Un parlamentar mehedinţean demagog
Nu se poate spune cã judeţul Mehedinţi a avut, în mai bine de douã decenii de viaţã parlamentarã, reprezentanţi care sã fi excelat în forul legislativ al ţãrii. Cu toate acestea au fost şi încã mai sunt parlamentari mehedinţeni care s-au implicat cu responsabilitate, atât cât au putut, pentru binele comunitãţii din care fac parte. Existã o explicaţie, anume aceea cã mulţi parlamentari mehedinţeni au fost unii de import, neavând nicio legãturã cu judeţul. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la ultimele alegeri parlamentare din judeţ, scrutin la care nu mai puţin de trei parlamentari nu au nimic în comun cu Mehedinţiul. Şerban Nicolae, Tudor Chiuariu şi Marius Manolache, aleşi parlamentari din partea USL Mehedinţi în luna decembrie a anului trecut, sunt urmaşi altor parlamentari din alte zone ale ţãrii, precum: Vasile Vãcaru, Dan Emanuel Barbaresso, Ion Honcescu, Manuela Mitrea, Anca Petrescu. Deşi s-a introdus votul uninominal, ca o consecinţã a responsabilitãţii politice, în virtutea funcţiei publice cu care au fost inveştiţi prin votul direct al alegãtorilor, existã şi parlamentari mehedinţeni care nu se ridicã la nivelul aşteptãrilor cetãţenilor.
Deputatul PSD de Mehedinţi, Petre Daea, ales în Colegiul uninominal 2 Camera Deputaţilor, este unul dintre cei mai inactivi parlamentari, deşi este din judeţ. Practic, Petre Daea a devenit în ultimul timp un parlamentar total absent, atât ca prezenţã parlamentarã în spaţiul media local, dar şi în activitatea politicã. Nu s-a mai auzit aproape nimic despre persoana sa. Petre Daea se înscrie perfect în acea categorie de politicieni şi parlamentari mehedinţeni care posedã o adevãratã artã a demagogiei, în spatele cãreia îşi urmãresc doar propriul interes. Pentru cã Petre Daea nu a fãcut nimic în ultimele douã mandate consecutive de senator obţinute. Nici mãcar în perioada cât a fost, pentru scurt timp, ministru al Agriculturii nu s-a remarcat printr-o viziune care sã aibã la bazã un proiect viabil de dezvoltare a acestui sector. Cu toate acestea, Petre Daea n-a ezitat sã candideze pentru un nou mandat de parlamentar, prezentându-se în faţa alegãtorilor cu o nonşalantã demagogie politicã şi electoralã, aidoma limbajului de lemn exersat încã din perioada comunistã. Marele sãu avantaj a fost acela cã a candidat din partea unei alianţe politice, USL Mehedinţi, în care conta prea puţin numele candidaţilor, important era votul politic acordat. În felul acesta Petre Daea şi-a vãzut împlinit atât visul politic, dar şi interesul personal. Pentru cã pe Petre Daea puţin îl intereseazã dacã face ceva pentru locuitorii colegiului sãu sau percepţia acestora despre activitatea sa parlamentarã în slujba comunitãţii. Important este cã şi-a atins un scop personal, fãrã a conta şi mijlocul prin care a urmãrit acest interes. În cazul sãu acest mijloc a fost exprimat de votul politic acordat fãrã ca electoratul sã se uite la numele candidatului, dar şi de propria demagogie politicã, atitudine pe care, de asemenea, a exersat-o pe tot parcursul ultimelor douã mandate de senator.

Cine mai ştie de Marius Manolache?
Celãlalt deputat uselist local, mai precis al PSD, însã fãrã a fi membru al organizaţiei judeţene, este Marius Manolache. Acest parlamentar este unul de import şi a câştigat mandatul de deputat în Colegiul 4 din Mehedinţi, surclasându-l în mod categoric pe „bãştinaşul” Andi Nodiţ, politicianul local care a avut cea mai frumoasã şi elegantã strategie de campanie. Evident, ca şi în celelalte colegii, şi în acest colegiu a contat votul politic pentru USL, fãrã ca alegãtorii sã ţinã seama de candidat. Despre Marius Manolache se ştie cã este finul premierului Victor Ponta, iar asta ar fi contat în nominalizarea sa pe un colegiu considerat eligibil din Mehedinţi. Dupã ce s-a vãzut cu mandatul de deputat, Marius Manolache n-a prea venit prin Mehedinţi, sau cel puţin eventuala sa prezenţã n-a fost mediatizatã. Oricum acesta este, în opinia cetãţenilor, cel mai anonim parlamentar de import din Mehedinţi, pentrun cã nici în legislativul ţãrii nu are cine ştie ce apariţii. Totuşi, chiar şi aşa, deputatul de Mehedinţi, Marius Manolache, s-a remarcat prin aceea cã împotriva sa s-a început urmãrirea penalã de cãtre DNA pentru fals în acte în dosarul Realitatea TV. Fãrã îndoialã cã o astfel de situaţie ingratã nu-i face deloc cinste, dar în acelaşi timp induce, cel puţin în rândul cetãţenilor din colegiul sãu, sentimentul unui parlamentar absent şi imoral.

Parlamentarii din actualul Legislativ se dovedesc a fi extrem de deficitari în ceea ce priveşte colaborarea cu societatea civilã. „Relaţia de colaborare între ONG-uri şi parlamentari trebuie restabilitã pe coordonatele noii realitãţi din România, aceastã colaborare deteriorându-se îngrijorãtor, conform celei mai recente analize sociologice a Institutului pentru Politici Publice (IPP) care a luat în considerare opiniile a 35 de preşedinţi de Comisii Permanente din Parlament (din 37) respectiv ale unui numãr de 122 de organizaţii neguvernamentale din toatã ţara”, se aratã în comunicatul de presã al IPP. „Faţã de anul 2011 când IPP realiza o cercetare similarã, procentul ONG- urilor care au colaborat mãcar o datã cu parlamentarii a scãzut (de la 44% în 2011 la 41% în 2013), interesul general la nivelul parlamentarilor faţã de societatea civilã rãmânând constant. Fãrã sã ignore faptul cã unele contacte între parlamentari şi ONG-uri existã, cercetarea realizatã indicã insuficientul impact pe care structurile societãţii civile îl au asupra calitãţii procesului legislativ pe care, prin expertiza pe care o deţin, l-ar putea îmbunãtãţi considerabil”, spun cei de la IPP, trãgând un serios semnal de alarmã.

Realizatorii studiului mai spun cã, pânã la urmã, înţeleg cauza nemulţumirii publicului, inclusiv a ONG-urilor, faţã de actuala componenţã a parlamentului „care include, în pofida semnalelor de respingere, o serie de personaje politice cu o conduitã moralã şi profesionalã discutabilã”. Un anterior studiu IPP despre Consecinţele actualului sistem electoral , atrãgea atenţia cã în actualul Parlament predominã studiile tehnice (inginerii şi economiştii fiind cei mai mulţi), o schimbare importantã faţã de fostul Parlament în care cei mai mulţi erau juriştii şi notarii.