Obiectiv Mehedinţean » Mraconia

Mraconia – piatra de moarã de la gâtul aleşilor

autor — Fri, 28 Mar 2014 10:52:20 +0000

Se spune cã Mehedinţiul are o frumuseţe turisticã de invidiat, şi la aceastã zestre putem include, în primul rând, Clisura Dunãrii, un colţ de rai pentru cei care ne viziteazã, dar o piatrã de gâtul aleşilor locali care „guverneazã” pe-aici. Unul dintre aceste specimene este şi IOAN CIURU, primarul comunei Eşelniţa, o comunã în care viloaiele de pe Clisurã au “înflorit” mai ceva ca proiectele primarului din perioada pedelistã. Cândva un primar model pentru mai toţi în ceea ce priveşte proiectele şi dezvoltarea comunei, acum, Ioan Ciuru dã din colţ în colţ.
Un “colţ” mai aparte îl constituie şi Golful Mraconia, “pãstorit” de acelaşi primar Ciuru. Golful, cunoscut mai ales datoritã chipului lui Decebal, suferã, turistic, din toate punctele de vedere. Dacã mai punem la socotealã şi drumul spre Mraconia, unde altãdatã era o tabãrã renumitã de picturã, atunci ajungem la concluzia cã primarul Ciuru nu-i decât un biet „gard” vopsit în leopard. La momentul oportun. Drumul de la Mraconia e neasfaltat, plin de gropi şi lãsat de izbelişte, c-aşa-i şade bine cãlãtorului.
Turismul reprezintã, în zonã, o adevãratã sursã la bugetul local, dar asta este deja prea mult pentru un primar care ţine mai mult la “ia mistria, dã-mi bordura”, la reabilitãri de cãmine culturale, sediu de primãrie şi alte “acareturi” menite sã “ia ochii” nu turiştilor, ci oficialilor veniţi “de la judeţ”. Nu-l intereseazã pe domn primar Ciuru soarta drumului de acces la Mraconia, şi asta se vede din apelurile disperate ale proprietarilor de pensiuni din zonã, apeluri soldate fãrã niciun rezultat.
Dumnealui ştie una şi bunã: aruncã pisica peste gardul Ocolului Silvic, şi atât timp cât vor fi pisici o sã auziţi fraze de genul “drumul este forestier şi aparţine Direcţiei Silvice Mehedinţi. Aparţinând Ocolului Silvic Orşova, nu puteam noi sã intervenim acolo”, zice, stãpân pe sine şi pe Primãria unde-i edil, Ioan Ciuru.
Pãi în ce ţarã ai mai pomenit dumneata, domn primar, sã-şi ia fiecare o parte de drum aşa, ca o felie de tort fãcut cu fonduri europene, şi sã facã ce vrea cu ea? De fapt, dacã stãm bine sã ne gândim, Direcţia Silvicã plãteşte edilului Ciuru taxa cã foloseşte acest drum!
O fofilare caracteristicã omului depãşit de situaţie, gospodarului care, dupã ce dã din colt în colt îşi aduce aminte cã tot ce are culoarea verde tine de… “ecologişti”! Şi, la ora actualã, cei mai mari “ecologişti” sunt pãdurarii, care deterioreazã drumurile patriei numai ca sã dea turiştii-n gropi şi sã nu observe cum trece bunãstarea pregãtitã, meticulos, pe fonduri europene, de onor primarul Ciuru, un simpatic, de altfel, dar pânã-n 2012. Cã pe urmã i-a “cãzut regimul”!
Şi dacã tot am amintit de fonduri europene, am dat peste un nou proiect, numit pompos “Dezvoltarea infrastructurii pentru prevenirea crizelor naturale cauzate de f1uviul Dunãrea, în Eşelniţa (România) şi Bregovo (Bulgaria)”.
Pãi domn primar Ciuru nu e-n stare sã dezvolte un drum în Mraconia, pe “moşia” dumnealui, şi se tine de prevenirea crizelor natural cauzate de fluvial Dunãrea în Bregovo-Bulgaria? Mai lãsa-ţi-ne pace cu aiurelile astea, cã pun oamenii mâna pe par şi vã aratã, natural, cum se previne o crizã: a nesimţirii!

Biserica Mãnãstirii Mraconia a primit sfinţirea

autor — Wed, 21 Aug 2013 16:40:47 +0000

Duminicã, 18 august, credincioşii mehedinţeni au luat parte în numãr mare la slujba de sfinţire a bisericii Mãnãstirii Mraconia, sãvârşitã de Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Acad. Dr. Irineu.

Pentru a marca importanţa acestei vechi ctitorii monahale pentru spiritualitatea localã, la eveniment au participat alţi doi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, chiriarhul locului, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei şi Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului.

La ceas de praznic şi de încununare a ostenelilor vieţuitoarelor aşezãmân-tului de pe Clisura Dunãrii, au fost prezenţi preoţi, monahi şi monahii din tot cuprinsul Eparhiei Severinului.

La finalul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinitul Pãrintre Irineu, le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre minunea înmulţirii celor cinci pâini şi doi peşti, sãvârşitã de Mântuitorul Hristos din milã şi dragoste pentru oameni. Pãrintele Mitropolit a evidenţiat perspectivele diferite pe care le au credincioşii şi mai puţin credincioşii asupra minunii: “Oamenii mai puţin credincioşi cred în minuni numai atunci când le vãd. Ei aşteaptã mereu minunile sã se întâmple. Pentru credinciosul care are nãdejde în Dumnezeu, minunea este permanentã, în viaţa sa şi în tot ceea ce îl înconjoarã, pentru cã minunea este actul de intervenţie al lui Dumnezeu în creaţie. Dumnezeu aratã prin aceasta cã toatã fãptura este în totalã dependenţã faţã de El.”

Cuvântul Arhipãstorului a concentrat şi unele explicaţii referitoare la pâinea pe care omul o consumã pentru traiul de zi cu zi: “Vedem cã pâinea înmulţitã de Mântuitorul a dobândit calitãţi deosebite, de multiplicare. Prin aceastã minune, Mântuitorul ne aratã şi alt aspect, cã pe cât suntem de darnici, pe atât ne îmbogãţim mai mult. De asemenea, orice lucru luat din mâna lui Dumnezeu, este binecuvântat. Mila Mântuitorului Iisus Hristos se revarsã asupra noastrã şi este împlinirea tuturor cererilor noastre.

De aceea, se cuvine sã ne rugãm lui Dumnezeu de fiecare datã când ne aşezãm sau ne ridicãm de la masã, ca sã fie binecuvântatã. Înãlţãm lui Dumnezeu hrana noastrã şi o primim de la El sfinţitã, prin rugãciune.”

Prin purtarea de grijã şi osteneala mãicuţelor, credincioşii care au participat la Sfânta Liturghie au fost invitaţi la o agapã frãţeascã şi au primit pacheţele cu prinoase binecuvântate de preoţi.

Biserica ce s-a împodobit cu sfinţirea poartã hramurile “Sfânta Treime” şi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi a fost ridicatã întru amintirea fostei mãnãstiri Mrãcunea (sec. al XV-lea), acoperitã de apele lacului de acumulare Porţile de Fier I, în 1968.

Lucrãrile de construire şi împodobire a sfântului lãcaş cu picturã, catapeteasmã sculptatã din lemn de stejar, precum şi a corpului de chilii s-au finalizat în anul 2012 prin osteneala Maicii Stareţe Teodora Angheluţã, prin donaţiile mai multor credincioşi şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Mehedinţi.

Pictura bisericii a fost realizatã în tehnica “fresco”, între anii 2007-2012, de cãtre familia de pictori Eugen şi Florica Papici din Drobeta Turnu Severin.

MRACONIA, TABÃRA LU’ “CUCU”

autor — Thu, 14 Feb 2013 14:37:53 +0000

Zona Mraconiei este cel mai frumos şi cel mai cãutat loc de turism din judeţul Mehedinţi. De la statuia lui Decebal, pe un drum (cca. 5 – 6 km) plin de gropi ajungi în Tabãra de la Mraconia sau, mai precis, la ce a mai rãmas din tabãrã. Tabãra se aflã încã în patrimoniul Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport Mehedinţi a cãrei conducere nu cred cã a pus “piciorul” de ani de zile pe acolo, aşa cum de 8 ani (din 2005) nici elevi nu au mai venit în tabãrã.

Cabane devastate cu acoperişuri gãurite, bucãtãria, vila de protocol, totul aratã “dezolant”, recent au dispãrut şi porţile de la intrarea în tabãrã (în urmã cu douã sãptãmâni), iar conducerea DJTS doarme în birouri, fiind ocupatã în a acoperi “matrapazlâcurile” ultimului mandat managerial.

Într-un cuvânt, aici se vede extrem de bine dezinteresul clasei politice faţã de adevãratele valori ale acestor meleaguri, dar şi managementul iresponsabil al ultimilor ani.