„Asiguraţii care nu au intrat în posesia cardului pot sã verifice prin accesarea serviciului acest lucru. Asiguraţii cãrora nu li s-a emis cardul de sãnãtate pot beneficia de servicii medicale fãrã prezentarea cardului. Asiguraţii care l-au pierdut vor solicita eliberarea unui duplicat, şi vor plãti suma de 15,5 lei. Asiguraţii care din motive personale sau religioase refuzã eliberarea cardului vor depune o cerere în scris în care vor menţiona motivele refuzului şi vor restitui cardul dacã l-au primit. Vor primi o adeverinţã medicalã eliberatã pe termen de 3 luni pentru a beneficia de servicii medicale. Asiguraţii care îndeplinesc vârsta de 18 ani se gestioneazã automat din sistem şi primesc cardul acasã. Activarea cardului se face la orice furnizor de servicii medicale la care asiguratul va apela prima datã dupã primirea cardului. Nu e necesar sã se meargã la medic pentru activarea cardului. Începând cu data de 1 septembrie serviciile medicale vor fi obligatorii cu cardul. La nivelul CAS Mehedinţi avem 181.812 carduri tipãrite, 923 carduri retipãrite, 8090 carduri returnate la CAS, 939 carduri predate medicilor de familie, 2916 carduri predate de cãtre CAS, 2550 carduri rãmase la CAS. 1517 adeverinţe înlocuire eliberate, 91 de carduri pe motive religioase sau de conştiinţã“. Acestea sunt datele furnizate de cãtre ION MÎŢU, preşedintele Casei Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate MEHEDINŢI în conferinţa de presã de marţi, 25 august a.c.

Zilele trecute la Consiliul Judeţean Mehedinţi a avut loc o întâlnire cu primarii unitãţilor administrativ teritoriale din judeţ unde s-a discutat despre oportunitãţile de finanţare pe Programul de Cooperare Transfrontalierã România-Serbia şi România-Bulgaria.
În cadrul întâlnirii la care a participat şi prefectul judeţului, Nicolae Drãghiea, preşedintele Aladin Georgescu i-a informat pe edili despre procedeul legat de funcţionarea ADIS MH în cadrul proiectului „Sistem de management integral al deşeurilor solide în judeţul Mehedinţi” şi aprobarea de cãtre Consiliile Locale ale primãriilor a regulamentului de funcţionare privind serviciile de salubrizare şi a studiului de oportunitãţi privind delegarea serviciilor şi documentaţiile de atribuire pentru fiecare fazã de gestionare.
De asemenea, primarii au mai fost informaţi şi cu privire la sumele alocate de cãtre Guvernul României prin Programul Naţional de Dezvoltare Localã (PNDL) în reabilitarea drumurilor comunale şi alimentarea cu apã şi canal.

Reparaţii asfaltice pe douã tronsoane de drumuri judeţene din MEHEDINŢI

În baza contractului de întreţinere varã, Consiliul Judeţean Mehedinţi a demarat reparaţiile asfaltice pentru douã tronsoane de drumuri. Este vorba despre 22 de kilometri din Drumul Judeţean 561A care leagã comuna Bâcleş de Tâmna, în valoare de aproximativ 400.000 lei şi 10 kilometri din Drumul Judeţean 562A între comunele Gruia şi Pătulele, în valoare de aproximativ 340.000 lei. Lucrãrile vor fi gata în circa zece zile pentru ambele tronsoane.

Prin votul aleşilor judeţeni, Consiliul Judeţean Mehedinţi va fi reprezentat în consiliul de administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţe Drobeta Turnu Severin de Doru Argintoianu, iar AGA al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitarã pentru Salubritate Mehedinţi, de Dan Mihãilescu. Consilierii judeţeni au mai aprobat costul mediu de întreţinere pentru asistaţii din Centrul de Asistenţã Medico-Socialã Cujmir şi Bâcleş, precum şi contribuţia lunarã de întreţinere pentru aceşti asistaţi. Tot luni, consilierii judeţeni au acordat şi suma de 15.000 de lei pentru organizarea evenimentului „Sãrbãtoarea etniei romilor”, în perioada 3-5 aprilie de cãtre Centrul Cultural „Nichita Stãnescu” şi Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa”.
Un proiect care a stârnit discuţii aprinse din partea unor consilieri locali a fost cel privind implementarea subproiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apã şi extinderea reţelei de canalizare în cartierul Poiana Stelei din Orşova”. Este vorba de un proiect a cãrei implementare cade în sarcina Companiei Naţionale de Investiţii –„C.N.I.” S.A., în calitate de Agenţie de Implementare şi de Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de coordonator, iar sumele necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii vor fi asigurate de cãtre UAT Orşova în proporţie de 19,25 la sutã din valoarea totalã a obiectivului, inclusiv contravaloarea taxelor şi impozitelor datorate şi plãtite pe teritoriul României. În acest sens, Consiliul Local Orşova a adoptat Hotãrârea nr. 17 din 12.02.2015 prin care s-a aprobat confinanţarea în sumã de 263.000 de euro, inclusiv TVA. Discuţiile au fost tocmai pe marginea acestei confinanţãri fiindcã printre obligaţiile C. J. Mehedinţi în acest proiect se numãrã faptul cã acesta trebuie sã depunã toate diligenţele pentru identificarea unor surse de finanţare în cazul în care Primãria Orşova s-ar afla în imposibilitate de platã a contribuţiei sale. S-a luat în discuţie şi faptul cã la Orşova mai sunt probleme şi de ordin administrativ în sensul cã existã o hotãrâre de dizolvare a Consiliului Local, dar secretarul C. J. Mehedinţi, Ştefan Mednyanszky a precizat cã aceasta nu este pusã în executare, nefiind definitivã.
Consilierii judeţeni au primit şi rapoartele Adunãrii Generale a Acţionarilor de la Eudis şi Compania pentru Servicii Publice Mehedinţi SA, dar dezbaterea lor a fost amânatã pentru şedinţa din luna aprilie.

Reporter: Domnule Irinel Marinescu, care este în momentul de faţã situaţia PRM Mehedinţi?
Irinel Marinescu: Situaţia în PRM atât la nivel judeţean, cât şi la nivel central este una foarte bunã, în sensul cã existã o singurã aripã – aripa Vadim Tudor, aripa Funar fiind învinsã în instanţã şi cu ajutorul PRM Mehedinţi. Trebuie sã vã reamintesc cã de la începutul conflictului dintre Gheorghe Funar şi Corneliu Vadim Tudor, PRM Mehedinţi s-a situat de partea domnului Corneliu Vadim Tudor şi în acest sens a formulat cerere de intervenţie în procesele de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti. Echipa de avocaţi a PRM Mehedinţi s-a alãturat echipei de avocaţi a domnului Corneliu Vadim Tudor condusã de celebra avocatã Paula Iacob şi împreunã au reuşit sã anuleze excluderea din PRM a domnului Corneliu Vadim Tudor şi sã constate ilegal Plenara organizatã de aripa Funar şi Congresul de la Alba Iulia. În calitate de preşedinte mã bucur cã am fãcut parte din echipa de avocaţi condusã de Paula Iacob.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre structurile teritoriale ale PRM Mehedinţi, care este starea lor actualã?
Irinel Marinescu: Filiala judeţeanã a PRM Mehedinţi este una destul de bine structuratã, având un numãr de 19 consilieri comunali în judeţ şi aproximativ 4000 de membri de partid. Structura PRM este urmãtoarea: avem organizaţii în cele douã municipii, Drobeta Turnu Severin şi Orşova, în Vânju-Mare, Strehaia, precum şi în celelalte comune din judeţul Mehedinţi. Deci în cele 64 de comune cât însumeazã judeţul, PRM-ul are organizaţii. Consilierii noştri comunali sunt oameni cu experienţã, cu mai multe mandate în consiliile locale, dar şi destul de vocali în şedinţele de consiliu.
Reporter: PRM Mehedinţi nu mai este de câţiva ani buni în structura administraţiei publice judeţene şi locale severinene. Ce intenţionaţi sã faceţi pentru ca formaţiunea pe care o conduceţi sã revinã la alegerile de anul viitor în administraţia publicã localã?
Irinel Marinescu: Pornind de la rezultatele bune obţinute la alegerile prezidenţiale de cãtre Organizaţia municipalã Drobeta Turnu Severin, respectiv un procent de 4,5%, avem încredere ca la viitoarele alegeri din 2016 sã avem consilieri. Vom continua sã dezvoltãm programul nostru Holding pentru severineni, Holding pentru mehedinţeni, având la bazã teoria lucrului bine fãcut. Partidul România Mare a avut candidaţi în fiecare campanie de alegeri. Sã facem doar o analizã din 2012 pânã în prezent. La alegerile locale PRM a avut candidaţi, la europarlamentare la fel, la prezindenţiale de asemenea, avându-l ca şi candidat pe însuşi preşedintele partidului, Corneliu Vadim Tudor. Am avut persoane desemnate în toate cele 286 de secţii de votare din municipiu, dar şi din judeţ. De fiecare datã am avut rezultate bune. Dacã ar fi sã facem o comparaţie pe campanii, aş putea spune cã în campania pentru Parlamentul European filiala noastrã a avut un scor de 2,58% pe judeţ, situându-ne pe ţarã pe locul 20. Dar la campania pentru prezidenţiale din 2014 PRM Mehedinţi a crescut având un scor de 2,99% pe judeţ. Municipiul Drobeta Turnu Severin ne-a adus un procent de 4,05% din voturile alegãtorilor. În felul acesta am adus pe candidatul nostru, în persoana dlui preşedinte Vadim Tudor, de pe locul 14 pe locul 6. Situaţia pe ţarã fiind una mai bunã. Filiala noastrã s-a situat pe locul 12 în rândul filialelor din PRM. Ce vreau sã vã spun este faptul cã nu trebuie sã uitãm cã majoritatea politicienilor din Parlamentul României sunt persoane care au candidat cândva pe listele partidului nostru. Considerãm cã aceştia şi-au fãcut ucenicia de politician în Partidul România Mare.
Reporter: Este foarte adevãrat cã în ultimii ani a existat o anumitã instabilitate şi inactivitate la nivelul conducerii partidului. Care este strategia polliticã pe care o veţi adopta pentru ca PRM Mehedinţi sã se relanseze la nivelul judeţului?
Irinel Marinescu: Dupã decesul fostului preşedinte al filialei PRM Mehedinţi, dl. Drãghia, s-a fãcut o nouã organizare a filialei, ceea ce a condus la îmbunãtãţirea scorului în alegeri a PRM. S-a fãcut într-un fel curãţenie în partid. Nu acceptãm discuţii neprincipiale, pe la colţuri. Toate lucrurile şi neînţelegerile se rezolvã în şedinţele lunare pe care le desfãşurãm cu toţi membrii de partid şi cu consilierii noştri de la comune. Cei care au fost numiţi în structurile de conducere ale filialei sunt oameni cu forţe noi, cu o gândire organizatoricã bunã. Am avut emisiuni la televiziunile locale din Severin. Avem în discuţie un proiect mare pentru filiala noastrã şi pentru locuitorii judeţului nostru. Vom veni în campanie cu un proiect nou şi avangardist.
Reporter: În ce mãsurã consideraţi cã PRM Mehedinţi este un partid care comunicã din punct de vedere politic?
Irinel Marinescu: PRM Mehedinţi comunicã cu celelalte partide politice din punct de vedere politic. În acest sens avem protocoale de colaborare cu UNPR la nivel central şi judeţean, cât şi cu PSD la nivel judeţean.
Reporter: În calitatea dumneavoastrã de preşedinte, sunteţi mulţumit de prestaţia echipei din fruntea PRM Mehedinţi şi ce aşteptãri aveţi de la aceasta în perspectivã?
Irinel Marinescu: În calitate de preşedinte al PRM Mehedinţi şi de secretar executiv la nivel central sunt mulţumit de prestaţia echipei din fruntea PRM Mehedinţi şi în perspectivã dorim un post de consilier judeţean, douã posturi de consilier municipal şi un post de deputat. De asemenea, doresc ca în fiecare comunã a judeţului Mehedinţi sã avem câte un consilier comunal al partidului nostru.

Reporter: Cât de actualã credeţi cã mai este tema naţionalismului, ideea centralã a doctrinei partidului pe care îl reprezentaţi?
Irinel Marinescu: Pentru a vã rãspunde la aceastã întrebare este necesar sã lãmurim anumiţi termeni. Popor = un grup de oameni care trãiesc în cadrul aceloraşi graniţe, vorbesc aceeaşi limbã, au aceeaşi culturã şi, în general, aceeaşi religie. Spaţiul geografic care caracterizeazã un popor este Patria acestui popor. Patriot este acela care iubeşte acest spaţiu cât şi poporul din acest spaţiu geografic. Naţiunea. Tot ce a dat mai bun un popor de-a lungul sutelor de ani formeazã Naţiunea acelui popor. Naţiunea reprezintã stadiul superior al noţiunii de popor, chintesenţa poporului, sumusul valoric recunoscut şi acceptat internaţional. Naţionalist este acela care iubeşte ceea ce a dat mai bun poporul sãu de-a lungul sutelor de ani (naţiunea); cel care iubeşte şi protejeazã naţiunea din care face parte. În vremea noastrã, sensul „naţionalist“ are, dupã unii, predominant, conotaţie peiorativã, îngustã: cineva care nu gândeşte „larg“, ci mai mult în cadrul restrâns al naţiunii lui, unilateral, motiv pentru care, dupã acestea, nu este bine privit într-o societate multinaţionalã. Sunt şi forme negative ale naţionalismului: naţionalismul şovin, extremist sau cel ultranaţionalist. Naţionalismul este conştiinţa apartenenţei la un neam. Este normal sã existe o voinţã a naţiunii de a-şi afirma şi apãra pãmântul strãmoşesc, istoria, cultura, religia, limba şi rasa. De unde, însã, agresivitatea şi suspiciunea faţã de acest cuvânt? Unii politicieni s-au grãbit sã imprime definiţiei un aspect tendenţios: naţionalismul ar fi iubirea exageratã a propriului neam. Ca şi cum ai putea sã-ţi iubeşti altfel decât exagerat propriul popor?! Ei ar vrea sã-ţi iubeşti neamul mai prudent, mai ponderat, mai rezonabil, eventual sã renunţi la exces şi sã iubeşti mai mult alte neamuri, strãine. Ideea e atât de aberantã, încât nu mai trebuie s-o comentãm. Oare nu pentru neamul român, german sau italian au murit milioane de români, germani ori italieni? Pe ce alt sentiment e clãditã întreaga istorie a lumii? Nu poţi sã-ţi iubeşti neamul decât în exces! Cine este sincer cu sine trebuie sã recunoascã deschis acest lucru! Politicienii demagogi au priceput cã nu pot controla aceastã zonã, cã iubirea de neam nu poate fi mãsuratã, reglatã ori cumpãratã. Numai într-un regim în care valorile sunt rãsturnate, iar religia omului este banul, un asemenea sentiment e neapãrat vinovat. Mai ales datoritã faptului cã naţionalismul intrã în conflict deschis cu tezele comuniste, excesiv socialist-democrat-liberale, care şi-au dovedit falimentul şi au blocat dezvoltarea fireascã a ţãrii noastre. A fi naţionalist înseamnã, însã, nu numai a-ţi iubi neamul, ci şi a-l respecta pe cel care, de alt neam fiind, e naţionalist. Echilibrul care se creeazã între aceste forţe, sincere şi puternice, e unul natural. Nu-i putem condamna pe unguri cã ţin mai mult la neamul lor decât la al nostru. Nu înţelegem însã pretenţia absurdã a unor minoritari de a ne cere sã tolerãm noi naţionalismul lor pe teritoriul Ţãrii Noastre, în detrimentul nostru. Dacã vor înţelege sã fie naţionalişti la ei acasã, noi nu putem decât sã-i respectãm! Nu este o crimã cã ne iubim ţara, chiar dacã, în acest sentiment, picurãm şi puţin exces. Nu este o ruşine cã simţim în noi pulsul neamului nostru.
Fondatorul naţionalismului românesc, Nicolae Bãlcescu (1819-1852), ne-a lãsat o lege: „Naţiunea este mai importantã ca Libertatea. Pierdutã, Libertatea se recapãtã; dar Naţiunea odatã distrusã, este definitiv dispãrutã“.

A consemnat Mircea Popescu