Eugen Nicolicea s-a afirmat politic în PSD Mehedinţi. A fost preşedintele acestei formaţiuni politice din anul 2000 pânã în anul 2009, perioadã în care a cunoscut atât succese cât şi înfrângeri politice. Eugen Nicolicea s-a identificat cu PSD Mehedinţi, devenind liderul sãu incontestabil. Totul a decurs firesc pânã în anul 2008, an în care PSD Mehedinţi a suferit, cu Eugen Nicolicea la conducerea sa, cea mai usturãtoare înfrângere electoralã. Atunci a pierdut atât preşedinţia Consiliului Judeţean Mehedinţi, cât şi primãria municipiului Drobeta Turnu Severin. Eugen Nicolicea a fost considerat principalul responsabil pentru acest eşec electoral. Deşi Eugen Nicolicea a fost reales pentru cel de-al cincilea mandat consecutiv de deputat, în toamna anului 2008, acesta a intrat în conflict deschis cu secretarul general al partidului la acea datã, Adrian Duicu. În primãvara anului urmãtor, Adrian Duicu era ales în fruntea PSD Mehedinţi, iar Eugen Nicolicea începea sã devinã o persoanã neimportantã în propriul partid. Dupã câteva luni, Eugen Nicolicea era exclus din PSD Mehedinţi, partidul în care a cunoscut consacrarea sa politicã. Excluderea lui Eugen Nicolicea din PSD Mehedinţi a fost presãratã şi de un incident, acesta baricadându-se în sediul partidul motivând cã partidul se afla în chirie, sediul fiind al Fundaţiei Social-Democrate.

„Exilat” politic din judeţ de cãtre Adrian Duicu

Rivalitatea politicã dintre Eugen Nicolicea şi Adrian Duicu, fostul şi actualul preşedinte al PSD Mehedinţi, a continuat şi dupã excluderea primului din partid. Practic, cei doi colegi şi prieteni s-au şicanat permanent. Preşedintele PSD Mehedinţi a declarat, încã înainte de scrutinul parlamentar din 2012, cã este exclusã o candidaturã a deputatului Nicolicea într-un colegiu din judeţ din partea alianţei politice pe care o reprezintã. Experimentatul politician Eugen Nicolicea a ştiut sã se replieze politic. Chiar şi aşa, Eugen Nicolicea şi-a adjudecat cel de-al şaselea mandat consecutiv de deputat într-un colegiu din Buzãu. El a fost printre fondatorii UNPR, devenind unul din liderii sãi la nivel naţional. Chiar dacã partidul sãu a intrat în USL, Eugen Nicolicea a fost „exilat” din judeţ tocmai datoritã faptului cã Adrian Duicu nu a dorit ca acesta sã candideze din partea USL Mehedinţi pe colegiul în care era deja deputat. Eugen Nicolicea a rãmas aproape de UNPR Mehedinţi, formaţiunea în care s-a implicat atât în constituirea sa, cât şi în strategia electoralã adoptatã de partid la nivelul judeţului.

UNPR Mehedinţi, un rezultat bun la ultimele alegeri locali

Datoritã implicãrii sale în partid, noua formaţiune politicã a avut, cel puţin în prima perioadã, o activitate susţinutã. Bunãoarã, la alegerile locale din vara anului 2012, UNPR Mehedinţi a obţinut o performanţã electoralã notabilã, reuşind sã câştige un numãr important de aleşi locali: primari comunali, consilieri judeţeni şi locali. Fãrã îndoialã cã aceasta a fost posibilã datoritã faptului cã acest partid a intrat într-o alianţã electoralã, însã chiar dacã n-ar fi candidat aşa UNPR Mehedinţi ar fi obţinut un scor mulţumitor. UNPR Mehedinţi a beneficiat şi de un culoar politic favorabil datorat atât unei organizãri interne foarte bune, dar şi dispariţiei unor formaţiuni de pe eşichierul politic local. De fapt, UNPR Mehedinţi a fost singura formaţiune politicã din judeţ care a câştigat cei mai mulţi aleşi dintre partidele neparlamentare şi cele care au candidat pentru prima oarã. A contribuit la acest succes o bunã organizare internã, dar şi o implicare pe mãsurã. UNPR Mehedinţi are, fãrã îndoialã, nevoie de experienţa politicã şi electoralã a deputatului Eugen Nicolicea, motiv pentru care considerãm cã acesta poate fi extrem de util, implicându-se direct şi stând în permanenţã alãturi de organizaţia judeţeanã, chiar şi din postura de simplu membru. Indiferent însã ce va face, deputatul Eugen Nicolicea rãmâne un politician important al judeţului Mehedinţi, de la care au ce învãţa mai tinerii sãi confraţi.

Un politician experimentat

Deputatul Eugen Nicolicea este cel mai longeviv parlamentar mehedinţean. Domnia Sa este la al şaselea mandat consecutiv de deputat. Cu alte cuvinte, Eugen Nicolicea este parlamentar de aproape 22 de ani, fãrã întrerupere. În toatã aceastã perioadã a acumulat suficientã experienţã politicã, devenind un politician matur, respectat chiar şi de cãtre unii adversari de-ai sãi. Eugen Nicolicea, un politician interesat nu doar de performanţele electorale ale partidului sãu, dar şi de competiţia cu adversarii sãi politici, în special cu organizaţia judeţeanã a PSD, partid din care a fost exclus. Raportat la acest aspect, se poate spune cã deputatul Eugen Nicolicea are de luat o revanşã faţã de foştii sãi colegi social-democraţi.
Ministrul Eugen Nicolicea versus preşedintele Adrian Duicu

În urmã cu câteva zile, deputatul Eugen Nicolicea a fost numit în funcţia de ministru delegat pentru Relatia cu Parlamentul în noul Guvern Ponta 3. Nicolicea revine astfel în politica mare. Paradoxal, Eugen Nicolicea ocupã aceastã funcţie de înaltã demnitate publicã într-un context în care nu mai este lider de filalã politicã judeţeanã, dar mai ales într-un guvern dominat de social-democraţi. Dacã am raporta acest aspect la faptul cã premierul Victor Ponta, în calitatea sa de preşedinte al PSD, are o pãrere foarte bunã despre Adrian Duicu, am putea spune cã prin numirea lui Eugen Nicolicea în funcţia de ministru preşedintele PSD Mehedinţi primeşte din partea fostului sãu şef de partid o adevãratã palmã politicã. Eugen Nicolicea obţine, aşadar, cea mai importantã funcţie publicã din toatã cariera sa politicã într-un moment în care avea nevoie de o poziţie politicã favorabilã pentru a se defini ca om politic autentic. Totodatã, Nicolicea îi demonstreazã succesorului sãu la şefia PSD Mehedinţi, politicianul din cauza cãruia a fost exclus din partid, cã nu şi-a spus ultimul cuvânt în politicã, dar şi cã, în ciuda parcursului dificil prin care a trecut în ultimii ani, nu şi-a compromis cariera politicã. Fãrã îndoialã cã nu se poate vorbi de o revanşã politicã, însã Eugen Nicolicea demonstreazã, prin numirea sa în funcţia de ministru, cã este un politician cu suficientã experienţã politicã, unul care ştie sã se replieze oricare ar fi conjunctura politicã şi situaţia în care se gãseşte.

Dupã ce presa a semnalat situaţia de la Jirov, unde 320 de elevi vor fi nevoiţi sã înceapã noul an şcolar într-o şcoalã veche de aproape 100 de ani, în timp ce şcoala nouã nu este finalizatã, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a vrut sã vadã la faţa locului cum stã situaţia. Astfel, la primele ore ale dimineţii de ieri, ministrul a fost prezent la Jirov şi primul popas l-a fãcut la şcoala veche. Ecaterina Andronescu, care este la cel de-al treilea mandat de ministru al Educaţiei şi este originarã din judeţul Mehedinţi, a fost extrem de dezamãgitã de modul cum aratã şcoala. Extrem de supãratã, ea a refuzat buchetul de flori oferit de directorul şcolii. Dupã ce a inspectat vechea şcoalã, ministrul Educaţiei s-a îndreptat spre clãdirea noii şcoli, aflatã în construcţie din 2008, dar care nu este finalizatã, lucrãrile fiind suspendate din lipsã de fonduri. Ecaterina Andronescu a fost avertizatã de primarul comunei Corcova sã nu intre, deoarece în clãdirea neterminatã se adãpostesc animale fãrã stãpân şi sunt purici, însã nici nu a vrut sã audã de aşa ceva. La scurt timp dupã ce a intrat în imobil, jurnaliştii au observat cã pe picioarele doamnei ministru se urcaserãt rei purici. Singurul care a respectat avertismentul primarului şi nu a intrat în clãdire a fost preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu. În schimb, prefectul Nicolae Drãghiea a însoţit-o pe Ecaterina Andronescu în şcoalã. „Puricii sunt în şcoala nouã, unde s-a lucrat cu rumeguş, au dormit câinii noaptea acolo. I-am spus doamnei ministru sã nu intre acolo, dar nu a vrut sã asculte. Puricii nu sunt în şcoala veche, unde învaţã copiii”, a declarat directorul şcolii. La finalul vizitei, Ecaterina Andronescu a promis autoritãţilor locale cã va aloca de la Ministerul Educaţiei suma de 1.100.000 de lei pentru finalizarea lucrãrilor la şcoala nouã, punând condiţia constructorului ca lucrãrile sã fie realizate în termen de trei luni.

Dupã vizita de la Jirov, doamna ministru Andronescu s-a întâlnit, în sala de şedinţe a prefecturii, cu inspectorii şcolari de specialitate şi directorii şcolilor din judeţ unde s-au purtat discuţii despre legislaţia în domeniul educaţiei, despre revenirea clasei a IX-a la liceu, despre diferenţierea examenului de bacalaureat, despre evaluarea eleviilor dupã terminarea clasei a VIII-a ş.a., astfel încât la începutul anului şcolar 2013, sã nu mai existe probleme majore.

A urmat întâlnirea Ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, tot în sala de şedinţe a prefecturii, cu primarii din judeţ, discutând cu aceştia despre infrastructura şcolarã. Primarii au ridicat probleme de la nevoia de microbuze şcolare (n.r.-în Mehedinţi mai fiind nevoie de cel puţin 10 microbuze noi), unele circulând supra aglomerate (n.r.-cele de pe ruta Poroina Mare, Stigniţa, Fântânile Negre), la necesitatea trecerii anumitor spaţii în folosinţa şcolilor, nevoia de centrale termice sau lipsa apei la multe din şcolile din judeţ.

Primarul municipiului Constantin Gherghe, i-a înmânat doamnei ministru Ecaterina Andronescu o informare de 3 pagini despre starea actualã a învãţãmântului severinean, la finalul cãreia a punctat 6 dintre principalele nevoi “şcolare” ale primãriei severinene. Printre acestea ar fi şi problema Campusului de la Grupul Şcolar Auto, unde constructorul a executat lucrãri de 5 milioane RONI, dar  lucrãriile au fost “decontate” de Primãria Severinului, din bugetul local, prin hotãrâre judecãtoreascã. Tot primarul municipiului Constantin Gherghe s-a “plâns” de nevoia de creşe, numãrul locurilor fiind prea mic, dar totuşi am reaminti noi despre cele    15 gradiniţe de la parterul blocurilor care au fost vândute în primãvarã “pe nimic”… sau altfel spus “vine toamna, bine-mi pare, grãdiniţa unde-i oare, nea costele ştii tu oare…!!!

De asemenea, tot primarul Constantin Gherghe, sublinia cã “administrarea spaţiilor şcolare, ne sufocã, nu ne mai putem permite, nu mai avem  bani, ne strãduim sã ţinem spaţiile în condiţii decente, daţi-le la Consiliile Judeţene…”.

Prezenţa doamnei ministru Andronescu în Mehedinţi s-a încheiat cu o conferinţã de presã în care a prezentat câteva din concluziile acestei vizite, dar şi neregurile gãsite de corpul de control al ministerului la Clubul Sportiv Şcolar Orşova, unde “au fost cheltuite peste 39 de miliarde de lei vechi pentru premierea profesorilor antrenori, farã a fi reţinut impozit pe sume sau CAS sau, tot acolo, doi profesori Vlãduceanu şi Baladuc, au încasat prime de 4 miliarde deşi ei nu au contract cu CSŞ, sau 5 miliarde prime pentru personalul auxiliar în anul 2011, sau 4 miliarde cheltuiţi pentru o regatã de canotaj în SUA care nu apare în calendarul competiţional, sau 17 miliarde de lei prime pentru elevii sportivi dar aceştia declarã cã nu au primit banii respectivi…”.

În timpul conferinţei de presã a fost adusã în discuţie şi situaţia existentã la Şcoala Postlicealã Sanitarã Drobeta Turnu Severin, aşa cum rezultã dintr-un material transmis ministerului de un grup de profesori nemulţumiţi de abuzurile şi ilegalitãţile sãvârşite aici. Acesta a fost şi motivul pentru care ministrul Ecaterina Andronescu a cerut conducerii Inspectoratului Şcolar Mehedinţi, prof. Marian Şuţã, inspector şcolar general şi prof. Octavian Ungureanu, inspector şcolar general adjunct, sã trimitã, începând de astãzi, o echipã de audit care sã verifice cele sesizate în scrisoarea pe care o prezentãm mai jos.

În final am întrebat şi un factor local despre vizita doamnei ministru Andronescu: “Experinţa domniei sale şi dialogul purtat astazi (n.r. marţi, 28.08.2012) atât cu inspectorii şcolari de specialitate şi directorii şcolilor din judeţ, cât şi cu primarii din Mehedinţi, este de bun augur pentru întreg învãţamântul. Suntem siguri de tot spijinul doamnei ministru Ecaterina Andronescu şi de dorinţa dumneaiei de a resuscita învãţãmântul mehedinţean” ne declara inspectorul şcolar general  adjunct Mihai Octavian Ungureanu.

“RADIOGRAFIA”  ŞCOLII POSTLICEALE SANITARE TURNU SEVERIN, SUB FARMACIST – PROFESOR – DIRECTOR – BÎRZAN ILEANA

În primãvara lui 2005, dupã schimbarea unui regim politic, aşa cum ne-am obişnuit se schimbã şi directorii de  şcoli. Aşa ajunge la conducerea Postlicealei Sanitare d-na farmacist Bîrzan Ileana. Era pe atunci încadratã la plata cu ora şi preda farmacologie. Nimic scos din tipare pânã acum. Doar cã proverbele noastre româneşti sunt mereu adevãrate:  “ un om ca sã-l cunoşti, mai întâi pune-l şef “.

Instalatã în confortabilul scaun de director, uşor, uşor, uitã cã acolo nu e moşia ei, cã acolo nu e patroanã, cã Şcoala Postlicealã Sanitarã nu e sinonimã cu cele 8 farmacii private deschise de ea şi mai nou trecute pe numele fiului ei. Din 2005 şi pânã în 2012 reuşeşte sã creeze un mic imperiu greu de pãtruns, în care lucreazã: sora ei – d-na Morţun (soţia fostului senator PNL); fiul ei -  Bãrzan Mircea; fina ei – Alexandru Delia profesoarã de biologie (pe care o şi titularizeazã în 2011 pe o catedrã compusã din mai multe specializãri, ea susţinând examenul naţional în 2010 la biologie, materie de liceu şi şcoalã generalã, nu cu specific strict medical, iar la şcoalã ea predã şi anatomie medicalã, ceea ce nu este în specialitatea ei, aceste materii conform Centralizatorului fiind predate de medici sau asistenti cu studii superioare); un alt fin -  Bojan Irinel ( profesor suplinitor de informaticã ce nu are o catedrã întregã în specialitate şi are în completare alte ore); femeia de serviciu – Nuţã Geta, pe post de secretarã (în fişa postului ea are atribuţii conforme cu personalul de serviciu, în realitate ea semnând acte ca o veritabilã secretarã); un muncitor – Nuţã Doru, pe post de şofer personal al distinsei d-ne director şi, nu în ultimul rând, d-na Vucea (74 ani, soacra senatorului Stãnişoarã)  etc.

Mai grav este cã o parte din personalul angajat face în acelaşi timp şi şcoala de asistenţi de farmacie sau de asistenţi generalişti, adicã mai pe înţelesul tuturor eşti şi profesor şi elev şi muncitor şi elev, ş.a.m.d. Anul acesta au absolvit Şcoala Postlicealã Sanitarã, specializarea farmacie, profesoara Alexandru Delia, d-ul Nuţã, muncitorul de la şcoalã, aşa cum scriam ei au fost acolo 2 în 1 şi elevi şi angajaţi ai şcolii. Aceastã dublã calitate o mai au şi alţii, dar în ani anteriori.

Şcoala Postlicealã Sanitarã are formã de predare la zi, dar în cataloage gãsim elevi înscrişi şi pe la facultãţile din Timişoara, deci pot fi prezenţi în mai multe locuri în acelaşi timp. Omul sfinţeşte locul şi dacã se poate de ce sã nu profitãm şi sã mai luãm o diplomã, doar nu verificã cineva. De  exemplu apar elevi cu examenul dat, iar ei erau în acel moment peste hotare (cum ar fi soţul altei profesoare de la şcoalã, Ţurcanu ).

Anul acesta, luni 13 august, a fost examen, iar la una din comisii  formatã din 2 membrii d-na dr Ciobotea Stelica a lipsit, examenul a decurs “ cum trebuia “, semnãturile s-au pus şi dupã, doar e director Bîrzan, nu oricine.

Nu ne explicãm de ce d-na director ţine cu dinţii de scaun de 7 ani şi mai vrea încã vreo 4 dacã se poate în condiţiile în care pe lunã, pe statul de platã are doar 1000 lei. Pãi când ai atâtea farmacii deschise, te uiţi la salariul ãsta? Doar nu suntem toţi proşti…

Sã revenim la definitivatul d-nei Bîrzan şi sã citim şi din lege:

“ Se admite o vechime de maxim 7 ani de predare efectivã la catedrã la data susţinerii examenului (31 august 2012, pentru aceastã sesiune); la data înscrierii cu dosar (octombrie 2011), cadrul didactic sã aibã o vechime de cel puţin 1 an şi cel mult 6 ani.”

?????” Personalul didactic încadrat pe o perioadã determinatã, care nu a obţinut definitivarea în învãţãmânt în termenul prevãzut de lege, se poate înscrie la definitivat, dupã titularizare, cu condiţia sã efectueze un nou stagiu la catedrã de cel puţin 2 ani. .”

D-na Bîrzan predã la catedrã, specialitatea farmacologie, din anul 1999, iar examenul de definitivat l-a susţinut anul acesta, 2012. Conform legii în vigoare, nu avea voie sã susţinã examenul de definitivat şi în consecinţã nici examenul de titularizare, depãşind perioada legalã.  Înainte de susţinerea examenului, în perioada prevãzutã de lege, 01.11.2011 – 05.06.2012, se efectueazã inspecţii la clasã. Tot din lege citãm: “cadrul didactic care efectueazã inspecţia la clasã trebuie sã aibã aceeaşi specializare cu aceea în care candidatul îşi susţine inspecţia la clasã sau sã poatã preda specializarea celui inspectat, potrivit centralizatorului”.

Inspecţia la clasã a fost efectuatã de un inspector cu specializare tehnic, ing. Dora Silaghi, nicidecum cu specializare farmacie.

“Conducerea unitãţii de învãţãmânt verificã legalitatea documentelor din dosarul de înscriere”.

“Candidatul completazã cererea de înscriere, iar vechimea la catedrã este scrisã de secretariatul şcolii”.

Cine a semnat în caietul de inspecţii  la poziţia “director” şi are avizul consiliului profesoral pentru înscrierea la definitivat ? Completarea vechimii pe cerere a fost scrisã de d-na Nuţã, cu funcţia de femeie de serviciu şi de secretar ?

Cu siguranţã mai sunt şi alte nereguli la Şcoala Postlicealã Sanitarã pe care le vom prezenta DNA-ului, dar ne limitãm la acestea,  considerând ca fiind suficiente şi fãrã dorinţa de a politiza aceastã sesizare, vã reamintim cã toate s-au fãcut şi desfãcut sub conducerea PDL a ISJ Mehedinţi. Este singura şcoalã cu acelaşi director de 7 ani şi încã 4, adicã pânã în 2016.

Aici, pe plan local, probabil nimeni nu va ridica un deget sã facã dreptate, d-na Bîrzan Ileana gãsindu-şi mereu susţinãtori chiar şi în actuala echipã a Inspectoratului Şcolar (inspectorul de la personal a fost şi a rãmas pe post cu susţinerea d-ului Marius Screciu, cel care a şi reconfirmat-o în funcţia de director, în 2009, în momentul în care a devenit inspector general la ISJ MH), de aceea am recurs la ajutorul presei şi prin dumneavoastrã la sprijinul doamnei ministru Ecaterina Andronescu, în  speranţa cã va gãsi un dram de timp şi pentru  un judeţ drag.

Reamintindu-vã cã d-na Bîrzan Ileana a fost instalatã director la Şcoala Postlicealã Sanitarã   de cãtre d-na insp.gen.Pegulescu, la presiunile d-lui senator Morţun(cumnatul directoarei), a fost menţinutã  în funcţie de cãtre d-nii generali Chircu ( PDL)  şi Screciu (PSD), reconfirmatã de d-ul insp.gen. Miricã (PDL) şi rereconfirmatã, de câteva ore, de cãtre actuala conducere a ISJ MH (la presiunea lui  Marius Screciu ), realizaţi  cã doar prezenţa corpului de control al Ministerului Educaţiei poate sã scoatã la luminã abuzurile şi ilegalitãţile sãvârşite în aceşti ani          la  aceastã  şcoalã.

Asumându-ne toate riscurile, asigurãm atât pe reprezentanţii presei cât şi pe cei ai minsterului cã vom fi deschişi dialogului şi vom prezenta şi alte dovezi ale ilegalitãţilor şi abuzurilor directoarei Bîrzan Ileana.

Un grup de profesori  nemulţumiţi din cadrul Şcolii Postliceale Sanitare Drobeta Turnu Severin

Ministrul pentru afaceri europene din Germania, Peter Friederich, a ajuns sâmbãtã searã în Romania şi a trecut graniţa pe la Porţile de Fier I pe bicicletã,        arãtând cã este un promotor al cicloturismului. Oficialul german a plecat în urmã cu o sãptãmânã din Ulm şi punctul final al cãlãtoriei l-a constituit Drobeta Turnu Severin. Aici a purtat o discuţie cu preşedintele  Consiliului Judeţean Mehedinţi, Marius Bãlu, despre proiectul privind Strategia Dunãrii şi despre promovarea Mehedinţiului.

“Pentru mine a  fost foarte important sã cunosc peisajele, sã cunosc oamenii şi locurile şi consider ca asta poţi sã faci cel mai bine cu bicicleta. Totodatã am vrut sã promovez cicloturismul deoarece consider cã cicloturismul este un potenţial imens care trebuie dezvoltat pe viitor”, a spus ministrul german. Motivul vizitei îl reprezintã Strategia Dunãrii, un punct important pentru dezvoltarea Mehedinţiului din punct de  vedere turistic şi economic.  La câteva  ore dupã intrarea în ţarã ministrul şi preşedintele Consiliului  Judeţean Mehedinţi au susţinut o conferinţã de presã.  “Este foarte interesant de vãzut cã existã foarte multe proiecte care se încadreazã în aceastã strategie a Dunãrii în judeţul Mehedinţi în ceea ce priveşte infrastructura, turismul şi alte domenii.  Strategia Dunãrii  duce  lipsã de  astfel de proiecte  concrete şi de aceea mã bucur sã vãd cã aici sunt cristalizate foarte multe proiecte  care se încadreazã în Strategia Dunãrii”, a declarat ministrul Peter Friederich. Delegaţia germanã a subliniat faptul cã cicloturismul este o laturã care nu trebuie ocolitã şi are  nevoie de promovare şi infrastructurã. “Cicloturismul este o ramurã a   turismului  care creşte în fiecare an cu 20 la sutã. Întotdeauna avem impresia  cã pe biciclete sunt doar oameni sãraci, tineri şi studenţi, dar între timp  studiile iniţiate de Parlamentul European au arãtat cã cicloturiştii cheltuiesc pe zi în medie mult mai mult decât turiştii care vin cu maşina şi asta este foarte important pentru  industria tursiticã localã pentru pensiuni”, a spus europarlamentarul Michael Cramer, care l-a însoţit pe ministrul german în cãlãtoria sa   de-a lungul Dunãrii.