În perspectiva apropia-tului Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, de la finele lunii viitoare, secretarul de stat al MAE are câteva opinii interesante: „Locul Republicii Moldova nu este în Asia sau în altã parte, locul ei este alãturi de Europa. Desigur, locul în UE este un loc negociat şi muncit, care trebuie sã corespundã criteriilor de aderare, dar am încredere cã Uniunea va deschide calea cãtre aderarea Republicii Moldova”
Reporter: Domnule secretar de stat, sunteţi implicat activ în problemele românilor de pretutindeni, iar strategia elaboratã de DPRRP atinge toate obiectivele privind rezolvarea celor mai arzãtoare probleme ale comunitãţilor româneşti din afara graniţelor. Aş dori sã ne referim totuşi la comunitatea din Moldova, în perspectiva apropiatului Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius. Cât de important este acest moment pentru românii din Moldova?
Stejãrel Olaru: Este un moment crucial pentru cetãţenii Republicii Moldova pentru cã Uniunea Europeanã înseamnã un nou început. Eventuala aderare la Uniunea Europeanã ar consfinţi apartenenţa Republicii Moldova la construcţia europeanã, un spaţiu integraţionist în cadrul cãruia aderarea nu reprezintã ultima fazã. Dupã aderare, un stat-membru continuã sã se integreze în structurile europene, sã adopte legislaţie în conformitate cu acquis-ul comunitar, sã evolueze alãturi de ceilalţi membri. Este suficient sã ne uitãm la o hartã a Europei şi sã realizãm cã Republica Moldova aparţine Europei. În plus, dacã trecem în revistã şi istoria regiunii, argumentul pro-european este cu atât mai forte.
Rep.: Care ar fi beneficiile de care se vor bucura moldovenii în momentul în care statul vecin va merge pe calea europeanã?
S.O.: Trebuie sã ne gândim la cele patru mari şanse, cele patru mari libertãţi europene de mişcare: circulaţia persoanelor, serviciilor, bunurilor şi capitalurilor. Acest fapt se traduce printr-o mobilitate economicã deosebitã, astfel cã cetãţenii Republicii Moldova îşi pot fructifica altfel oportunitãţile economice şi profesionale. Oricum, în prezent, mare parte din aceştia trãiesc şi lucreazã în state ale Uniunii Europene şi trimit o parte din câştigurile lor înspre economia din Republica Moldova, dar nu sunt încã cetãţeni europeni. O bunã parte din românii din Republica Moldova sunt deja familiarizaţi cu Uniunea Europeanã. Uniunea Europeanã a introdus în 1993, în urma Tratatului Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht) cetãţenia europeanã, care oferã o serie de drepturi pe teritoriul Uniunii. Cetãţenia europeanã este un câştig în ceea ce priveşte drepturile omului, o reuşitã de proporţii a integrãrii europene, pentru cã ea oferã un nou statut, unul de egalitate între cetãţenii Uniunii. De asemenea, acest concept şi aceastã realitate juridicã genereazã premisele consolidãrii unei noi identitãţi europene. A fi german înseamnã şi a fi european, a fi român înseamnã a fi şi european şi aşa a prins contur un numitor identitar comun.
În alt registru, meritã punctat şi aspectul fondurilor nerambursabile, al ajutorului financiar pe care UE îl poate oferi, prin diverse programe, pentru noile state membre, atât în perioada de pre-aderare, cât şi dupã aceea, astfel cã cetãţenii Republicii Moldova ar putea valorifica şi aceastã dimensiune a intrãrii în UE.
Nu în ultimul rând, integrarea în UE reprezintã o şansã politicã, pentru cã înseamnã apartenenţa la o structurã care are planuri şi capabilitãţi în materie de politicã externã, de securitate şi apãrare. Aşadar, românii din Republica Moldova vor fi mai în siguranţã, vor fi protejaţi, pentru cã Uniunea Europeanã este interesatã sã aibã frontiere stabile şi securizate.
Rep.: Ce înseamnã pentru România o reuşitã a acestui summit şi implicit o deschidere a Republicii Moldova cãtre valorile europene?
S.O.: Diplomaţia româneascã ar repurta un succes pe mai multe paliere. Ar însemna cã am reuşit sã explicãm foarte bine partenerilor noştri europeni unde este locul Republicii Moldova, iar aceştia s-au convins, la rândul lor, de aceastã realitate. Ar mai însemna cã am putea sã transmitem din expertiza noastrã unui viitor membru al UE, care este şi vecin direct şi unde se vorbeşte limba românã. În mod implicit, transmiterea expertizei în probleme legate de UE ar fi facilitatã, pentru cã am folosi limba românã în acest proces.
În acelaşi timp, cred cã o decizie pozitivã la Vilnius ar putea impulsiona ambele societãţi, de pe cele douã maluri ale Prutului, sã le capaciteze sã lucreze mai mult împreunã. Povestea europeanã este una de succes, continuitate şi extindere.
Rep.: „Summitul de la Vilnius va fi un succes pentru Republica Moldova” a spus preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, în cadrul întrevederii cu Iurie Leancã, Lituania fiind ţara care deţine de la 1 iulie a.c. preşedinţia Consiliului UE. Credeţi, domnule secretar de stat în aceastã provocare?
S.O.: Aşa cum am amintit, cred cã existã o dorinţã realã din partea Uniunii Europene de deschidere cãtre Republica Moldova şi cred cã statele baltice sunt interesate de stabilitate şi prosperitate în estul Europei. Locul Republicii Moldova nu este în Asia sau în altã parte, locul ei este alãturi de Europa. Desigur, locul în UE este un loc negociat şi muncit, care trebuie sã corespundã criteriilor de aderare, dar am încredere cã Uniunea va deschide calea cãtre aderarea Republicii Moldova.
Rep.: Dincolo de miza crucialã pentru stabilitatea şi securitatea regiunii, deschiderea drumului european pentru Moldova reprezintã o oportunitate şi pentru departamentul pe care îl conduceţi?
S.O.: Am convingerea cã da. Avem deja un program nou, „Dimitrie Gusti”, care contribuie la consolidarea societãţii civile şi aceastã dimensiune poate deveni şi mai atractivã pentru aplicanţii noştri. Sã nu uitãm, Uniunea Europeanã pune mare preţ pe astfel de lucruri. Mai mult decât atât, cred o eventualã aderare a Republicii Moldova la UE ar dezvolta şi mai mult educaţia şi mass media în limba românã, inclusiv cu sprijinul DPRRP.
Rep.: Ce proiecte de viitor are DPRRP pentru Republica Moldova şi pentru comunitatea româneascã de aici?
S.O.: Aşteptãm urmãtorul an bugetar, în speranţa unor alocãri consistente pentru nevoile comunitãţilor de români. În linii mari ne propunem sã fim o prezenţã solidã în Republica Moldova şi sã oferim un sprijin echilibrat, ţinând cont şi de energia generaţiilor tinere de aici. Am avut recent un eveniment, şcoala de varã „Cunoaşte-ţi vecinii”, organizatã la Eforie Nord, pentru tinerii români din comunitãţile istorice, care au venit la studii în România. Am avut surpriza plãcutã sã vedem, o datã în plus, cã tinerii din Republica Moldova sunt extrem de bine pregãtiţi şi de conectaţi la realitãţile ţãrii lor, ale României şi ale Uniunii Europene.
Interviu realizat de Romeo Crîşmaru