toate legendele şi de toate miturile false care ne-au împuiat destul minţile! Altfel, poate iniţiem un referendum şi pentru primarul de Severin, cã tot e la modã!

   Asfalt Nasol-Tango

Constantin Gherghe, o  victorie fãrã glorie

Victoria lui Constantin Gherghe în bãtãlia pentru fotoliul de primar al Severinului nu surprinde pe nimeni. Departe de a fi una glorioasã, victoria e victorie, clarã, deşi previzibilã. Destul de absent pe parcursul campaniei electorale, capitalul de imagine, de încredere al fostului şi actualului primar al oraşului a rãmas constant. Realizãrile lui de edil, unele discutabile, fãcute pe bani buni, au contat în ochii electoratului mai mult decât problemele grave ale severinenilor (şomajul, lipsa locurilor de muncã). Se pare cã oamenii nu au decontat în dreptul primarului problemele sociale, aşa cum nu l-au sancţionat pe linia apartenenţei politice – Constantin Gherghe fiind şi liderul PDL severinean.

În cazul lui Constantin Gherghe avem de a face cu un vot de încredere clar şi net, şi nu cu unul politic. Sigur, mulţi severineni nu l-au votat. Foarte mulţi, dacã stãm sã ne gândim serios, numãrând doar voturile principalulului sãu contracandidat, social-democratul Marius Screciu. Constantin Gherghe ar face bine sã se gândeascã mai cu seamã la miile de severineni care NU l-au votat, şi sã se întrebe de ce oare i s-a întâmplat acest lucru. Ca şi candidat al MNMH Constantin Gherghe a avut o evoluţie destul de ambiguã pe finalul campaniei, când pãrea sã cocheteze ba cu USL, ba cu colegii din MNMH.

A câştigat şi aceastã rundã, nimic de zis, şi e de datoria noastrã sã-i transmitem felicitãri. Aşa cum e de datoria noastrã sã-i spunem cã nu suntem nici naivi, nici nepãsãtori faţã de felul în care s-a cheltuit şi se va cheltui banul public la primãrie.

Cât despre contracandidatul acestuia, Marius Screciu (USL), noi zicem cã s-a comportat foarte onorabil, ducând o campanie electoralã decentã şi serioasã, pe parcursul cãreia s-a întâlnit şi a discutat cu foarte mulţi severineni. Marele merit al lui Marius Screciu e poate acela cã a atras atenţia, în aceastã campanie, asupra unor probleme grave ale comunitãţii noastre, şi a accentuat pe ele, aşa cum a accentuat pe problemele din cartiere mãrginaşe (Dudaş, Schela, Gura Vãii, Banoviţa) pe unde actualul primar a cãlcat mai rar sau deloc.  Una peste alta Marius Screciu s-a dovedit un competitor veritabil pentru Constantin Gherghe şi suntem convinşi cã lucrurile nu se vor opri aici, nici pentru Screciu, nici pentru Gherghe care, iatã, devine numãrul unu în PDL la ora actualã, dupã ce şi deputatul Doiniţa Chircu a pierdut bãtãlia pentru Primãria Orşova.

PDL- lecţia unui trist eşec

De ziua lui, pe 11 iunie, senatorul Mihai Stãnişoarã (MNMH) nu a putut sã-şi prindã la butonierã şi funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi.  A primit în schimb un tort în formã de trifoi, probabil dulce, şi felicitãrile de rigoare din partea companionilor domniei sale. Urmãrindu-l într-o intervenţie televizatã cu câteva ore înaintea anunţãrii rezultatelor la alegeri, senatorul ni s-a pãrut resemnat şi demn, şi cu o atitudine moderatã şi sobrã, ceea ce rãmâne de apreciat la un politician.

Adevãrul este cã lupta cu Adrian Duciu (USL) a fost strânsã, chiar foarte strânsã, şi cã voturile severinenilor, cu un avantaj semnificativ, deşi nu determinant pentru candidatul USL, au contat enorm în acest rãzboi. Dupã o campanie electoralã furibundã, cu accente chiar penibile, doldora de jigniri şi acuze, apele s-au limpezit şi pentru şefia Consiliului judeţean. Adrian Duicu s-a vãzut instalat în fotoliul ocupat cu decenţã şi chiar cu rezultate notabile, patru ani, de pedelistul Marius Bãlu.

Se pune capãt astfel unei perioade lungi în care PDL a domnit în acest judeţ. Domnie care nu se simte deloc şi în buzunarele mehedinţenilor. Sperãm ca şefia lui Adrian Duicu la Consiliul judeţean sã nu devinã dintr-o mare  promisiune o mare dezamãgire, şi cã a învãţat ceva din lecţia amarã, din exemplul  de eşec  politic al PDL. Un eşec trist şi lamentabil pornit de la sfidarea  raţionalitãţii şi a bunei cuviinţe, de la aroganţã, de la domnia incompetenţei şi slugãrniciei. Îi urãm succes lui Adrian Duicu la timona Consiliului judeţean.

De câteva zile, severinenii asistã la o telenovelã de tot hazul electoral. Candidatul MNMh la Primãria Severinului şi actual primar în funcţie, dl. Constantin Gherghe, este ţinta unor presiuni formidabile. Dacã e sã-i asculţi pe principalii competitori electorali, omul ar suporta aceste presiuni atât din partea USL, cât şi din partea MNMh, alianţa care-l susţine pentru un nou mandat. Chestie ciudat de încurcatã, oricum am lua-o. Ce motive ar avea, de pildã, MNMh sã exercite presiuni asupra propriului candidat de primar, acum, în plinã campanie electoralã, când chipul acestuia ne zâmbeşte mieros de pe aproape toate afişele? A dat dl. Gherghe oarece semne cã ar vrea, într-un fel sau altul, „sã facã blat” cu duşmanul de moarte? Ar fi putut s-o facã înainte de declanşarea cursei electorale. Dar acum, când zarurile au fost deja aruncate? Aproape exclus. Ne amintim, totuşi, cã, în urmã cu aproape doi ani, între conducerea organizaţiei judeţene PDL şi primarul Constantin Gherghe au existat nişte fricţiuni provocate de intenţiile tot mai manifeste ale acestuia de a merge pe cartea independenţei politice („primarul tuturor severinenilor”, bla, bla, bla), dar aflasem cã, între timp, aceste fricţiuni fuseserã eliminate. Desemnarea d-lui Gherghe pentru un al doilea mandat ar fi o dovadã. Una dintre multe altele. Ar fi, e adevãrat, şi nişte contradovezi –semnele de apreciere, nu-i aşa, obiectivã, la adresa primarului, venite dinspre anumite zone ale PSD-ului local, menite sã inducã ideea unei posibile colaborãri viitoare. De altfel, au fost perioade compacte în care Opoziţia localã nu l-a atacat în niciun fel pe Constantin Gherghe, probabil dintr-un simplu calcul electoral: dumnealui se bucura, încã, de o mare simpatie printre severineni şi a-l critica permanent nu pãrea o idee foarte inspiratã. Dar de aici şi pânã la a vorbi de presiuni infernale asupra actualului primar, de o parte şi de alta, este aceeaşi distanţã ca de la atitudinea raţionalã, normalã, la paranoia. Pentru cã acum – asta e situaţia! – MNMh acuzã USL (în speţã, PSD) cã exercitã presiuni politice asupra primarului Gherghe, iar PSD acuzã conducerea MNMh de acelaşi lucru! Exact ca-ntr-o comedie proastã. Nefiind în epicentrul acestor discuţii şi fãrã a cunoaşte în întregime substratul lor, îmi permit sã cred cã adevãrul ar putea fi aflat în firea şi comportamentul d-lui Gherghe. Cãruia, datoritã  histrionicei dorinţe de a se afla permanent în centrul atenţiei, îi place sã joace la mai multe capete. Pierzând, adesea, din vedere cã nu chiar toatã lumea poate fi pãcãlitã. În alţi termeni, asta se cheamã ipocrizie, comportament duplicitar, ca sã nu folosim nişte expresii mai aspre. Ne amintim cã, în 2008, pe când era viceprimar PSD, cu doar câteva luni înainte de alegerile locale, dl. Gherghe jura în faţa liderului de atunci al filialei Mehedinţi, ca o adevãratã primadonã în punctul culminant al unei melodrame ieftine, cã nu va trece în tabãra adversã. Ce a urmat se ştie: nu numai cã a trecut, nu numai cã a candidat, dar a şi câştigat funcţia de primar al Severinului, în numele şi cu consistentul sprijin logistic al adversarului politic.  Adicã al PDL. Cã instinctul de primadonã îi dã d-lui Gherghe insistent târcoale în circumstanţe electorale o constituie şi recenta împrejurare când, la masa festivã dedicatã cuplurilor care au împlinit 50 de ani de la cãsãtorie, a crezut de cuviinţã sã invite pe liderii PSD şi PDL. Care nu au venit singuri, ci însoţiţi de staff-urile lor. Drapatã în cele mai bune intenţii (dorinţa de normalizare a climatului politic local etc.), parcã spre a ilustra adevãrul celebrei ziceri potrivit cãreia drumul spre iad este pavat cu cele mai bune intenţii, situaţia respectivã a picat nu tocmai bine. Cel puţin uneia din tabere. Aceleia din care fãcea parte chiar dl. Gherghe. Normal era ca, la ceremonia cu pricina, sã nu participe nici mãcar o sãmânţã de politician, dar te pui cu sensibilitãţile domnului Gherghe?! Ca din întâmplare, în mass-media locale, a fost, ca sã zic aşa, lansat un fragment de convorbire telefonicã în care primarul Gherghe era înjurat ca la uşa cortului de fostul, pânã mai deunãzi, prefect de Mehedinţi, prin urmare,  de un fost şi important coleg de partid cu dumnealui. Dupã acest moment, dl. Gherghe – o persoanã, cum se vede, ultrasensibilã la contondenţele de limbaj – s-a declarat copleşit, ba chiar depãşit de evenimente, declarând cã va reflecta la ceea ce i se întâmplã şi cã se va consulta „cu familia şi cu severinenii”, dupã care ca vedea „ce e de fãcut”. Prin urmare, „primarul-primadonã” se abandoneazã din nou dramoletei electorale. Dupã ce corul de admiratori va intona, preţ de câteva zile, celebra romanţã „Rãmâi, o, nu pleca, rãmâi!”, el va reapãrea ca o izbãvire, purtându-şi cu obidã crucea politicã, dar bucuros cã se va putea pune, din nou şi cu toate forţele, în slujba „severinenilor sãi”. Din acea clipã, comedia ar putea reîncepe.

Zilele trecute, în comuna Floreşti, a fost marcatã finalizarea proiectului: “Alimentare cu apã în sistem centralizat al satelor  Gârdoaia, Livezi şi Moşneni. Canalizare în sistem centralizat a satelor Gârdoaia, Livezi şi Moşneni. Staţie de epurare. Punerea în valoare a patrimoniului istoric şi cultural”. Valoarea proiectului a fost de 8,6 milioane lei, plus TVA, fonduri europene nerambursabile atrase prin mãsura 322: renovare, modernizare sate printr-un program al Fondului Naţional de Dezvoltare Ruralã.
Peste 2000 de locuitori beneficiazã de apã potabilã şi canalizare în sistem centralizat, dar şi de drumuri asfaltate în cele trei sate aparţinãtoare comunei Floreşti, dar şi al drumului de acces cãtre Biserica “Sf. Nicolae”, declaratã monument istoric şi cultural.
La eveniment au fost  prezenţi primarul comunei Floreşti, ing. Radu Pasãre, directorul general al FNDR Craiova, ing. Dorel Stãicuţ, reprezentanţi ai Consiliului local, ai  proiectantului, ai consultantului de specialitate, precum şi ai constructorului.
De remarcat cã la nivelul comunei Floreşti sunt aşteptate şi alte fonduri atrase tot pe proiecte cu fonduri nerambursabile pentru asfaltarea drumurilor din Peşteana şi Copãcioasa şi aducţiuni cu apã şi canalizare în aceste localitãţi, astfel încât cei 3000 de locuitori ai comunei Floreşti sã beneficieze de condiţii mai bune de viaţã, dupã cum ne mãrturisea primarul Radu Pasãre.