La mijlocul sãptãmânii trecute, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Marius Bãlu, a participat la reinaugurarea Centrului de zi “Prichindelul” din comuna Punghina, dar înainte de a se deplasa la Punghina a efectuat o vizitã “fulger”, însoţit de primarul Constantin Gherghe, la Spitalul Judeţean pentru a verifica stadiul lucrãrile de reabilitare a parcului din jurul spitalului judeţean. Spaţiul verde din jurul spitalului îşi schimbã pe zi ce trece aspectul, buruienile şi aspectul neîngrijit al zonei au dispãrut, iar în locul lor au apãrut alei pietonale proaspãt asfaltate, borduri noi, o parcare amenajatã şi spaţii pe care, în cel mai scurt timp, vor fi amplasate bãnci pentru odihnã. Potrivit celor doi oficiali, proiectul se încadreazã în termenii avansaţi de firma de construcţii, iar în maximum douã sãptãmâni, spaţiul verde va fi finalizat, primãria va dona pentru amenajarea parcului peste o sutã de pomi şi se vor monta peste cincizeci de bãnci. Dupã vizita de la Spitalul Judeţean, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Marius Bãlu, s-a deplasat la Punghina unde, împreunã cu Preasfinţitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, au fost invitaţi de cãtre conducerea Direcţiei Generale de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului Mehedinţi, respectiv doamna Georgeta Aprotosoaie, la reinaugurarea Centrului de zi “Prichindelul” din comuna Punghina, acesta fiind extins, reabilitat şi modernizat cu ajutorul fondurilor europene. Dupã ce în urmã cu aproximativ zece ani, datoritã unui parteneriat între Mitropolia Olteniei, DGASPC Mehedinţi şi Agenţia Americanã de Dezvoltare Internaţionalã, în comuna Punghina, a fost amenajat un centru de zi pentru copii, cu ajutorul fondurilor europene s-a reuşit extinderea bucãtãriei-spãlãtoriei. În urmã cu doi ani, Direcţia Generalã de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului a depus un proiect pentru mãrirea capacitãţii, respectiv amenajarea unei bucãtãrii şi a spãlãtoriei. Cu ajutorul Consiliului Judeţean, au fost atrase fonduri europene pentru finanţarea lucrãrilor de modernizare a centrului, iar în locul vechiului pãtul, au fost amenajate cele douã spaţii necesare funcţionãrii instituţiei la standarde optime. Valoarea totalã a proiectului a fost de peste 1 milion lei, contribuţia Uniunii Europene fiind de aproximativ 714.000 lei. “Capacitatea acestui centru este de 30 de copii cu vârste cuprinse între câteva luni şi patru ani. Este vorba de un centru pentru îngrijire temporarã şi se adreseazã familiilor sãrace din comunã. Trebuie scos în evidenţã faptul cã de la inaugurarea acestui centru, loc în care copii beneficiazã de condiţii de viaţã moderne, abandonul şcolar în comunã a scãzut la zero. Avem un numãr de 11 angajaţi, însã ne trebuie un asistent medical”, a declarat Georgeta Aprotosoaie, directorul DGASPC Mehedinţi. Scopul iniţial al proiectului iniţiat de Mitropolia Olteniei a fost nu doar îngrijirea unui numãr de copii provenind din familiile de romi din localitatea Punghina, ci şi încurajarea pãrinţilor acestora de a-i trimite la şcoalã. În timp, pentru a se evita acuzaţiile de discriminare pozitivã, au fost primiţi şi copiii pânã în trei ani ai familiilor defavorizate.

Trei magistraţi candideazã pentru postul de conducere de la vârful Tribunalului Mehedinţi. Asta dupã ce postul de preşedinte al instituţiei a fost scos la concurs de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Preşedintele în exerciţiu al tribunalului, judecãtorul Corneliu Popescu, este la cel de-al doilea mandat, astfel cã nu mai poate participa la acest concurs. Postul de preşedinte este râvnit de trei magistraţi: Cosmin Sima, Norel Popescu şi Florica Bejinariu. Dacã în cazul primilor doi judecãtori lucrurile sunt lãmurite, în sensul cã au fost admise de cãtre CSM candidaturile lor, în cazul judecãtoarei Florica Bejinariu, situaţia este incertã. Plenul CSM a respins, la începutul acestei sãptãmâni, cu majoritate de voturi, contestaţia judecãtoarei Florica Bejinariu, fost membru şi preşedinte al Consiliului, împotriva hotãrârii din 1 noiembrie a Secţiei pentru judecãtori, prin care s-a stabilit cã nu poate candida la concursul pentru şefia Tribunalului Mehedinţi. Florica Bejinariu a contestat la plenul CSM decizia din 1 noiembrie a secţiei pentru judecãtori, potrivit cãreia aceasta nu poate participa la concursul pentru şefia Tribunalului Mehedinţi, dupã ce a admis o sesizare a lui Horaţius Dumbravã, şeful CSM, care a invocat faptul cã fosta preşedinte a CSM a colaborat cu fosta Securitate. Decizia de luni, a plenului CSM, poate fi atacatã cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

   Florica Bejinariu, în vârstã de 50 de ani, fost preşedinte al CSM, a absolvit Facultatea de Drept a Universitãţii Bucureşti în 1986. Dupã absolvirea facultãţii, Bejinariu a lucrat, timp de cinci ani, consilier juridic la Fabrica de confecţii. Din 1991 pânã în 1995 a fost judecãtor la Judecãtoria Drobeta Turnu Severin. Din 1995, a devenit judecãtor la Tribunalul Mehedinţi, unde, dupã trei ani, în 1998, ajunge şeful Secţiei penale. Rãmâne în aceastã funcţie pânã în 2005, când renunţã la conducerea instanţei, rãmânând însã judecãtor, odatã cu accederea în poziţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. În paralel, între 1999 şi 2000, este director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, iar din 2001, este formator la aceastã instituţie. În prezent, ocupã funcţia de judecãtor la Tribunalul Judeţean Mehedinţi, la Secţia penalã.

   Judecãtorul Norel Popescu, de 41 de ani, a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti, în anul 1993. În perioada 1993-1994 a fost judecãtor la Judecãtoria Sector 5, iar în intervalul 1995 – 1996 – procuror la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Sector 6 Bucureşti. Ocupã apoi funcţia de judecãtor la Judecãtoria Drobeta Turnu Severin, în perioada 1996-2000, şi cea de judecãtor la Tribunalul Mehedinţi (2000-2001), Secţia civilã. În perioada 2001-2009, a fost preşedintele Secţiei comerciale şi de contencios administrativ al Tribunalului Mehedinţi. Din 2002, este judecãtor cu grad de curte de apel. Este autor al mai multor articole publicate în reviste de specialitate. Magistratul Norel Popescu este, în prezent, preşedintele Secţiei a II-a civilã, de contencios administrativ şi fiscal al Tribunalului Judeţean Mehedinţi.

   Cel mai tânãr dintre candidaţi este judecãtorul Cosmin Sima, de 35 de ani, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Judeţean Mehedinţi. A absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti (1999), iar în perioada 2000-2005, a fost avocat în Baroul Mehedinţi. Din anul 2005, a devenit magistrat şi a ocupat, pe rând, funcţia de judecãtor la Judecãtoria Orşova şi Drobeta Turnu Severin, apoi judecãtor delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Drobeta Turnu Severin. Din martie 2009, este judecãtor la Tribunalul Mehedinţi, Secţia Penalã. Din 24 octombrie a.c., este membru în Colegiul de Conducere al Tribunalului Mehedinţi.

Facem pariu cã dacã luãm un pesedist sau un liberal de pe stradã şi-l punem sã-ne explice cu subiect şi predicat ce e cu excluderea lui Mircea Geoanã sau cu acţiunea de suspendare a preşedintelui Traian Bãsescu, bag mâna în foc cã se va bâlbâi şi cã nu va fi în stare sã aducã în discuţie argumente solide, ci doar sforãieli politicianiste, la fel cum fac şi liderii USL de la Bucureşti. Preocupãrile celor din USL par foarte depãrtate de realitatea româneascã şi, mai mult de atât, nu oferã deloc imaginea unui monolit politic gata sã-şi scoatã de pe scenã adversarii la viitoarele alegeri. Sigur, pânã la alegerile din 2012 scandalul Mircea Geoanã va trece, cu un rezultat sau altul,  dar va rãmâne în urmã un gust amar legat de modul în care PSD îşi trateazã foştii preşedinţi. Ieri preşedinte, azi ins cu stofã de trãdãtor scos în şuturi de foştii sãi colegi de partid. Pãi e frumos?

   Dar sã ne amintim cã nici Iliescu nu a fost departe de aceastã posturã ingratã, şi la un trecut congres, a plecat aproape în lacrimi, învins, şi chiar hulit.

   Cât priveşte acţiunea de suspendare a preşedintelui Traian Bãsescu nu ştiu cine mai dã doi bani pe aşa ceva, şi pe cine, dintre cetãţeni, mai preocupã cu adevãrat un astfel de subiect. Ce am rezolva efectiv dacã l-am schimba pe Bãsescu? Ar merge mai bine economia? S-ar stopa corupţia? S-ar crea locuri de muncã? ªi ce sens are sã-l schimbi când mai are, sãracul, încã puţin şi intrã singur în cartea de istorie, adicã pleacã constituţional de la Cotroceni. Momentul ideal al suspendãrii a fost ratat cu succes în urmã cu ceva timp.

   În loc sã-l lase pe Bãsescu sã fiarbã în sucul propriei decredibilizãri, USL îl reanimã şi pune pe tapet o temã moartã şi fãrã şanse. Cãci ce şanse reale au sã-l suspende? Practic nici una. PSD îşi dã şuturi singur, iar PNL îl urmeazã în oglindã, ca un mim pitic. Când te gândeşti cã împreunã au de gând sã guverneze aceastã ţarã din 2012 încolo mai cã îţi vine sã te întrebi dacã chiar meritã sã te deranjezi sã mergi la vot, când va fi sã fie. Sã votezi ce? Un parlament în care sã fluture majoritar steagurile liberale şi social-democrate şi care sã dea un guvern proporţional, dar care guvern nu ştim cu certitudine cât timp va rezista, ţinând cont de tradiţia trãdãrilor, rãbufnirilor şi orgoliilor politice autohtone? Cine mai crede în viabilitatea alianţelor politice?

În tabãra adversã, a democrat-liberalilor, jalea e la ea acasã. Cazul primarului de la Cluj, Apostu, a pus PD-L cu botul pe labe la capitolul imagine publicã. Un asemenea caz te face sã te întrebi la modul cel mai serios oare câte astfel de cazuri similare dar nedescoperite sau nedezvãluite public nu mai existã în ţarã? Câţi primari ai puterii nu fac la fel ca Apostu de la Cluj, doar cã în ei nu a dat încã DNA. Câtã lãcomie şi câtã nesimţire se ascunde sub faldurile politicii?

 Noroc cu procurorii şi cei de la SRI cã ne mai deschid ochii asupra indivizilor pe care i-am votat cu ochii închişi cândva. Pentru PD-L, oricum ar da-o unii sau alţii din cei aflaţi la putere,  cazul Apostu e ca o piatrã tombalã din punct de vedere al imaginii publice. Va fi greu, dacã nu imposibil, sã fie şters curând din memoria colectivã. Iar imaginile pe care le tot ruleazã unele televiziuni, în care apar Apostu şi Boc, pe scenã, vor bântui multã vreme prin mintea românilor sastisiţi pânã peste cap de toate jocurile şi de toate mizeriile din politica de la noi.