În urma unor studii şi analize efectuate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu privire la organizarea şi funcţionarea activitãţii de poliţie în mediul rural şi mãsurile care pot fi adoptate pentru îmbunãtãţirea serviciului poliţienesc, s-a stabilit cã, începând cu data de 1 septembrie 2012, sã se reînfiinţeze posturile de poliţie comunale.

Studiile au demonstrat cã aceastã formã de organizare a poliţiei rurale va eficientiza activitatea de patrulare, creşterea gradului de mobilitate a efectivelor de poliţie în mediul rural şi sporirea prezenţei în teren a poliţiştilor, ceea ce va conferi cetãţenilor sentimentul de siguranţã. De asemenea, suplimentarea posturilor de poliţie comunale va duce la creşterea gradului de cunoaştere a problemelor cetãţenilor, a îmbunãtãţirii comunicãrii cu aceştia, precum şi la intervenţia operativã în soluţionarea unor cazuri semnalate.

Astfel, s-a dispus menţinerea secţiilor de poliţie ruralã, reînfiinţarea funcţiei de şef de post, suplimentarea numãrului de poliţişti la posturile de poliţie comunale, în funcţie de situaţia operativã, şi menţinerea la secţiile de poliţie ruralã a unui nucleu de poliţişti, care sã desfãşoare activitãţi de instrumentare a dosarelor penale şi de organizare a serviciului de patrulare şi intervenţie. „Analizându-se oportunitatea întãririi postului de poliţie, pentru a asigura prezenţa poliţistului în comunitate, exact ceea ce îşi doresc şi cetãţenii, se va suplimenta progresiv numãrul de poliţişti la posturile de poliţie comunale, în concordanţã cu situaţia operativã”, a declarat purtãtorul de cuvânt al IPJ Mehedinţi, Nicolae Lohon.

Astfel, şi în judeţul Mehedinţi, în fiecare comunã va exista un post de poliţie coordonat de un şef de post, ajutat de doi sau mai mulţi poliţişti (ajutori şef de post), în funcţie de tipul postului  - I sau II (stabilit dupã mai multe criterii: populaţie, teritoriu, numãr de sate arondate, starea infracţionalã şi contravenţionalã). La cele 61 de posturi de poliţie din judeţul Mehedinţi vor activa peste 230 de poliţişti.

Începând cu aceeaşi datã, au fost împuterniciţi 57 de agenţi de poliţie care sã îndeplineascã atribuţiile specifice şefului de post, urmând a se organiza concurs sau examen pentru ocuparea acestor funcţii. Posturile vor fi în continuare coordonate şi sprijinite de cãtre cele 7 secţii rurale de poliţie. Fiecare secţie este condusã de un ofiţer, şef de secţie şi are în arondare între 5 şi 12 comune.

Având în vedere faptul cã ziua de 25 martie 2012 a marcat  împlinirea a 190 de ani de existenţã a Poliţiei Române, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mehedinţi a organizat, la sfârşitul sãptãmânii trecute, o serie de manifestãri menite sã marcheze însemnãtatea acestei zile. Astfel, vineri,  începând cu ora 9.00, la sediul Inspectoratului a avut loc ceremonia avansãrilor în grad a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai autoritãţilor locale, veterani, colaboratori şi şefi de servicii din cadrul IPJ Mehedinţi.  „Ca la orice moment aniversar am fost recompensaţi de cãtre conducerea MAI cu ordine de avansare atât înainte de termen cât şi avansãri la termen. Avansãrile înainte de termen au fost fãcute la propunerea colegilor poliţişti şi s-au avut în vedere rezultatele, seriozitatea, compor-tamentul, implicarea în activitatea de zi cu zi a poliţiei, motiv pentru care am propus şi s-a aprobat de cãtre conducerea IGPR şi conducerea Ministerului de Interne un numãr de trei avansãri înainte de termen. Este vorba de  subcomisar Marian Ghighilicea, agentul de poliţie Sorinel Licã şi agentul de poliţie Adriana Petrovici de la Poliţia Orşova, un lucrãtor de bazã care, deşi a fost angajat din sursã externã, dovedeşte profesionalism şi implicare. Am avut, de asemenea, avansãri la termen; au fost avansaţi prin ordin al ministrului un numãr de 33 de ofiţeri începând de la inspector pânã la gradul de comisar şef, iar la agenţi de poliţie au fost avansaţi un numãr de 87”, a declarat comisarul şef Alexandru Stoica, adjunctul IPJ Mehedinţi. Ulterior, la sediul IPJ Mehedinţi a avut loc o prezentare a dotãrii şi tehnicii folosite de cãtre poliţiştii mehedinţeni în cadrul “Zilei Porţilor Deschise”. Au fost expuse şi prezentate autospecializatele din dotarea IPJ Mehedinţi (Serviciul Rutier, Serviciul Intervenţie Rapidã, Laboratorul Criminalistic). Ofiţerul de prevenire, împreunã cu elevii voluntari ai poliţiei şi poliţiştii de proximitate au împãrţit  pliante cu sfaturi preventive. De asemenea, doi câini-poliţist de urmã au fost prezenţi la manifestare spre încântarea tuturor celor prezenţi.

Poliţiştii de frontierã mehedinţeni au confiscat pe tot parcursul anului 2011, peste 200.000 pachete de ţigãri netimbrate, în valoare de circa 200.000 de euro. Ţigãrile au fost depistate pe traseu, majoritatea provenind din Muntenegru şi Serbia, dar şi pe Dunãre, iar profitul contrabandiştilor ar fi fost de 100 la sutã, dacã oamenii legii nu le-ar fi încurcat socotelile. Marfa confiscatã nu ajunge pe rafturile magazinelor de profil, cum s-ar crede la prima vedere pentru a fi comercializatã, ci este  tocatã în nişte malaxoare speciale. Practic, ţigaretele sunt tãiate ca hârtia, iar deşeurile ajung la groapa de gunoi. „În momentul de faţã în depozitul  de la  IJPF Mehedinţi se aflã peste 55.000 pachete de ţigãri netimbrate, care aşteaptã sã fie preluate de firme specializate pentru a fi distruse”, a afirmat purtãtorul de cuvânt al IJPF Mehedinţi, comisarul şef Valeriu Pera. Potrivit Codului fiscal în vigoare, companiile cu o cota de piaţã mai mare de 5%, sunt obligate sã distrugã capturile (în totalitate mãrcile care le aparţin şi proporţional cu cota de piaţã, mãrcile necomercializate oficial în România). Aceste firme sunt British American Tabacco, Philip Morris şi Japan Tobbacco Internaţional (JTI). În depozitul denumit de poliţiştii de frontierã „camera de corpuri delicte” sunt în prezent şi alte mãrfuri confiscate de oamenii legii, cum ar fi alcool, CD-uri, articole de îmbrãcãminte şi parfumuri contrafãcute, motoare de barcã, plase de pescuit, bãrci, ambarcaţiuni. Ţigãrile rãmân pentru o anumitã perioadã în depozitul Poliţiei de Frontierã, mai exact pânã expirã termenul de soluţionare a contestaţiilor depuse de cei care se considerã neîndreptãţiţi. Numai dupã expirarea acestui interval de timp, ţigaretele sunt preluate de firmele respective. Pentru distrugerea acestora, autoritãţile care confiscã ţigãri trimit o înştiinţare în scris cãtre firmele producãtoare, în care se precizeazã locul şi cantitatea mãrfii confiscate, pentru ca reprezentanţii companiei sã le poatã ridica. Dupã preluare, ţigãrile se depoziteazã şi se pãstreazã în spaţii din incinta firmei producãtoare unde nu intrã în contact cu cele produse legal, pentru a evita pericolul infestãrii, dar şi datoritã regimului fiscal special al antrepozitului. Periodic, compania informeazã Ministerul de Finanţe în legãturã cu cantitatea de ţigãri existentã şi solicitã aprobare pentru distrugerea acesteia. Dupã ce se primeşte aceastã aprobare, reprezentanţii ministerului stabilesc o zi în care ţigãrile urmeazã a fi distruse. La data stabilitã, oficiali de la Finanţe şi de la Interne confruntã la sediul companiei respective cantitatea de ţigãri din depozit cu cea care apare în documentele autoritãţilor care le-au confiscat şi împreunã cu reprezentanţi ai firmei asistã la distrugerea acestora. Una din companii a folosit, de exemplu, de-a lungul vremii, mai multe formule de distrugere a mãrfii de contrabandã. Procedura de distrugere nu este standardizatã, fiecare producãtor apelând la modalitãţi care îi sunt la îndemânã. Iniţial, a distrus ţigaretele şi tutunul prin incinerare, la furnalul de la “23 August”, iar mai târziu direct la groapa de la Glina, unde se turnau diverse substanţe ca mai apoi pachetele sã fie presate cu buldozerul.