Obiectiv Mehedinţean » mh

Simpozion naţional la Casa Corpului Didactic Mehedinţi

autor — Thu, 13 Nov 2014 14:55:38 +0000

Miercuri, 19 noiembrie 2014, se va desfãşura la sediul Casei Corpului Didactic Mehedinţi Simpozionul naţional cu tema “Performanţa prin activitãţi nonformale”.
Analiza de nevoi, efectuatã de echipa coordonatã de doamna director Veronica Nicolae, precum şi experienţa dobânditã prin proiectele şi parteneriatele în care C.C.D. Mehedinţi a fost implicatã au evidenţiat oportunitatea conceperii unor programe de formare continuã care sã genereze responsabilizarea instituţiei şcolii pentru utilizarea tuturor formelor de educaţie, inclusiv cea nonformalã. În cadrul acestor programe se înscrie Simpozionul naional “Performanţa prin activitãţi nonformale, care este la ediţia a III-a şi se va desfãşura pe 3 secţiuni: Competitivitate şi performanţã în activitatea curricularã şi extracurricularã, Creativitate şi performanţã prin activitãţile extraşcolare şi Performanţa prin programe şi parteneriate educaţionale.
Termenul limitã de depunere/trimitere a fişelor de înscriere şi a lucrãrilor pentru publicare este vineri, 14 noiembrie 2014.
Lucrãrile participanţilor pot fi publicate în revista Şcoala Mehedinţiului, editatã de Casa Corpului Didactic Mehedinţi.

Din modernizarea sanitarã a Severinului interbelic

autor — Fri, 01 Aug 2014 11:36:22 +0000

Dupã cum bine este cunoscut faptul în deceniul 3 al sec. al XX – lea, în perioada imediatã de dupã rãzboi, a fost demarat, de cãtre autoritãţile locale, un amplu proces de inovare a oraşului în mai toate domeniile edilitar gospodãreşti: pavarea strãzilor, canalizãri, îmbunãtãţirea sistemului de alimentare cu apã, dar şi îmbunãtãţirea sistemului sanitar. La acest ultim capitol una dintre problemele pe care, din pãcate, le putem califica drept permenente a fost tuberculoza. Flagelul tuberculozei a fost prezent în mediul social-sanitar încã din perioada în care reşedinţa Mehedinţului se afla la Ceneţi, lãsând amprente serioase în creşterea mortalitãţii şi mai cu seamã a mortalitãţii infantile, astfel cã a fost nevoie de o implicare fãrã echivoc a celor cu putere decizionalã în astfel de situaţii. Prin rapoartele anuale prezentate în şedinţele Consiliului Comunal de medicul oraşului, se lua act de cifrele tot mai crescute ale celor contaminaţi cu tuberculozã, situaţii în care mãsurile de combatere nu mai puteau suporta amânare. Prin urmare, în cadrul şedinţei Consiliului Comunal al oraşului Turnu Severin, desfãşuratã la 11 octombrie 1928, la orele 5 dupã amiazã, medicul oraşului dr. Lecca, care ocupa şi funcţia de consilier, în prezenţa unui numãr de alţi 26 de consilieri locali a prezentat o dare de seamã privind urmãrile în rândul populaţiei a tuberculozei şi mãsurile ce se impun pentru combaterea acesteia.
Aşadar, pânã la data desfãşurãrii şedinţei în oraşul Turnu Severin, în anul 1928, se nãscuserã 432 de persoane şi au decedat 338, înregistrându-se un spor natural de 94 de persoane.
Totuşi, între cele trei principale cauze ale mortalitãţii, tuberculoza devanseazã substanţial cu 45 de morţi, debilitatea congenitalã cu 29 de suflete cãzute victime şi gastro – enterita care a rãpus 11 persoane. Analizatã pe grupe de vârstã, rata de mortalitate cea mai ridicatã se înregistreazã la persoanele între 1 şi 15 ani, unde dintr-un total de 338 de persoane decedate 103 se înscriu în aceastã categorie, ceea ce reprezintã aproximativ 1/3. Conştientizându-se de cãtre factorii rãspunzãtori cã flagelul tuberculozei nu poate suporta amânare, la nivelul anului 1928 se stabileau drept mãsuri: înfiinţarea unui loc de izolare care sã funcţioneze în condiţii modrne, actualul ospiciu desfãşurându-şi activitatea în condiţii detestabile; înfiinţarea unui dispensar antituberculos tip – lucru, prin amenajarea a douã camere pe lângã Serviciul sanitar al oraşului şi dotarea acestora cu mobilierul şi instrumentarul necesar; înfiinţarea unui birou de triaj, în condiţiile prevãzute de lege, care împreunã cu sprijinul Consiliului Comunal orãşenesc va conduce lupta împotriva tuberculozei; înzestrarea Serviciului Sanitar cu aparatele necesare de dezinfecţie şi asigurarea transportului pacienţilor; dotarea Serviciului Sanitar cu o trãsurã care sã exercite un control permanent pentru combaterea evoluţiei bolilor contagioase, monitorizarea stãrii de igienã a oraşului şi nu în ultimul rând monitorizarea lucrãrilor sanitare derulate în oraş; finanţarea continuãrii lucrãrilor de edilitate şi asanare, aceste douã mãsuri fiind şi ele considerate un mijloc important de combatere a tuberculozei; în fine ca ultimã mãsurã se impunea izolarea cazurilor acute de tuberculozã pentru a evita contaminrea membrilor familiei, iar în caz de deces al unui tuberculos sã nu se mai permitã familiei a pãstra sau a oferi de pomanã ori a vinde la negustori hainele celui decedat ci sã fi arse, iar familia despãgubitã. În luãrile de cuvânt, consilierii locali Magnus Bãilleanu, Marius Vorvoreanu şi dr. Pãnescu admit cã ceea ce a prezentat medicul Leca este o realitate tristã a Severinului interbelic care, aşa cum spuneam şi mai sus, a constituit o permaneţã în nomenclatura bolilor contagioase din Cerneţi şi Turnu Severin şi care, de asemenea, a fost în atenţia autoritãţilor locale, însã niciodatã nu s-au luat mãsuri atât de radicale. De asemenea, discuţiile evidenţiazã necesitatea deplasãrii medicilor de pe lângã Serviciul Sanitar al oraşului în locuinţele mahalale ale urbei, considerate adevãrate focare de tuberculozã, gazdele şcolare din oraş, hoteluri, hanuri, brutãrii, cârciumii, halele de carne şi peşte etc. Discuţiile între consilierii locali se pierd în problematica monitorizãrii modului de cheltuire a fondurilor alocate în acest sens, însoţirea medicului oraşului de cãtre factorii de decizie ai administraţiei locale în inspecţiile efectuate în oraş şi la fel de intresantã este intervenţia consilierului local dr. Pãnescu care subliniazã cã în Anglia a fost adoptatã o lege obligatorie pentru realizarea de vaccinãri împotriva tuberculozei cu medicamentul Calmette.
Concluzionând, cele discutate în cadrul şedinţei nu au rãmas fãrã ecou, astfel cã bugetul întocmit pentru 1929, asistenţa socialã aprimit 2 000 000 lei, sumã absolut considerabilã, iar ca mãsuri pe termen lung, dar şi caracterizate de o anumitã consecvenţã remarcãm pavarea curţilor, deparazitãri, igienizãri, vãruirea latrinelor, repararea localului de bãi, reînfiinţarea cantinelor şcolare, unde elevii serveau ceai dimineaţa. Fãrã îndoialã, pe termen lung aceste mãsuri au avut dret repercursiuni în scãderea mortalitãţii cauzatã de tuberculozã de la 100 de cazuri anual la doar 45-60 de decese.

Abordãri moderne în psihopedagogia specialã

autor — Thu, 03 Apr 2014 11:18:23 +0000

,,Abordãri moderne în psihopedagogia specialã“ este titlul cursului postuniversitar desfãşurat de Casa Corpului Didactic Mehedinţi în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti.
“Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei prin Departamentul de Psihopedagogie Specialã, asigurã desfãşurarea acestui curs postuniversitar de formare şi dezvoltare profesionalã continuã în domeniul psihopedagogiei speciale. Profesori de la Universitatea din Bucureşti asigurã programul de predare, seminarii şi practicã pedagogicã. De asemenea, orienteazã cursanţii în studiul individual, le evalueazã pregãtirea şi elibereazã atestatul de certificare a competenţelor”, a declarat prof. Veronica Simona Nicolae (foto), directorul CCD Mehedinţi.
Taxa acestui curs postuniversitar este de 900 lei. Înscrierile se fac la secretariatul Casei Corpului Didactic Mehedinţi. Programul de desfãşurare al acestor cursuri este în weekenduri.

Inteligenţele multiple în activitãţi

autor — Wed, 19 Mar 2014 16:26:17 +0000

Având ca motto “Nu întrebaţi cât de deştepţi sunteţi, ci cum sunteţi inteligenţi”, de Howard Gardner, Simpozionul Naţional “Inteligenţele multiple în activitãţi” s-a desfãşurat la Casa Corpului Didactic Mehedinţi, din Drobeta Turnu Severin.
În cadrul lucrãrilor în plen au fost prezentate o serie de comunicãri – “Argument şi obiective” (prof. Rodica Teleguţã), “Alternative educaţionale în judeţul Mehedinţi – Montessori” (prof. Aida Creţu), dar au fost şi activitãţi practice, precum şi un program artistic susţinut de Alexandru Vlad şi Cosmin Cioca, elevi la Liceul de Arte “I. Şt. Paulian”. Fiecare prezentare, teoreticã sau practicã, a fost urmatã de dezbateri şi concluzii, iar la finalul simpozionului participanţii au primit diplome. Partenerii Simpozionului Naţional “Inteligenţele multiple în activitãţi” au fost Inspectoratele Şcolare din judeţele Mehedinţi, Caraş-Severin şi Dolj, Casele Corpului Didactic din cele trei judeţe, precum şi Universitãţile din Timişoara şi Craiova, prin reprezentanţii lor.
Organizatorul Simpozionului a fost Casa Corpului Didactic Mehedinţi prin directorul sãu, prof. Veronica Simona Nicolae şi profesorii metodişti ai instituţiei.

PDL Mehedinţi, imun dupã marele exod politic

autor — Thu, 11 Apr 2013 08:46:40 +0000

Ultimele evenimente de pe scena politicã mehedinţeanã au reliefat o realitate pe cât de durã, pe atât de edificatoare. Trecerea unor importanţi aleşi dinspre PDL spre PNL Mehedinţi este în mãsurã sã producã o mutaţie semnificativã în politica localã. Chiar dacã acest transfer este unul important, nu se poate spune cã slãbeşte considerabil filiala democrat-liberalã din judeţ.

PDL Mehedinţi, un partid slãbit vizibil

PDL Mehedinţi era deja un partid slabit, dupã eşecul rãsunãtor înregistrat la alegerile parlamentare de anul trecut. Ca urmare a acestei înfrângeri, PDL Mehedinţi a pierdut definitiv sprijinul marii majoritãţi a primarilor din judeţ. De altfel, unii dintre aceştia nu s-au sfiit sã declare cã rãmân membri ai partidului, dar susţin PSD Mehedinţi. Dintr-o anumitã perspectivã este de înţeles aceastã atitudine, deoarece PDL Mehedinţi nu le mai putea oferi nimic. Ei depind foarte mult de fondurile alocate de la Consiliul Judeţean Mehedinţi pentru a face ceva în comunitãţile lor, motiv pentru care era de aşteptat o astfel de orientare. Dacã, teoretic, ei erau în continuare membri de partid, practic însã, aceşti aleşi nu mai contau în activitatea politicã a PDL Mehedinţi, mai ales în noua conjuncturã, aceea de partid de opoziţie, când aportul lor ar fi fost determinant în relansarea partidului. Din aceastã perspectivã, şi în ipoteza în care nu s-ar fi produs migraţia masivã cãtre PNL Mehedinţi, democrat-liberalii locali erau în imposibilitatea de a spera, cel puţin în aceastã perioadã, la reafirmarea partidului. Procesul reconstrucţiei ar fi fost la fel de dificil, aşa cum este şi dupã plecãrile din ultimele sãptãmâni. PDL Mehedinţi traverseazã, fãrã îndoialã, cea mai dificilã perioada din toatã existenţa sa. Şansa ca acest partid sã revinã este una foarte micã în noul context, mai ales raportat la resursele umane şi financiare pe care le are în acest moment PDL Mehedinţi.

Marius Bãlu, liderul opoziţiei din Mehedinţi

Ca urmare a recentelor transformãri de pe scena politicã localã, senatorul PDL Marius Bãlu, a devenit noul lider al opoziţiei politice din judeţul Mehedinţi. Misiunea lui Marius Bãlu este una foarte dificilã, pentru cã preşedintele interimar al PDL Mehedinţi va trebui, practic, sã reformeze acest partid. Interesant este faptul cã, în ciuda importantelor plecãri, Marius Bãlu se poate baza pe aportul unor colegi care au suficientã experienţã politicã şi electoralã. Fostul deputat Cornel Ghiţã, fostul viceprimar severinean Mircea Grosu, dar şi Dumitru Mãrculescu, secretarul general al PDL Mehedinţi, sunt liderii care au decis sã rãmânã în partid şi sã lupte în continuare pentru afirmarea formaţiunii din care fac parte. Faptul cã aceştia au adoptat o atitudine politicã loialã partidului este una de bun augur pentru preşedintele Marius Bãlu, care are alãturi de el politicieni a cãror experienţã este, în mod evident, beneficã partidului, în tentativa sa de a fi revitalizat în judeţ. Cu toate acestea, Marius Bãlu are un mare avantaj în demersul sãu politic de a relansa PDL Mehedinţi. Primul este acela cã poate veni în faţa centãţenilor fãrã teama cã i se poate reproşa ceva. Cât timp a fost preşedintele CJ Mehedinţi, Marius Bãlu s-a achitat de obligaţiile care i-au revenit în aceastã calitate. Cu alte cuvinte, preşedintele interimar al PDL Mehedinţi a lãsat ceva în urma sa în ceea ce priveşte realizãrile administrative. Din punct de vedere politic, Marius Bãlu nu poate fi acuzat nici de foştii sãi colegi, trecuţi acum în tabãra PNL Mehedinţi, dar nici de liderii PSD Mehedinţi, care, pânã acest la moment, nu se pot lãuda cu cine ştie ce realizãri în materie de administraţie publicã localã. Dincolo însã de aceste consideraţii, rãmâne probabilitatea minimã ca PDL Mehedinţi sã revinã în forţã pe scena politicã localã. Iar aceasta în ciuda faptului cã plecãrile din tabãra PDL Mehedinţi nu au avut darul sã slãbeascã forţa sa, fiind vorba de un partid deja destabilizat politic în judeţ, mai cu seamã dupã eşecul parlamentar din luna decembrie a anului trecut.