Obiectiv Mehedinţean » muzeu

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – centru de formare pentru tânãra generaţie

autor — Sun, 22 Nov 2015 14:30:49 +0000

În ultimii ani s-a înregistrat o creştere considerabilã a rolului educativ al muzeelor, educaţia fiind azi la fel de importantã cum sunt cercetarea şi conservarea.
Grupurile de tineri de diferite vârste reprezintã publicul cel mai des întâlnit în muzeu, semn cã şcoala gãseşte vizita în muzeu un instrument educativ important în scopul cunoaşterii patrimoniului cultural din zona în care locuiesc.
Noul curriculum educaţional oferã posibilitatea desfãşurãrii multor acţiuni subsumate proiectelor care au ca bazã un parteneriat interinstituţional, tradiţionala vizitã organizatã la muzeu devenind prima dintr-o serie de acţiuni al cãror final este o gamã variatã de rezultate scontate.
Roadele unui proiect sunt greu cuantificabile pe termen scurt, pe termen lung însã, dacã acţiunile se desfãşoarã cu responsabilitate şi dãruire, rezultatele sunt deosebite. Pentru a proba aceastã teorie, prin acţiunile desfãşurate, instituţia noastrã încearcã sã fie suport didactic şi resursã de învãţare, dezvoltând o prietenie de duratã între şcoalã şi muzeu.
Astfel, în anul universitar 2015 – 2016, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier rãspunde afirmativ solicitãrii Universitãţii din Craiova şi devine partener în proiectul “Pregãtiţi pentru performanţã pe piaţa muncii”, ocazie prin care instituţia noastrã atinge încã un obiectiv, acela de a face cunoscutã o meserie mai puţin înţeleasã, cea de muzeograf.
Secţia de Etnografie şi Artã Popularã este astfel tutore de practicã al studenţilor din anii I şi II de la Facultatea de Litere care, aflând evoluţia vieţii muzeale de la Drobeta Turnu Severin manifestã interes faţã de ceea ce înseamnã muzeu, rolul şi rostul acestuia în societate. Pornind de la simpla explicaţie a denumirii disciplinei secţiei tutore, ethnos – graphos, reuşim sã explicãm tinerilor legãtura dintre viaţa cotidianã şi arta popularã. Principala temã a lunii noiembrie este “Dimensiunea antropologicã a costumului popular mehedinţean”.
De asemenea, se face cunoscutã interdependenţa componentelor muzeului, interferenţa etnografiei cu disciplinele celorlalte secţiuni.
În ceea ce priveşte profilul complex al muzeografului considerãm cã, prezentând acţiunile cu specific etnografic şi toate etapele parcurse pentru îndeplinirea acestora, reuşim sã orientãm tinerii parteneri spre ocupaţii frumoase şi utile.
Florentina Pleniceanu, Şef Secţie Etnografie şi Artã Popularã

Evenimente culturale la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

autor — Thu, 29 Oct 2015 12:16:41 +0000

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin organizeazã în perioada 29 – 30 octombrie 2015 Simpozionul Internaţional Drobeta Arheologie-Istorie, Ediţia a-II-a.
Deschiderea va avea loc joi 29 octombrie 2015, în Sala de Conferinţe a Pensiunii Bulevard începând cu ora 11,00, loc în care se vor reuni peste 40 de specialişti din ţarã şi strãinãtate. Cu aceastã ocazie se va lansa volumul DROBETA – ORAŞUL NEPÃRÃSIT AL DACIEI ROMANE”, atât în limba românã cât şi în limba englezã, având ca autori un colectiv de specialişti format din Cristian Gâzdac, Agnes Alfoldy Gâzdac, Marin Neagoe şi Oana Neagoe.
Tot joi 29.10.2015, ora 15,00 la Muzeul de Artã, Str. Rahovei nr. 3 va avea loc vernisajul expoziţiei „Imagini din lumea ştiinţei” organizatã de Max-Planck-Gesellschaft, cunoscuta instituţie de cercetare ştiinţificã din Germania, adusã la Drobeta Turnu Severin de Goethe-Institut Bukarest.
Mereu în cãutarea noului şi încercând sã scoatã la ivealã tot ce încã nu vedem, ştiinţa depãşeşte şi redepãşeşte constant limitele cunoştinţelor pe care le avem deja. În decursul acestui progres apar, de multe ori, pe lângã datele folosite pentru stricta documentare ştiinţificã a obiectelor cercetate imagini cu forme şi structuri surprinzãtor de estetice – opere de artã abstracte dintr-o lume la care, în mod normal, ochiul omenesc nu are acces.
Cercetãtorii din cele peste 80 de institute ale Max-Planck-Gesellschaft au pus la dispoziţie pentru realizarea expoziţiei, imagini din cele mai diverse domenii de cercetare. Gama de tehnici utilizate se întinde de la fotografia convenţionalã, la imagini la microscop colorate – microscopie cu iluminare, microscopie electronicã cu scanare, microscopie cu efect de tunel – şi pânã la simulãrile computerizate.
Colecţia expusã la Drobeta Turnu Severin cuprinde 12 imagini de mari dimensiuni.
Expoziţia va fi deschisã publicului larg în perioada 29 oct.-20 nov. 2015 la Muzeul de Artã, Str. Rahovei nr. 3, zilnic între orele 9,00-16,00.

DIN ISTORIA PARCULUI MUZEULUI REGIUNII “PORŢILE DE FIER”

autor — Mon, 19 Oct 2015 13:35:31 +0000

Acum câteva zile s-a vorbit în mass media din Severin despre transferul efectuat între Consiliul judeţean Mehedinţi şi Muzeul Regiunii “Porţile de Fier” din Drobeta-Turnu Severin, având ca obiect suprafeţele de teren pe care se aflã vestigiile antice din incinta acestei instituţii şi, în mod special, despre locul pe care a fost descoperit recent Amfiteatrul roman.
Lãsând la o parte justeţea sau inoportunitatea unei astfel de mãsuri – personal, cred cã atribuirea lor Muzeului a fost o decizie fireascã şi ea ar trebui extinsã şi asupra altor obiective istorice cu soartã deocamdatã incertã – în cele ce urmeazã vom prezenta câteva succinte informaţii documentare cu privire la configuraţia acelei zone a incintei Muzeului unde se aflã biserica medievalã şi ceea ce se situeazã la vest de aleea cu tei din dreapta intrãrii în incintã.
Cu circa nouã decenii în urmã, aceastã zonã a trecut printr-un episod patrimonial oarecum asemãnãtor celui de datã recentã, însã într-un sens care i-a conferit înfãţişarea pe care i-o ştim şi astãzi şi pe care o datorãm, împreunã cu multe altele de aceeaşi facturã, unei personalitãţi de o rarã şi superioarã calitate: Alexandru Bãrcãcilã.
Episodul menţionat s-a consumat la sfârşitul anilor ’30 ai secolului trecut, dupã ce se terminaserã lucrãrile de la Internatul Liceului ”Traian“, iar directorul acestuia, Alexandru Bãrcãcilã, sãvârşise deja o importantã operã în decopertarea castrului roman şi a altor artefacte din vecinãtate.
Pe acest parcurs, la un moment dat, în cursul anului 1928, s-a iscat litigiul cu Primãria Turnu Severin pe tema iniţiativei lui Bãrcãcilã de a asigura protecţia unor descoperiri noi, a cãror interpretare încã nu fusese realizatã.
Concret, era vorba despre ruinele bisericii medievale, care la acea datã pãrea sã fie expusã, din cauzã cã strada Independenţei nu se oprea în extremitatea ei sudicã acolo unde se terminã astãzi, ci mergea pânã la Dunãre, pânã la ceea ce, conform planului de atunci al oraşului, ar fi trebuit sã fie bulevardul Dunãrii.
Din motive de protecţie şi invocând descoperirea care, în 1928, se numea basilicã, Bãrcãcilã a hotãrât, am spune, cu de la sine putere, sã obtureze strada Independenţei chiar în locul unde se terminã ea astãzi, iar pe traseul ei pânã la Dunãre sã facã gropi în care intenţiona sã planteze copaci. Planul lui Bãrcãcilã a stârnit dezaprobarea administraţiei oraşului, care la 24 februarie 1928 era informatã de inginerul acestuia asupra motivelor pentru care tehnicianul în cauzã nu credea cã descoperirea acelei basilici în curtea Internatului, lângã strada Independenţei, impunea închiderea definitivã a strãzii.
Iatã cum glãsuia informarea inginerului oraşului cãtre primãrie:
Domnule Primar,
Mergând la faţa locului (desigur, la ordinul primarului – n.n., T.R.), am constatat cã basilica ce s-a gãsit în sãpãturile ce s-au fãcut de administraţia Internatului Liceului „Traian” lângã strada Independenţei, ce se vede însemnatã cu litera A pe planul castrului roman, poziţia ei dupã plan nu corespunde cu realitatea. Adevãrata poziţie e aşa cum se vede însemnatã cu roşu, latura despre apus a basilicii e mai spre rãsãrit de linia albã punctatã care corespunde cu alinierea stradei Independenţei, cu 1,80 la colţul de miazã-noapte şi cu 2,60 m la colţul de miazã-zi, iar dincolo de aceastã linie albã, spre apus, nu sunt decât 2 ziduri de 2 m pe 2 m, însemnate cu literele a, c, care n-au nici o legãturã cu corpul basilicii, deci nu este nici un motiv ca sã fie închisã strada, cã în corpul ei se aflã 2 ziduri care n-au nici o legãturã cu aceastã basilicã, deci aceste ziduri n-au nici o însemnãtate şi afirm cu multã insistenţã de a se desfiinţa aceste ziduri şi a se deschide strada Independenţei pe toatã lãrgimea sa, conform cu planul oraşului.
De altfel, nici împrejmuirea cea monumentalã ce administraţia Internatului liceului voieşte a face nu va putea urma liniei aşa cum se aratã pe alãturatul plan. Prin urmare, faţã şi cu estetica, se impune ca acea împrejmuire cu garduri ce se va face sã fie fãcutã în legãturã cu frumosul şi arhitectura.
La informarea inginerului oraşului, Primãria a reacţionat oficial relativ repede, cãci la douã sãptãmâni, pe 10 martie, aceasta îl soma pe Bãrcãcilã sã suspende lucrãrile începute şi sã se conformeze configuraţiei stabilite prin planul oraşului.
Domnule Director al Liceului „Traian” – Loco,
D-l inginer al Serviciului Tehnic comunal ne-a fãcut cunoscut cã, cu ocazia împrejmuirii ce aţi fãcut la Internatul Liceului „Traian”, aţi ocupat jumãtate din prelungirea stradei Independenţei, partea cuprinsã între strada Sever (partea din actualul bulevard Carol I cuprinsã între strada Eminescu şi muzeu – n.n., T.R.) şi bulevardul Dunãrii, şi aţi început sã faceţi şi gropi pentru plantare de pomi pe jumãtatea acestei strade.
Vã rugãm ca de îndatã sã vã ridicaţi împrejmuirea fãcutã şi sã încetaţi de a mai continua cu facerea gropilor, nivelând la loc pe cele fãcute, lãsând astfel strada liberã, cãci în caz contrariu vom proceda noi pe cale administrativã la dãrâmarea împrejmuirii şi astuparea gropilor, fãcând în aşa fel ca strada sã devinã liberã şi cheltuielile ce se vor întrebuinţa cu aceastã lucrare le veţi suporta d-voastrã, atât personal cât şi în calitate de director al Liceului „Traian”.
Şi pentru ca dispoziţia sã fie îndeplinitã, aceasta i-a fost trimisã şi poliţaiului oraşului, care avea sarcina sã se prezinte la faţa locului şi sã întreprindã cele necesare.
Poliţai local a preda de îndatã sub luare de dovadã.
Domnului Poliţai – Loco,
D-l director al Liceului „Traian” din localitate, cu ocazia împrejmuirii Internatului acelui liceu, a ocupat jumãtate din prelungirea stradei Independenţei, partea cuprinsã între strada Sever şi bulevardul Dunãrii, şi a început a face şi gropi pentru plantare de pomi pe jumãtatea stradei.
Vã rugãm ca de îndatã sã vã prezintaţi la faţa locului şi sã opriţi orice fel de lucrare s-ar face pe acea stradã, punând în acelaşi timp în vederea reprezentantului acelui Internat sã-şi ridice împrejmuira şi astupa gropile fãcute, lãsând astfel strada liberã.
Pentru toate acestea veţi dresa un proces-verbal de starea lucrurilor, pe care ni-l veţi înainta de urgenţã.
: Urgent.
Documentele nu menţioneazã cum a evoluat pe mai departe situaţia, dar, mai mult ca sigur, Bãrcãcilã nu s-a supus celor ordonate de primãrie, de vreme ce strada Independenţei cu întreaga regiune împricinatã aratã şi astãzi aşa cum a aranjat-o el în anul 1928. Aleea cu tei este întocmai cum a conceput-o directorul liceului, ruinele bisericii medievale au fost decopertate şi sunt astãzi la vedere şi la dispoziţia vizitatorilor şi, mai mult decât atât, în 1948, în patrimoniul muzeului a intrat şi suprafaţa din dreapta aleii cu tei, fostã proprietate Deşliu şi Richard Franassovici, locul unde în anul 2013, norocul a fãcut sã fie identificat Amfiteatrul cãutat cu atâta ardoare şi timp îndelungat de cãtre fostul director al Muzeului, Mişu Davidescu.
Prof. dr. Tudor Rãţoi, director, Arhivele Naţionale Mehedinţi

Povestea Porţilor de Fier

autor — Fri, 09 Oct 2015 08:23:47 +0000

Miercuri, 7 octombrie 2015, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier în parteneriat cu Liceul de Artã I. Şt. Paulian şi Happy Town au lansat proiectul cultural ”Povestea Porţilor de Fier”, proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. În continuarea acestui eveniment a avut loc o sesiune de informare cu privire la patrimoniul natural al Defileului Porţile de Fier, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier şi elevii Liceului de Artã I. Şt. Paulian. Invitaţii la sesiunea de informare au avut posibilitatea sã descopere cã zona Porţile de Fier este una dintre cele mai interesante din punct de vedere ştiinţific, peisagistic şi estetic din sud-estul Europei. Având în vedere constituirea grupurilor de lucru pentru crearea Poveştii Porţilor de Fier, copiii au parcurs 2 etape de selecţie, una de creaţie plasticã, iar cealaltã de interpretare scenicã. În urma acestor etape se vor constitui grupurile de lucru care vor participa în perioada urmãtoare la atelierul de creaţie artisticã şi prezenţã scenicã şi la atelierul de creaţie plasticã. Scopul celor 2 ateliere de lucru este de a crea Povestea Porţilor de Fier şi de a o împãrtãşi comunitãţii locale la finalul proiectului. Copiii vor ”transforma” elementele naturale de florã, faunã din Defileul Porţile de Fier în personaje de poveste, vor crea roluri, ţinând cont de însuşirile acestora, de aspectele morfologice, ecologice, arealografice, dar şi de mãsurile de protecţie ale acestora, multe dintre ele fiind ocrotite la nivel european. Mesajele pe care Povestea Porţilor de Fier le va avea pe tot parcursul ei vor fi îndemnuri pentru conservarea şi protecţia patrimoniului natural al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier şi al Defileului Porţile de Fier.

Evenimente culturale desfãşurate de Muzeul Regiunii Porţilor de Fier în sãptãmâna 21-27 septembrie 2015

autor — Fri, 02 Oct 2015 11:13:38 +0000

În perioada 24-25 septembrie 2015, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier a fost gazda Simpozionului Internaţional DROBETA, simpozion de înaltã ţinutã, care a reuşit sã reuneascã în cadrul celor cinci secţiuni (Etnografie, Artã plasticã, Ştiinţele Naturii, Conservare-Restaurare şi Pedagogie muzealã) peste 70 de specialişti din mediul universitar, cercetãtori, muzeografi, conservatori şi restauratori din ţarã, dar şi din strãinãtate.
Deschiderea oficialã a avut loc joi, 24 septembrie 2015, ora 11,30 la Hotel Bulevard în prezenţa doamnei Doiniţa Mariana Chircu, managerul muzeului care le-a urat un bun venit participanţilor. Din partea oficialitãţilor ne-a onorat cu prezenţa domnul prof. Nicolae Drãghiea, prefectul judeţului Mehedinţi, iar din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Mehedinţi, partenerul nostru în relaţia cu şcolile, domnul prof. Ion Tufiş, inspector şcolar general adjunct.
Simpozionul a continuat cu lucrãrile în plen ale doamnei Prof. Univ. Dr. Narcisa Ştiucã de la Universitatea Bucureşti şi ale domnului Dr. Ion Xenofontov, cercetãtor superior la Academia de Ştiinţe a Moldovei din Chişinãu, dupã care participanţii s-au îndreptat fiecare cãtre secţiunile la care au fost înscrişi.
Toate comunicãrile susţinute în cadrul acestui simpozion se vor regãsi între coperţile anuarului DROBETA XXV, distincte pentru fiecare secţiune.
Simpozionul s-a încheiat cu o excursie documentarã în data de 25 septembrie 2015, având ca obiective de vizitat, ruinele podului lui Traian de pe malul sârbesc, cât şi Muzeul din Cladova, Serbia.
O altã manifestare organizatã de Secţia Istorie-Arheologie a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier a fost expoziţia Repere istorice ale Cetãţii Severinului, vernisatã sâmbãtã, 26 septembrie 2015, în cadrul Cetãţii Severinului, cetate redeschisã publicului larg, cu ocazia evenimentelor culturale dedicate Toamnei Severinene.

Regenerând muzeul, regenerãm oraşul

autor — Fri, 25 Sep 2015 20:50:37 +0000

Oraş cu aproape 100 000 de locuitori, oraşul Drobeta Turnu Severin se gãseşte în topul celor mai vizitate oraşe din România graţie numeroaselor obiective de interes istoric şi cultural. O mare parte din atracţia acestui oraş o constituie Muzeul Regiunii Porţilor de Fier care în acest moment se pregãteşte sã-şi redeschidã porţile într-o formã modernã pentru consumatorul de culturã.
Cunoscând cã ideile tematice ale viitoarelor expoziţii, o preocupare specialã a muzeografilor severineni, derivã dintr-o minuţioasã cercetare, muzeul în sãptãmâna 21 – 25 septembrie 2015 este gazda unor prestigioase nume ale specialiştilor naturalişti, pedagogi, etnografi, istorici de artã, restauratori/ conservatori care vor dezbate probleme specifice disciplinelor lor într-o conferinţã internaţionalã, rezultatele acestora fiind valorificate expoziţional şi publicistic. Va fi împãrtãşitã experienţa marilor oraşe din ţarã şi din Europa generatã de momentele istorice ale secolelor XIX, XX şi începutul secolului al XXI – lea.
Dialogul creat între experţi, specialişti în comunicare va conduce la identificarea celor mai interesante poveşti legate de obiectul de patrimoniu, de asemenea la stabilirea unor forme de excepţie de furnizare a informaţiilor culturale.
Florentina Pleniceanu, muzeograf Secţia Etnografie

Simpozionul Internaţional DROBETA

autor — Fri, 18 Sep 2015 10:34:31 +0000

Simpozionul Internaţional DROBETA organizat de Muzeul Regiunii Porţilor de Fier în perioada 24-25 septembrie 2015 va cuprinde secţiunile Etnografie, Ştiinţele Naturii, Restaurare-Conservare, Artã Plasticã şi Pedagogie muzealã şi va reuni specialişti din ţarã şi strãinãtate în vederea unor schimburi interdisciplinare şi interculturale.
La acest eveniment sunt aşteptaţi în jur de 90 de participanţi din ţarã, dar şi reprezentanţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei din Chişinãu, reprezentanţi ai Consulatului României la Zajecar din Serbia, dar şi reprezentanţi din Marea Britanie.
Vom fi onoraţi sã avem alãturi de noi colegi şi totodatã specialişti din muzee ca: Brukenthal şi ASTRA, Sibiu; Muzeul Olteniei şi Muzeul de Artã, Craiova; Muzeul Literaturii Române, Bucureşti; Muzeul Banatului, Timişoara; Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domneascã”, Târgovişte; Muzeul Judeţean Mureş; Muzeul Judeţean Gorj; Muzeul Judeţean Argeş; Muzeul Judeţean Vâlcea; Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca; Muzeul de Mineralogie şi Muzeul de Etnografie din Baia Mare; Muzeul de Artã, Ploieşti; Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, etc. dar şi reprezentanţi ai universitãţilor din Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov şi Piteşti.
Toate materialele prezentate în cadrul acestui simpozion vor fi publicate în volumul Drobeta XXV, Seria Etnografie, Seria Ştiinţele Naturii, Seria Artã Plasticã, Seria Restaurare-Conservare şi Seria Pedagogie muzealã.

„Vizibilitatea patrimoniului cultural al Serbiei înscris în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO)

autor — Sun, 06 Sep 2015 06:40:31 +0000

„Vizibilitatea patrimoniului cultural al Serbiei înscris în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO)

Biblioteca Centrului Cultural din Kladovo (Serbia) a organizat duminicã, 30 august 2015, conferinţa „Vizibilitatea patrimoniului cultural al Serbiei înscris în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO)”. La aceastã conferinţã au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor de culturã şi de cercetare din Serbia, alãturi de reprezentanţii Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
Preocupãrile muzeografilor, cercetãtorilor privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO) a celor mai reprezentative elemente de patrimoniu din Serbia, precum şi problematica conservãrii „in situ” a acestora, au fost doar câteva dintre reperele acestei conferinţe.
Programul conferinţei a fost completat cu vizitarea monumentelor arheologice romane şi medievale (Catrul Karatas – Diana, ruinele Podului lui Traian, Cetatea Fetislam), apoi Hidrocentrala Porţile de Fier I, continuând cu lansare de carte şi vizionarea unei piese de teatru.

“Din spatele vitrinei”

autor — Thu, 20 Aug 2015 13:32:23 +0000

Laboratorul de Restaurare – Conservare al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier
Una din activitãţile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, puţin vizibilã dar nu mai puţin importantã, este preocuparea continuã pentru pãstrarea bunurilor culturale de patrimoniu în cele mai bune condiţii, mãsurile de conservare şi restaurare fiind asigurate de specialiştii din cadrul laboratorului propriu.
În urma cercetãrilor fãcute de arheologi pe şantierele deschise în ultimii ani, patrimoniul MRPF s-a îmbogãţit cu multe piese de o importanţã istoricã deosebitã, starea lor la momentul descoperirii impunând operaţiuni de restaurare şi conservare complexe. Rezultatul muncii din spatele vitrinei însumeazã mii de ore acordate documentãrii, tratamentelor multiple, chimice şi mecanice, testarea şi aplicarea unor soluţii tehnice moderne, uneori inedite, alãturi de mãsurile de conservare necesare.
Fiecare obiect descoperit este unic, cu probleme specifice cauzate de timp şi condiţii de mediu, dar printr-o abordare responsabilã, cu competenţã şi cu dãruire, restauratorii şi conservatorii muzeului îl oferã prezentului, spre cercetare ştiinţificã şi expunere.
Interesul publicului pentru descoperirile arheologice mehe-dinţene din ultimii ani, ne face sã marcãm încheierea restaurãrii obiectelor provenite de pe Şantierul de la Necropola Gârla Mare. Aceste piese, în majoritate ceramicã dar şi obiecte de bronz, silex şi os, vechi de 3.500 de ani, provin din cele 16 morminte cercetate pânã acum. Din miile de fragmente au fost întregite prin restaurare peste 70 de vase de ceramicã de Gârla Mare ce confirmã valoarea artisticã a acestei culturi alãturi de alte 12 piese de bronz din care se remarcã o diademã deosebitã şi un pandantiv.
Fragmentele de os analizate antropologic ne aduc mai aproape de strãmoşii ancestrali, fãcând cunoscute multe date în legãturã cu vârsta şi sexul celor îngropaţi în Necropola Gârla Mare.
Restaurator Gavril Eugen Vãcuţã

MUZEUL DE ARTÃ

autor — Mon, 17 Aug 2015 15:43:09 +0000

Muzeul de Artã, situat în centrul municipiului Drobeta Turnu Severin pe str. Rahovei nr. 3, reprezintã una dintre cele mai frumoase clãdiri de patrimoniu, construitã de familia Sabetay, una dintre cele mai bogate şi mai renumite familii de pe aceste meleaguri.
Impozanta clãdire cu o arhitecturã aparte, decoruri în stucaturi baroce şi Arta 1900, lambriuri sculptate în lemn de stejar cu frize aurite, mozaicuri de oglinzi şi vitralii, scãri interioare, coloane cu capiteluri compozite, adãposteşte de 25 de ani colecţia de artã a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
Din colecţia Muzeului de Artã fac parte numeroase lucrãri, unele chiar capodopere, semnate de mari nume precum Luchian, Petraşcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Şirato, Stoenescu, Iser, Ressu, iar aproape o sutã de lucrãri semnate de pictorul mehedinţean Ghiaţã sporesc valenţele patrimoniului artistic al muzeului.
Sculpturile în marmurã, piatrã, lemn, bronz, semnate de Medrea, Baraschi, Irimescu, Jalea, Borgo Prund, Dorio Lazar, Lucaci, completeazã colecţiile muzeului severinean.
Icoanele şi arta decorativã religioasã, arta brâncoveneascã, tapiseriile şi arta decorativã modernã şi contemporanã sunt alte domenii care contureazã dimensiunile reale ale acestui patrimoniu bogat.
Clãdirea Muzeului de Artã, aflatã pe lista monumentelor UNESCO sub numele de Palatul Baroc, va fi supusã unor lucrãri de reparaţii atât la instalaţia electricã şi sanitarã, cât şi la reţeaua exterioarã de canalizare. Aceste lucrãri se vor desfãşura în perioada 17 august – 30 septembrie 2015 şi vor avea o valoare totalã a reparaţiilor de 138.005,28 lei.